Garda de Fier

Suspectul reţinut, Ion Perju...

Potrivit unor surse confidenţiale, suspectul de moartea lui Valeriu Boboc, reţinut astăzi cu mandatul Procuraturii Generale este Ion Perju, colaborator al Comisariatului General de Poliţie Chişinău.

Potrivit aceloraşi surse, există şi alţi suspecţi, printre care Ghenadie Floreac, vicecomisar de Drochia şi Ruslan Saachiian, şef al Poliţiei Criminale a CGP Chişinău.

Ion Perju figurează şi în dosarele de tortură, intentate la cererea lui Anatol Mătăsaru.

Victime ale protestelor din Aprilie 2009 au confirmat pentru ZdG că Perju este foarte puternic. «Loviturile sale nu pot fi uitate», ne-au spus aceste surse, oferindu-ne imagini dintr-un episod filmat cu camera ascunsă.
Ziarul de Gardă

"Tipul în albastru"...

“Alte două persoane, care îl lovesc pe Valeriu Boboc, sunt de la comisariatul de polițe de la Ciocana. Mai este o persoană de la “Fulger”. Ulterior, își face apariția Ghenadie Floreac. Sunt imagini și cu Saachian, care aparent îl lovește pe Valeriu Boboc. Există și alte informații, dar care nu pot fi făcute publice, în interesul anchetei”, a mai precizat Chirtoacă. Citeşte în continuare →

„Ştim cine l-a omorât pe Valeriu Boboc!” Declaraţia aparţine liderului PLDM, Vlad Filat, lansată azi, 4 aprilie, în ziua de Paşte, în timp ce toţi cei patru lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană au depus flori şi lumânări în locul în care a fost omorât Valeriu Boboc.

Întrebat dacă e vorba de „tipul în albastru” despre care a vorbit Damian Hâncu pentru UNIMEDIA, liderii AIE au precizat că poliţistul îmbrăcat în haină albastră a fost doar unul dintre primii, care l-a lovit pe Boboc şi că e vorba de mai mulţi autori ai crimei. Citeşte în continuare →

Iisus, răstignit...

De glasul ei tresai pe pernă,
Măicuţă, tu, cu chip frumos,
Şi-alergi în grabă la altarul
Mântuitorului Hristos…

Te văd în colţul vechi de strană
Cum stai supusă de răstrişti,
Şi-atâta jale pare scrisă
În ochii tăi curaţi şi trişti…

Şi cum te’nchini în rugăciune,
Eu mă gândesc înduioşat:
Nemilostiva toacă-a nopţii
Ce vis frumos ţi-a tulburat?…
Octavian GOGA

CHRISTOS A INVIAT!

    Dimineaţa se trezeşte cu ochii mijiţi în lumină prea clară; albastrul de sus orbeşte cu puritatea sa pe cei care-şi ridică privirea a rugă. Limpezimea e transparenţă de cristal şi viaţa se face simţită palpitând în toate.
    Izbucnesc muguri de flori învoalate şi verdele se apleacă mângâiat de vânt tânăr şi subţire. Privirea se opreşte pe culori, lacomă de frumuseţe şi proaspăt; aburi de lacrimi dau ochilor o strălucire tainică şi şugubeaţă în acelasi timp. Zâmbetul e descătuşat de frig şi cu capul dat pe spate, hohotul de râs izbucneşte rebel în picături de perle cuminţi, înşirate ca pe aţă.
    E început de viaţă în tot şi toate şi sufletul se simte mai liber acum; mişcarea e alertă, vivace, tonul vocii schimbat, mai plin de rezonanţă, mai sigur pasul, iar vorba măsurată se precipită ca într’o cascadă.

ADEVĂRAT A INVIAT!

    E bucurie în strigăt şi’n joacă şi proaspăt în respiraţia liberă.
    E lumină în fine după atâta amurg prelungit în umezeală şi cenuşiu împietrit parcă între cer şi pământ.
    E sărbatoarea vieţii care izbândeşte spre bucuria celor ce ştiu să-i guste paharul plin, e bucuria naşterii noului din cel vechi, fermecătoare şi eternă schimbare care va duce spre miez fierbinte începutul care să-l frământe şi să-l topească spre a se mistui în desăvârşire, ca mai apoi, să ia din nou fiinţă, dar altfel.
    Este simbolica Inviere şi întoarcere de dincolo de lume a celui care a murit spre a ne mântui, a murit şi a înviat spre a ne dovedi că există şi că ne iubeşte, aşa cum suntem noi, în nimicnicia noastră.
    Este întoarcerea triumfală în viaţa şi lumina din întunericul lumii de nimeni ştiută, dar a cărei taină fiecare are a o afla la timpul său, este clipa de fulger când cu ochii plecaţi aşteptăm rugăciunea. 

CHRISTOS A INVIAT!
Delia V. LUCACIU

Are vreo 30 de ani, este robust, sub aspect fizic.

Dreapta: Ruslan Saachian, cel care alături de Ghenadie Florea l-ar fi omorât în bătăi pe Valeriu Boboc în noaptea de 7 spre 8 Aprilie 2009

Deţine funcţia de şef al Departamentului poliţie criminală din cadrul Comisariatului General de Poliţie (CGP) Chişinău. Este acuzat de violenţă în raport cu persoanele reţinute în arest preventiv. În 2008, a fost surprins lovind peste mâini o jurnalistă, deteriorându-i microfonul.

La Călăraşi, unde a activat în cadrul Comisariatului de Poliţie, îi merge vestea de om nesimţit şi brutal. La 14 aprilie 2009, numele său a fost făcut public de Anatol Mătăsaru, care îl acuza, din celulă, că l-ar fi torturat în CGP, în noaptea de 9 aprilie 2009. Aceste şi alte cazuri au făcut îndoielnică reputaţia sa de om al legii.

Şeful Departamentului poliţie criminală, Ruslan Saachian, este rigid cu presa. După o tăcere îndelungată, a început să vorbească abia în ultima săptămână, în legătură cu acuzaţiile extrem de grave la adresa sa. Amintim că, acum câteva zile, primarul general de Chişinău, Dorin Chirtoacă, spunea că a aflat, din surse sigure, despre faptul că Ruslan Saachian, alături de Ghenadie Florea, l-ar fi omorât în bătăi pe Valeriu Boboc, în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Declaraţiile sunt făcute la aproape un an de la înregistrarea primei victime a protestelor din aprilie. Citeşte în continuare →

Alexandru Bassarab - In zori

Nu mai ştim ce înseamnă să fim români. Nu ştim pentru că nu ne conectăm la trecutul nostru care se întinde pe mii de ani. Cei mai mulţi dintre români sunt corecţi, dar trăiesc numai pentru prezent, luptându-se din păcate cu sărăcia, care aduce de cele mai multe ori şi indolenţă şi nepăsare. Una din posibilităţile de-a percepe trecutul reprezintă legătura puternică cu munţii, cu riscurile şi cu durităţile lor, cu conştientizarea că acolo au trăit şi luptat aprigii daco – geţi. Energiile străbunilor noştri sunt concentrate, aşa cum am mai spus-o în nenumărate rânduri, în munţii noştri, în pădurile noastre, în izvoarele noastre, dar trebuie să fim în stare să le percepem. Însă pentru a le percepe trebuie să dorim acest lucru, nu să trecem indiferenţi pe lângă ele.

După părerea mea, să trăieşti numai pentru tine şi prezent este o lipsă de înţelegere a viitorului, esenţial pentru o naţiune.  A fi român  înseamnă a fi sensibil la portul nostru naţional, care este atât de variat şi valoros. A fi român înseamnă că-ţi pasă de drapelul tău – dorinţa mea ar fi să fie şi dragonul cu capul de lup pe drapel -, a fi român înseamnă să fii îngrijorat când tinerii nu sunt în stare să promoveze examene în limba română şi la limba română. A fi român înseamnă să te deranjeze, când minoritatea română şi aromână din alte ţări este persecutată şi lipsită de drepturi. A fi român înseamnă a avea curaj să dai în vileag gravele probleme cu care se confruntă România. Citeşte în continuare →

In primele rânduri, tinerii...

După revoluţia din decembrie 1989, la care am luat parte riscându-mi viaţa, fără însă a-mi lua vreun carnet de revoluţionar cum au fost mulţi alţii care nu s-au implicat în vreun fel, şi fără să câştig ceva din acest eveniment major, pentru că nu asta a fost intenţia mea de a mă îmbogăţi, în România noastră totul a început să se deterioreze, să se înstrăineze şi lucrul cel mai grav este că datorită infractorilor de tot felul, spiritul românesc a început să dispară din minţile românilor.

Nu mai este o noutate că foştii activişti sau securişti sunt “ onorabili “ deputaţi sau senatori, miniştri sau reprezentanţi ai societăţii civile.

 În mare majoritate cei ce au prins revoluţia din decembrie 1989 şi erau trecuţi de prima tinereţe, erau oameni corecţi, muncitori şi la locul lor, dar nu aveau nici un simţ civic şi educaţie politică, erau dezbinaţi şi neorganizaţi în vreo formaţiune de luptă politică, adică, se auto marginalizau din punct de vedere  civic şi politic fapt ce ne-a costat mult pe noi toţi, dar mai ales, pe noi  ceilalţi care eram la prima tinereţe în momentul  desfăşurării revoluţiei din decembrie 1989 şi care nu eram îndoctrinaţi irecuperabil de Partidul Comunist Român. Citeşte în continuare →