Garda de Fier

In urma scrisorii primite dela Magistraţii Judecătoriei Vaslui care au făcut publică, astăzi, motivarea în dosarul în care juristul în drept european, Simona Niculescu, a cerut emiterea unei ordonanţe preşedinţiale pentru ridicarea statutului de „zonă specială de siguranţă publică“ în comuna Pungeşti, D-na Simona Niculescu a înaintat astăzi o sesizare Biroului Iaşi al Avocatului Poporului, după cum urmează:

Sesizarea trimisă azi 16/12/2013 Biroului Iași al Avocatului Poporului :

În atenția doamnei Carla COSMA

Stimată doamnă,

urmare a convorbirii noastre telefonice de azi 16/12/2013, vă precizez următoarele :

În data de 8/12/2013 a fost întocmit la cererea mea un constat de executor judecătoresc privitor la situația de fapt din comuna Pungești, Vaslui (ce are conform prevederilor NCPC valoare de act autentic), anexat, ale cărui concluzii sunt clare: “Concluziile prezentei constatari: Dreptul la libera circulatie a persoanelor, dinspre satul Silistea spre resedinta comunei Pungesti (jud. Vaslui), pe drumul asfaltat, precum si exercitarea posesiei si folosintei terenului (n.n. proprietatea) lui Iosub Eugen, din dreptul terenului concesionat de „Chevron” este restrictionat, prin intermediul angajatilor Jandarmeriei si ai Politiei, pentru motive de ordine publica, prin legitimare si prin impunerea justificarii interesului legitim.” Citeşte în continuare →

Privim cu deosebită consternare cum, în ultimul timp, acţiunile totalitariste şi de-a dreptul teroriste ale guvernului, au  luat o amploare nemaivăzută până astăzi dela sângeroasele si monstruosele  “marşuri ale minerilor” în Bucureşti la începutul anilor ’90.

Acţiunile sunt menite să disipeze “proclamaţiile” sau “manifestele” noii generaţii, generaţie sătulă de-acum de situaţia critică în care a ajuns România şi pe care nu o mai poate tolera. Cele trei acţiuni sunt de-acum bine cunoscute opiniei publice care  înţelege să ia atitudine, deşteptându-se din “somnul   cel de moarte”.

Este generaţia care, în sfârşit, spune un NU hotărît ilegalităţilor de tot felul şi cere socoteală guvernului,  generatia care vine cu solutii viabile şi ia apărarea conservării pământului românesc. “Proclamaţia dela Câmpeni”,  “Proclamaţia dela Pungeşti” si “Manifestul dela Băiculeşti”, sunt tot atatea strigăte de alarmă care se cer recunoscute. Guvernul nu-şi mai apără cetăţenii, detaşându-se dela rolul său, dar în schimb oferă concernurilor străine pământurile oamenilor, trimiţând împotriva opozanţilor mii de jandarmi pentru a înăbuşi strigătele de revoltă. In cazul “Manifestului dela Băiculeşti”, oamenii vin cu soluţii pentru a se apăra împotriva mafiei fiscului care operează ca’n ţara lui Lobodă Vodă, solutii ce ar trebui urmate  si răspândite chiar la scară naţională. Se pare că, pentru guvern, oamenii au devenit o simplă masă de manevră, el eschivându-se a le lua apărarea atunci când nevoia o cere. Citeşte în continuare →

PUNGESTI, DECEMBRIE 2013

În timp ce Pungeştiul este în continuare o “zonă de siguranţă specială” unde oamenii trăiesc “păziţi” şi terorizaţi de jandarmi, copiii din altă comună vasluiană, Băceşti, se bucură de “generozitatea” Chevron, care le împarte rucsacuri cu rechizite, dulciuri şi scrisori, înainte să demareze lucrările de explorare a gazelor de şist lângă şcoala şi casele lor. Băceşti este una dintre cele trei comune unde Chevron a obţinut acordul de mediu pentru explorarea gazelor de şist.

Rucsacurile dăruite copiilor din localitatea Băceşti conţin o pungă cu dulciuri, caiete de limba română, matematică şi biologie, un penar, acuarele, precum şi o scrisoare în care compania americană susţine, printre altele, că “Chevron a fost întotdeauna un susţinător al educaţiei” şi este plăcerea companiei să ofere “o mână de ajutor în realizarea activităţilor şcolare de zi cu zi”, informează Mediafax. Citeşte în continuare →

Citeşte în continuare →

CASETA / ROLA NR : C 1233
NR. DE INVENTAR : 2886
DOCUMENTUL NR. : 1873
REALIZATOR : Silvia Angelescu
DATA ÎNREGISTRĂRII : 08/24/2000
DATA COPIERII :
DATA PRELUCRĂRII : 01/15/2001
TRANSCRIERE : Eugen Stancu
DACTILO PC : Eugen Stancu
OBSERVAŢII: Corectura: Silvia Angelescu
CONŢINUT : Interviu cu VICTOR MOISE

Frăţiile de Cruce (1935)
Rebeliunea legionară 1941 (Buzău)

• ocuparea Prefecturii Buzău
• percheziţia la Seminarul Teologic Buzău – 1941
• arestarea 1941

Studii:

• Seminar Bucureşti,
• Seminar Cernăuţi
• Şcoala de ofiţeri de rezervă, Bacău Citeşte în continuare →

“Pasăre trudită / Inimă zdrobită…”

(Colind de inimă pustie)

Mănăstire, brazi în soare,
Uşă de stejar, rapsozi.
In desene: Voievozi
Şi crăiese de cicoare.

Eva şi Adam în piele
Şi un măr frumos rotat,
Şarpe cu argint vărgat,
Fructe neculese, stele.

Iz de ceară şi tămâie,
Piatră înflorită’n cruci,
Fraţi, cu palme de haiduci,
Vin, cu-aromă de gutâie.
Citeşte în continuare →

Prof. Mircea Botiş
Pr. Radu Botiş

În nemijlocită legătură cu activitatea politică şi diplomatică dusă pe diferite planuri de România în scopul realizării idealului său national, cu lupta purtată de conaţionalii din provinciile aflate sub stăpânire străină, un mare număr de români au desfăşurat în diferite ţări din Europa, precum şi în S.U.A. o acţiune multilaterală şi eficace, în cooperare cu sârbii, cehii, polonezii etc. pentru cauza comună: victoria principiului naţionalităţilor şi recunoaşterea acestuia drept criteriu fundamental în statuarea postbelică a lumii.

Astfel, în Franţa, Comitetul franco-român, organizat în 1914 a depus în anii 1917-1918 îndeosebi, o largă şi variată activitate care, în 1917, odată cu sosirea unei misiuni universitare condusă de profesorul Emil Pangrati; a crescut în mod evident, fondându-se o revistă destinată să informeze despre motivele reale ce determinaseră România să intre în război alături de Puterile Antantei. Totodată s-a trecut la o largă şi variată activitate care, în 1917, odată cu sosirea delegaţiei să determine înţeleagerea, atât de către oficialităţi, cât şi de opinia publică franceză, situaţia nou creată României prin pacea încheiată de către Rusia la Brést-Litovsk. Citeşte în continuare →

(75 de ani – celor 14 legionari ucişi în noaptea de 29/30 Nov. 1938)

Pe mine şi pe Cojocaru ne’a lăsat duba jandarmeriei lângă Casa Regală. Nu mi’e ruşine să mărturisesc că mi’era frică să rămân singur. Şi de alţii îmi era frică, dar frica cea mare ce’mi dădea târcoale era să nu rămân singur cu gândurile mele.

Trupurile celor asasinati

– Hai la mine, Mitică, i’am zis lui Cojocaru, că am nişte cârnaţi olteneşti de dai cu căciula’n câini.

– Din ce crezi tu că s’a prins Căpitanu’? m’a întrebat Mitică îngândurat, când am ajuns acasă.  Unde ţii muştaru’?

– In buzunarul frigiderului. A pus totul cap la cap, am zis eu. Nu era greu.

– Ce’a pus cap la cap?

– Păi, întâi de toate cum erau legaţi. Nu aşa se leagă deţinuţii pentru  transport. Şi pe urmă s’a scăpat dobitocul de Dinulescu. Citeşte în continuare →