Garda de Fier

27 Martie, la Biserica «Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Chişinău.

Un parastas în memoria deputaţilor Sfatului Ţării care, la 27 martie 1918, au votat pentru Unirea Basarabiei cu România a fost oficiat duminică, 27 martie, la Biserica «Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Chişinău.

Părintele Petru Buburuz, parohul Bisericii «Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, a pomenit numele tuturor celor 86 de deputaţi ai Sfatului Ţării care, la 27 martie 1918, au votat pentru Unire. Citeşte în continuare →

  (In memoriam: ing. Ion Graur, farmacist Ion Voinea, av. Constantin Călin, stud. Gheorghe Papanace şi teolog Zaharia Duhul, căzuţi în bombardamentul din lagărul de concentrare Buchenwald (Germania), la 23 August 1944, şi stud. Gigi Bădulescu, mort în acelaş lagăr în 1943)

“Prin Mlaştini şi Furtuni” (coperta volumului)

Ieşi-vor, Doamne, odată din adâncuri
martirii legionari, cu crucile ‘n oblâncuri…

 Şi suflete de piatră
      s’or muia
            şi-or plânge,
la înfricoşetoarea paradă de sânge…

 Vor defila ‘n cătuşi,
      în lanţuri grele,
            – ca un blestem din cer –
cohorte şi drapele
      cu închisori pe umeri,
            cu feţele brăzdate de durere,
cu rănile deschise de puşti mitraliere… 

Va fi atunci
            parada morţii pentru voi,
iar pentru noi,
            – paradă de ‘nviere!…

 Demetrius Leontieş, “Prin Mlaştini şi Furtuni”, Ed. Dacia, 1969, Rio de Janeiro, Brazilia

Ștampila

 Prea Cinstiti Parinti, dragi confrati întru pribegie si exod,
DOAMNELOR si DOMNILOR de ACASÃ SI DE PRETUTINDENI,

În calitate de membru al Asociatiei Institutul Român-Biblioteca Românã din Freiburg, e.V. si din 1963, de sustinãtor activ si desinteresat al acestei ctitorii a exilului combatant anticomunist român, mã adresez si Dumneavoastrã, cu rugãmintea de a Vã alãtura eforturilor ce se întreprind pentru salvgardarea si asigurarea existentei si functionãrii normale a susnumitei institutii.

Biblioteca Românã din Freiburg si-a început existenta la 1 Mai 1949, din initiativa profesorului Virgil Mihãilescu si cu sprijinul intelectualilor de prestigiu, a oamenilor de suflet si combatantilor anticomunisti români din Freiburg, Germania Occidentalã si din cuprinsul a ceea ce s-a chemat Lumea Liberã. Citeşte în continuare →

  CÂNTECE LEGIONARE – NOI COMPLETĂRI

Străbunii mei au fost haiduci cu flinta ‘n spate,
Cari împărţeau săracilor dreptate.
In codrii mari, prin munţi înalţi de piatră,
Cu-amar şi ‘ntemeiară-o nouă vatră.

Si-acolo strânşi la sfat în nopţi cu lună,
Cu sufletul şi inima furtună.
Işi apărau credinţele şi glia
De toţi acei ce le râvneau moşia.

Străbunii mei au fost plugari în timp de pace
Trăind cinstit în casele sărace.
Ei n’au ştiut ce-i ura, ci ‘n iubire
Işi căutau a vieţii mântuire

Tăind în două brazdele, cu plugul,
Strângeau la sânul lor, cu drag, belşugul,
Care rodea în holda aurie,
Pe culmi de deal şi larguri de câmpie.
Citeşte în continuare →

Mircea Streinul

Mircea Streinul

(1910-1945), unul dintre proeminentii scriitori bucovineni interbelici, sef incontestat al gruparii „Iconar”, caruia recent i-a fost dedicata o monografie de catre prestigiosul critic sucevean Mircea A. Diaconu, a surprins in romanele sale (zece la numar) viata care pulsa in preajma-i. Astfel ca nu putea sa-i scape si momentul ocuparii Cernautiului si Bucovinei de catre sovietici, in 1940. Citeva fragmente din romanul in doua volume Pravalia diavolului (Buc., 1942), in care sint redate aspecte din tragedia ocupatiei si a refugiului, credem ca sint relevante atit pentru capacitatea artistica a autorului, cit si pentru forta sa de expresie. (L.P.)

Ocuparea Cernăuţiului

Din timp in timp, oprea motocicleta, ca sa nu mareasca prea mult distanta dintre sine si calareti. Atunci asculta freamatul nelamurit si coplesitor al noptii. Uneori se auzeau impuscaturi departate. Apoi, pacea domnea iarasi intre zari si ginganiile zumzaiau fara grija, ca si cum nu s-ar fi intimplat nimic.
Citeşte în continuare →

Facsimil

Oamenii generatiei care a trait  in plin entuziasm razboiul intregirii si toate nazuintele ce-au incalzit momentele lui grele, stau in majoritatea lor neintelegatori in fata fenomenului legionar.
Generatia aceasta a adus totus jertfe mari in acel razboi care ne-a dat o tara visata numai de cei mai indrazneti dintre precursori. A cultivat ganduri nobile, a purtat pe umerii idealismului ei marile reforme ale improprietaririi si ale votului universal; atunci cand izvoarele unui nationalism regenerator se aratau amenintate, a luptat pentru restabilirea drepturilor unui rege al gandurilor si aspiratiilor ei, tradate mai apoi si inecate in sange.
Citeşte în continuare →

Poetul George Drumur

  D. George Drumur face parte dintre tinerii poeti bucovineni care au început sa se afirme în cadrul gruparii Iconar, alaturi de d. Mircea Streinul (desigur cel mai reprezentativ), d. Iulian Vesper si d. Teofil Lianu (ceilalti se gasesc însa într-o foarte nedefinita pozitie de debutanti, în afara de d. Traian Chelariu al carui debut poetic este anterior Iconarului). Autor a trei volume de poezie (Solstitii 1936, Suflete-n azur 1940 si aceasta ultima Vatra cu stele), înca nu îndeajuns de clarificat cu el însusi, pastrând întunecimi si larguri de atmosfera nordica, o ceata tematica si o imprecizie în expresie care îsi asteapta înca limpezirea, dar framântat de nelinisti interioare bogate, d. George Drumur ne ofera un peisaj liric interesant, demn de a fi relevat în miscarea poetica a generatiilor actuale.
Volumul Vatra cu stele cuprinde un impresionabil numar de poezii, de variate unitati formale, de la versul în forma populara, pâna la versul sonetic, cu influente vadite din poezia romantica germana (influente ce se resfrâng asupra întregii poezii bucovinene), din d. Lucian Blaga si mai ales din lirica populara. Cele câteva balade de la începutul cartii inegale ca realizare poetica si în mod stângaci imitative, sunt scrise într-o forma populara marturisita, unele având chiar teme de acest fel. Citeşte în continuare →