PRIN LENTILA CULORILOR: ION MOŢA ÎMPREUNĂ CU SURORILE CĂPITANULUI
Arhiva pentru ‘MĂRTURII’
Valeriu Gafencu: SFÂNTUL ÎNCHISORILOR…
“Năzuim spre o lume creştină, arzând în flacăra credinţei şi a iubirii, urmând patimile şi martiriul, preamărind Învierea, Schimbarea la faţă şi Înălţarea – Valeriu Gafencu“
“Valeriu era deasupra înţelegerii. Simpla lui prezenţă, simpla lui apariţie – spuneau băieţii care au stat cu el în celulă – aducea linişte sufletească, pacea inimii şi pacea minţii şi năştea în suflet devotamentul pentru el. Toţi care au stat cu el în celulă i-au fost devotaţi. Adică îţi chema dragostea pentru el prin dragostea lui pentru tine. Nu am nicio îndoială că este un sfânt.”
Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa
(24 Ianuarie 1921 – 18 Februarie 1952)
MEMORABILIA LEGIONARĂ via IA
In prima secvență, de la stânga la dreapta: Nicolae Niță, Valentin Cantor, Alexandru Ronnett, Puiu Teodosiu și Adrian Antonescu; a doua secvență, tot de la stânga: Pr. Harrold Mack, subsemnatul, Radu Budișteanu și Aurel Ionescu (Mittersill, Austria, 1987)
VEZI ŞI: https://www.miscarea.org/a/?p=7206
TABERELE DE MUNCĂ ALE LEGIUNII
SE DĂ RAPORTUL
OM NOU – Ernest Bernea
“Ctitorii – pagini de luptă politică și spirituală”
Ed. RÂNDUIALA POLITICĂ, 1940
O mișcare de răscruce istorică, așa cum este cea legionară, nu se poate mărgini la o revoluţie a formelor de Stat fiindcă aceasta nu înseamnă revoluţie ci reformă. Legiunea este o grupare revoluționară pentru că merge în inima lucrurilor si preface din temelii. Ea nu schimbă numai formele, numai așezămintele, ci schimbă însăşi firea omului în sensul idealului său.
Legiunea, prin idealul său, prin valorile cari îi conduc destinul încearcă o adâncă prefacere a omului românesc. Ea tinde să împlinească nu numai o evadare a acestui om din biologic in spiritual, dar totodată vrea o depășire istorică, adică această depăşire spirituală să fie o orientare în sensul imperativelor cerute de momentul istoric prezent. Omul legionar este un altfel de a fi, este o făptură nouă care păstrează în sine toate valorile câştigate ale trecutului românesc si duce totodată mai departe, pe căi abia deschise, gândul si fapta a ceea ce stă în puterea sa, dar nu s’a putut realiza încă.
Prin educația legionară sufletul românesc se adânceşte, se prelucrează în ce are el mai de preț pentru a-și căpăta o expresie superioară și definitivă. Orizontul în care se mişcă acest suflet este de o mare întindere și de-o tainică putere de atracție.
(more…)CÂNTEC DE LUPTĂ de Radu Gyr
(a nu se confunda cu poezia “Îndemn la luptă”)
Din silă de noi nu mai cresc nici Rovine,
Nici Rahove ’nalte și nici Albe Iulii;
Bourii s’au stins prin păduri carpatine,
Pe cerul valah nu mai lunecă ulii;
Iar munților…, parcă și lor li-e rușine
Când gem tot mai crunt sub omătul căciulii.
Nemernică ciurdă, slugarnică plebe,
Pe toți ne îngroapă ’n țărână lopata;
Hei! nu mai sunt Vidre și nu mai sunt Țebe
Cu limbă de foc să cutremure gloata?
Nici stâncă să tune, nici glas să ne ’ntrebe:
No, gata? Iar noi să răspundem: No, gata!
