Nicolae Niță – O călătorie spre Libertate
Drum spre Libertate – AICI IN FORMAT PDF
De la București către vest: jurnal de drum
În ziua de 14 August 1980, cu puține provizii de drum puse de-a valma într’o traistă de merinde militară (era la modă în lumea tinerilor), am pornit din București cu scopul clar, dar extrem de riscant: să trec frontiera fraudulos în Iugoslavia, ghidat de o determinare profundă și dorința acerbă de libertate. Ca plan final, de aici urma să mă îndrept către granița Austriei, să găsesc o cale propice de trecere clandestină într’un loc convenabil și astfel să ajung în Occident, părăsind pentru totdeauna lagărul comunist.
Prima etapă a fost Gara de Nord, locul de unde mi-am “cumpărat” cu 5 lei “biletul” de tren de la Nașu’, cu destinația Ploiești. Nașu’ nu era altul decât controlorul de bilete al trenului, care își mai rotunjea și el puțin veniturile, o practică comună în acel timp.
Oprirea la Ploiești
Ajuns la Ploiești, am coborât din tren și, aproape de Gara de Sud, mi-am întâlnit un prieten. În acea seară, am tras în apropierea gării, încercând să-mi adun gândurile și să mă pregătesc pentru următoarele etape ale călătoriei mele. Dimineața următoare, odată cu răsăritul, am luat un alt tren care avea să mă ducă la Predeal.
Predeal: printre turiști și muzică frenetică
Predealul mi s’a oferit ca o premieră absolută, un loc unde am petrecut o zi amestecându-mă printre turiști și localnici, încercând să nu atrag atenția asupra planurilor mele. În seara acelei zile, mi-am făcut drum către o discotecă din apropierea gării, unde muzica vibra cu intensitate frenetică. Ritmurile și atmosfera păreau să contrasteze puternic cu planurile mele interioare, dar am folosit acel moment pentru a mă integra și a-mi păstra discreția.
Din Predeal spre Brașov
În acea noapte, am pornit spre Brașov. Ajuns în orașul de sub Tâmpa, dimineața următoare m’a găsit pierdut pe străzile pline de istorie și farmec. Brașovul m’a primit cu un aer de mister și mi-a oferit momentul necesar pentru a reflecta asupra drumului parcurs până atunci. Aici, am simțit că mă apropii cu pași mici de următoarea etapă a călătoriei mele...
(vezi continuarea mai sus, în format PDF)
