Garda de Fier

Prietenului meu, col (r) Gavril Babiciu

În buchetul cu frumuseţi  al vieţii mele, a apărut, de vreo 3 ani de zile, o floare rară, „Doina lui Lucaciu”,  în interpretarea Andreiei  Botiş, fata frumoasă şi şcolită într-ale muzicii a consăteanului meu, părintele Radu Botiş din Chelinţa. Este remarcabil că tânăra generaţie perpetuează cântecele noastre istorice. Doina mi s-a pus la suflet  de cum am auzit-o şi nu mă voi putea despărţi de ea niciodată.

Pr. Vasile Lucaciu

Sunt privilegiat de faptul că pot înţelege aceste cântece, că ştiu multe despre epoca în care au apărut şi rolul lor în realizarea idealurilor neamului. Puţini  dintre noi pot conştientiza  forţa lor mobilizatoare extraordinară, faptul că pot conduce naţiunile la victorie. Să ne gândim doar la avântul emoţional stârnit de Marseieza (La Marseillaise) lui Rouget de Lisle, care i-a condus pe francezi la victorie în 1792. Şi Doina lui Lucaciu a stârnit uragane de durere şi revoltă faţă de starea de robie în care s-a  aflat naţiunea română din Ardeal secole în şir. Conştiente de acest lucru, autorităţile austro-ungare au considerat-o ca un semn al răzvrătirii. Purtarea tricolorului şi chiar folosirea limbii române stârneau represiuni aspre. Cântarea sau chiar fredonarea  Doinei putea fi motiv de întemniţare,  deoarece simboliza  rezistenţa activă şi aderenţa la scopurile propovăduite de părintele Vasile Lucaciu. Interesant mi se pare şi faptul că dintre toate marile personalităţi care au condus lupta românilor din Ardeal pentru dezrobirea  şi întregirea neamului, „Leul de la Şişeşti” a devenit cel mai popular. Citeşte în continuare →

Căpitanul la Carmen Sylva (1935)

Ne spunea odată Căpitanul: “Când voi muri, aş vrea să fiu îngropat în pământ. Să strâng la pieptul meu pământul drag al ţării. Să simt în pieptul meu toată căldura acestui pământ românesc”.
Din fundul mormântului. Ne răsare un Căpitan asemenea lui Iisus Hristos, un Căpitan înălţat deasupra Cerului românesc şi mereu Căpitan al destinului legionar.
Cine ar putea spune cum arată?
Sunt forme ale Dumnezeirii care n’au cuvânt.
Să ne smulgem şi să ne reîntoarcem la realitate. Să părăsim extazul şi să încercăm a înţelege.
Filmul acesta de imagini ni s’a desfăşurat înaintea minţii. Mai mult însă în faţa sufletului. Dar ajuns aici gândul meu s’a oprit pe loc. Mă sbat şi ies din meditaţia melancolică care mă cuprinsese. Drumul a fost lung, dar numai această lungime va putea uşura înţelegerea.
Gonesc toate celelalte sentimente şi rămân numai la ceeace îmi pusese stăpânire şi-mi pătrunsese sufletul… Rămân astfel numai cu sentimentul remuşcării.
Ce înseamnă el?
Ce vrea el să-mi spună?…
Fragment – “Căpitanul martir”, ziarul “Cuvântul”, Ianuarie 1941.

In noaptea Sfântului Andrei
Strigoii scormonesc pământul.
In noaptea-aceia ‘ţi-aminteşti?
Făcutu-ne-am noi jurământul.

In sobă se stinsese focul.
Si ‘n geamurile de cleştar,
Zăpada aşternea ferige
Si crăngi cu florile de var.

In noaptea-aceia ‘ţi povestisem,
Poveşti cu stafii şi strigoi
Si când bătuse miezul nopţii,
Ne’nspăimântarăm amândoi.

Si-atunci mi-ai strâns cu teamă mâna,
Uitându-te în ochii mei,
Tu mi-ai şoptit cu-atâta groază!
“E noaptea Sfântului Andrei…”

C. Chiricuţă
Citeşte în continuare →

Comemorarea a 75 de ani de la asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu va avea loc SÂMBĂTĂ 30 NOV. 2013, ORA 13,oo, la Troița monumentală de la liziera pădurii Tâncăbeşti (DN1 km 36).

• Sunt chemați să participe toți cei ce au cunoscut Mișcarea Legionară și au respect pentru jerfele date de legionari pentru neamul românesc, pentru dreptate și libertate.

• Sunt chemați toți cei indignați de abuzivul proiect de lege inițiat de Crin Antonescu, prin care urmează să fie interzise prin lege manifestările și organizațiile cu caracter legionar.

• Sunt chemați toți cei ce cred în democrație, în libertatea de exprimare și în drepturile fundamentale ale omului.

Se vor face declarații de presă pe marginea legii prin care se încearcă suprimarea libertății de exprimare pentru legionari și continuatorii acestora.

Să aducem credința în valorile nepieritoare ale neamului românesc, fundament pentru o Românie nouă, temei de libertate și demnitate pentru neamul românesc.

Să ne închinăm în fata jertfei nepieritoare a mii și mii de legionari, români adevărați, uciși în lagăre și închisori, în linia întâi a fronturilor în cel de-al doilea război mondial, în luptele de rezistență din munții României sau supraviețuind în cele mai grele condiții, urmăriți și supravegheați permanent de forțele de represiune ale regimurilor politice totalitare.

VENIȚI CU NOI!

Partidul “Totul pentru Ţară” – Preşedinte, Coriolan Baciu
Fundația “Bună Vestire” – Preşedinte, Gheorghe Ursa

CASETA / ROLA NR. : R 797
NR. DE INVENTAR : 2457
DOCUMENTUL NR. : 1643
REALIZATOR : Octavian Silvestru
DATA ÎNREGISTRĂRII : 3.01.1999
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRĂRII : 13.04.2001
TRANSCRIERE : Sora Florin
DACTILO PC : Sora Florin
OBSERVAŢII : Corectură Silvia Angelescu.
CONŢINUT: Interviu cu MIRCEA DIMITRIU

Războiul rece: planul unei “organizaţii americano-franceze” împotriva regimurilor comuniste
Comitetul Naţional Român
“Organizaţia”

• contactele cu Mişcarea legionară
• ajutorul legionar
• legătura franceză cu Mişcarea legionară: dr. Muşetescu (Paris)
• întâlnirea de la Paris a agenţilor de legătură cu Horia Sima
• întâlnirea de la Paris:
• obiectivele organizaţiei
• acţiuni concrete în ţările comunizate
• agenţii de contrainformaţii
• centrele de instruire din Franţa
• legăturile din Austria şi Franţa

Centrul Studenţesc Legionar, Timişoara
“Organizaţia”: echipele paraşutate

• instruirea echipelor: telegrafie, acte false, apărarea armată, orientarea în teren
• alcătuirea echipelor
• echipamentul tehnic
• echipa condusă de  Ică Tănase
• echipa condusă de Samoilă, Golea
• echipa terestră: Tolan, Teodorescu
• şefii operaţiunilor, alegerea locurilor de paraşutare
• organizarea: şefii operaţiunilor şi Horia Sima
• operaţiunea terestră
• operaţiuni de scoatere a legionarilor din ţară

Echipa de paraşutaţi a căpitanului Sabin Mare (echipă a CNR)
Bebi Toma, paraşutat
Date biografice

Octavian Silvestru: Astăzi, 29 decembrie 1998, din Germania, domnul Mircea Dimitriu  a avut  amabilitatea să acorde un interviu  Secţiei de Istorie Orală  din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.

Domnule Dimitriu, la începutul anilor 1950 un grup de români s-au implicat în rezistenţa  anticomunistă, plecând din Europa occidentală şi fiind lansaţi cu paraşuta. Cine a avut ideea acestei operaţiuni, mai ţineţi minte? Citeşte în continuare →

CASETA / ROLA NR. : R829
NR. DE INVENTAR : 2701
DOCUMENTUL NR. : 1763
CONŢINUT: Interviu cu MIRCEA DIMITRIU
REALIZATOR : Octavian Silvestru
DATA ÎNREGISTRĂRII : 03-14-2000
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRĂRII : 5-10-2000
TRANSCRIERE : Wanda Cojocaru
DACTILO PC : Wanda Cojocaru

Octavian Silvestru: Astăzi, 14 martie 2000, de la Stuttgart, domnul Mircea Dimitriu a avut din nou amabilitatea să acorde un interviu Secției de Istorie Orală  din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune. La mijlocul lunii ianuarie 1941, dumneavoastră vă aflaţi la Berlin când aţi aflat un lucru foarte important care privea mişcarea legionară din România. Despre ce era vorba ?

Mircea Dimitriu: La legaţia din Berlin erau mai multe persoane care fuseseră numite de guvernele anterioare: Tătărescu, Gigurtu, etc. Poate chiar şi…. Între ei era şi un consilier de legaţie: Ciordaş care era fiul martirului Ciordaş dacă cumva este cunoscut în luptele care le-au avut românii înainte de Unire cu ungurii. Şi acest consilier de legaţie, nu ştiu prin ce mijloace, a reuşit să fie admis la masa de brige a translatorului lui Hitler, Schmidt. Şi în timpul unei astfel de partide Schmidt s-a exprimat faţă de el că Furerul s-a hotărât pentru Antonescu şi dacă Horia Sima nu-şi bagă minţile în cap l-a şi terminat.

O.S.: Cordaş era legionar sau simpatizant ? Citeşte în continuare →

CASETA / ROLA NR. : C 986
NR. DE INVENTAR : 2477
DOCUMENTUL NR. : 1688
CONTINUT : Interviu cu OVIDIU GĂINĂ despre rezistenţa anticomunistă din Bucovina (1944-1946); gărzile încazarmate, <<Spărgătorii de fronturi>> -mişcarea legionară.
REALIZATOR : Octavian Silvestru
DATA INREGISTRARII : 2.06.1999
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRARII : 20.09.1999
TRANSCRIERE : Lavinia Ivaşcu
DACTILO PC : Lavinia Ivaşcu
OBSERVATII:  Caseta are 30 de minute de înregistrare.

O.G.: Armata germană a pus la dispoziţia mişcãrii legionare o echipă de elitã, de paraşutişti, care să ne antreneze pe noi, care nu aveam nici o preparaţie, nu numai ca sã fim paraşutaţi, ci sã facem şi acte de sabotaj şi sã întrerupem liniile de comunicaţie a armatei sovietice şi sã distrugem cuiburile de spionaj a NKVD şi atunci noi am stat într-o permanentã, i-aş spune, forţare de la 6 dimineaţa pânã la 7 seara, de a înmagazina şi de a încorpora în sufletul şi în mintea noastrã şi abilitãţile noastre, toate învãţãmintele acestea care pentru noi erau noi necunoscute. Şi, totuşi, am reuşit începând cu luna noiembrie, din ’44 pânã în luna martie ’45, am reuşit sã mânuim toate armele care ne-au fost date, sã încorporãm în cunoştinţele noastre, chiar, şi tehnica germanã de a distruge cuiburile NKVD şi a armatei sovietice din Carpaţi. Pe data de 25 martie, la 3 dimineaţa, un avion ne-a dus şi ne-a paraşutat, iniţial, pe Giumalău, însã cum pilotul avionului nu a fost destul de atent, ne-a paraşutat la vreo 90 de kilometri, pe alt munte, Mãgura, în Maramureş. Nouă nu ne-a spus nimic, însã, totuşi, am acceptat şi a doua eroare a fost dramaticã pentru cã toate bombele de aprovizionare care trebuia sã ne însoţeascã cu paraşutele pe noi, au fost lansate fãrã paraşute şi când au ajuns jos, bombele au explodat sau s-au distrus. Citeşte în continuare →

CASETA / ROLA NR. : C239
NR. DE INVENTAR : 1225
DOCUMENTUL NR. :
REALIZATOR : Virginia Călin
DATA ÎNREGISTRĂRII : 12/05/1995
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRĂRII : 22/01/2004
TRANSCRIERE : Florica Săulescu
DACTILO PC : Florica Săulescu
OBSERVAŢII :
CONŢINUT : Interviu cu TITI DOBRE 

Virginia Călin: Suntem în 12 mai 1995 şi înregistrăm cu domnul Titi Dobre, fost membru al mişcării legionare, considerând că amintirile sale pot să aducă un plus de informaţie despre istoria mişcării legionare. Deci, domnul Dobre, v-aş ruga mai întâi să ne spuneţi în ce condiţii v-aţi apropiat de mişcarea legionară şi ce anume v-a atras spre această mişcare.

Titi Dobre: Ce m-a atras de mişcare a fost credinţa în Dumnezeu, în primul rând, că în perioada aceea eu tocmai citisem o carte a lui ……………. , un prinţ indian care a fost prigonit, băgat în groapa cu lei de prinţii ceilalţi, de ce să treacă la creştinism, că el trecuse la creştinism şi a scos o carte „Prin Hristos şi pentru Hristos”. El a fost prin ´22 şi prin Europa unde ne-a reproşat: „Voi nu sunteţi creştini”. Pardon. „Voi nu sunteţi creştini.”

V.C.: Şi sub influenţa acestei lecturi… Citeşte în continuare →