Garda de Fier

“Casa Studenţească” din Bucuresti

Suntem deja trecuţi de jumătatea lunii Iunie, iar ploaia, vântul si frigul care nu mai contenesc de ceva vreme, lasă urme “adânci” pe străzile Capitalei…
-Bună ziua! Sunteţi liber?
-Da!
-Incotro doriţi?
-Pe Calea Călărasi…
-Ah, spre “Hala Traian”?
-Da!
-Eu zic să ocolim puţin -îmi spune soferul după urcarea în taxi-, nu de alta, dar “Splaiul” e bară’n bară…
-Cum credeţi Dvs…
O luăm spre Romană, trecem câteva străzi către Foisorul de Foc, apoi dreapta pe Calea Mosilor si, în prelungire, intrăm pe “Mântuleasa” spre destinaţie, în Calea Călărasilor.
Prin ploaia care nu se mai opreste si traseul aglomerat de masini, ajungem la numărul indicat, dar continuăm la prima stradă. Facem dreapta si oprim:
-Nu puteam să vă las acolo, că vin tramvaie… -se scuză taximetristul.
Ii mulţumesc si plătesc… Biciuit de rafalele ploii dese si reci, fără umbrelă, mă reîntorc cam jumătate de stradă la casa din Calea Călărasilor cu numărul… Sunt ud din cap până’n picioare…
Un mic răgaz în faţa porţii din grilaj metalic, găsesc soneria sub desisul de plante, apăs si astept… Si vântul, si ploaia, par să se pornească mai tare, ca la comandă! Mai multe secunde si văd silueta unui om mărunţel: Citeşte în continuare →

Intentionam mai demult, cca 14 – 15 ani în urmă, să scriu ceva mai amplu despre “osânditii” deportati în vântul Bărăganului, zecile de mii de familii dislocate care au suferit calvarul crud al orânduirii comuniste, impresionat de stoicismul si suferinta lor, dar mai ales de credinta lor nestrămutată. Am avut sansa de a-l cunoaste la New York pe Alexandru Bratu¹) si pe sotia sa, Emilia Bratu, ambii cu domiciliu obligatoriu în Lătesti, pe distinsa Dnă. Nadia Golea (sotia mult regretatului Traian Golea) s.a., iar amintirile acestor oameni sunt cu adevărat impresionante pentru fiecare dintre noi.
As dori, totusi, mai pe scurt, să mă rezum la un “dialog” purtat cu multi ani în urmă, si la câteva amintiri ce mi-au fost destăinuite, vrednice de a fi cunoscute de cei interesati, mai ales că “interlocutorul” meu s’a aflat în preajma Dnei Elena Codreanu (căsătorită Praporgescu), fiindu-i elev.
Voi încerca să redau întru totul cele comunicate, lăsând în afară, desigur, alte chestiuni abordate reflectând probleme diferite. Citeşte în continuare →

CASETĂ/ROLĂ NR: C 784
NR. DE INVENTAR: 2332
DOCUMENTUL NR: 1561
REALIZATOR: Octavian Silvestru
DATA ÎNREGISTRĂRII: 17.07.1998
DATA COPIERII:
DATA PRELUCRĂRII: 10/12/2000
TRANSCRIERE: Mihai Chioveanu
DACTILO PC: Mihai Chioveanu
OBSERVAŢII: Corectură: Lavinia Ivaşcu
CONŢINUT: Interviu cu ANA MARIA MARIN 

– Primul contact cu Mişcarea legionară, în timpul grevei de la Griviţa Roşie din 1933
– Dizolvarea Mişcării legionare la 9 decembrie 1934; alegerile din 10 decembrie
– Arestarea şi apoi eliberarea celei mai mari părţi a legionarilor
– Eliberarea lui Vasile Marin la 29 decembrie 1934
– Asasinarea lui Gheorghe Duca
– Vasile Marin – lucrând pentru Iuliu Maniu
– Demisia lui Vasile Marin din  funcţia de avocat, intrarea în Mişcarea legionară
– Activitatea de redactor la revistele Mişcării legionare
– Plecarea lui Vasile Marin şi a altor legionari în Spania, pentru a participa la războiul civil
– Monumentul de la Majadahonda unde au murit legionarii români plecaţi în Spania
– Decorarea, de către Franco, a familiilor legionarilor morţi
– Prima întâlnire a intervievatei cu Corneliu Zelea Codreanu
– Arestarea Anei Maria Marin ca legionară în vremea lui Carol al II-lea şi detenţia sa la Mănăstirea Suzana
– Arestarea Anei Maria Marin în timpul rebeliunii legionare
– Condamnarea Anei Maria Vasile la moarte în 1941, apoi comutarea pedepsei
– Despre Boeru, asasinul lui Nicolae Iorga – potrivit afirmaţiei Anei Maria Marin
– Arestarea Anei Maria Marin în 1958
– Plecarea din România, legătura cu alţi legionari din exil

 *

 Octavian Silvestru: 1998, doamna Ana Maria Marin a avut amabilitatea deosebită să acorde un interviu Secţiei de Istorie Orală din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune. Doamna doctor¹ª, dumneavoastră aţi cunoscut Mişcarea Legionară începând cu anul 19…

Ana Maria Marin: ‘33.  Citeşte în continuare →

Cruce din strămoşi…

“…Măi Române, măi bădie,
Arătare pământie, –
Smulge-ţi inima ce zace
Năbuşită în cojoace, –
Sue-ţi pieptul, măi neroade,
Din oftatul ce te roade…
Junghiul scutură-l din şele,
Frunţile să mi-le spele,
Şi fă-ţi braţul fier de coasă
Să reteze ‘n jur de casă
Până ‘n graniţe săracă
Buruiana ce ne seacă!…

George Gregorian (din vol. “Săracă Ţară Bogată”)

Din volumul “Războiul Nostru” de Mihail Spătaru, Bucuresti, 1943

Citeşte în continuare →

CASETA / ROLA NR.: C756
NR. DE INVENTAR: 2299
DOCUMENTUL NR.: 1536
CONTINUT: Interviu cu ing. Traian Popescu despre: elemente biografice; Mişcarea Legionară.
REALIZATOR: Mariana Conovici
DATA INREGISTRĂRII: 25.06.1998
DATA PRELUCRĂRII: 15.10.1998
TRANSCRIERE: Lavinia Ivaşcu
DACTILO PC: Lavinia Ivaşcu

Faţa A:

Mariana Conovici: 3 Iulie 1998, înregistrăm cu domnul inginer Traian Popescu pentru Secţia de Istorie Orală a Societăţii Române de Radiodifuziune. După cum am stabilit, la întâlnirea noastră trecută, vom urma oarecum un fir cronologic şi în situaţia asta, sau pe baza acordului, prima întrebare se referă la felul în care dvs. aţi intrat în Frăţiile de Cruce? Cum v-aţi apropiat de Mişcarea Legionară, de fapt?

Traian Popescu: Stimată doamnă îmi cer scuze dacă incursiunea va începe puţintel mai înainte din punct de vedere cronologic!

M.C.: Vă rog! Tot ce consideraţi… Tot ce consideraţi dvs. că ne poate lămuri mai bine, e perfect.

T.P.: Începe cronologic mai înainte, în sensul că îmi vin acum… îmi vine în memorie un interviu acordat în 1993 Televiziunii Române cu ocazia zilei de 1 Decembrie şi am fost întrebat atunci: “Cum s-a născut sentimentul naţional în conştiinţa mea?” Şi am spus: “Nu s-a născut… într-o anumită împrejurare, eu m-am născut cu acest sentiment.” Citeşte în continuare →

CASETA / ROLA NR.: C 766
NR. DE INVENTAR: 2309
DOCUMENTUL NR.: 1536
REALIZATOR: Mariana Conovici
DATA ÎNREGISTRĂRII: 7.07.1998
DATA PRELUCRĂRII: 25.10.1998
TRANSCRIERE: Lavinia Ivaşcu
DACTILO PC: Lavinia Ivaşcu
CONŢINUT: TRAIAN POPESCU despre: elemente biografice; activitatea legionară după rebeliune

FAŢA A:

Mariana Conovici: 7 Iulie 1998, prin bunăvoinţa domnului Traian Popescu, reluăm înregistrarea cu domnia sa pentru Secţia de Istorie Orală. Domnule inginer, nu ne rămâne decât să urmăm cursul istoriei relatate de dvs. Ultima dată “aţi ajuns” la Podul Rizei. Să continuăm de la Podul Rizei.

Traian Popescu: Comuna Podul Rizei este lângă localitatea Titu la circa 6-7 km., gara Titu având peste drum de ea localitatea Branişte, care era pe vremea aceea un târg destul de mare. De la această localitate, Branişte, se ajungea pe un drum lateral la Podul Rizei. Citeşte în continuare →