Garda de Fier

Revista “DREAPTA”

„Porunca Vremii“, Nr. 324, 10 Februarie 1936
EFTIMIE HORESCU

Domaşnea, din granita Banatului, plânge, şi cu ea toti „grănicerii”… A murit un copil bun, chinuit de gânduri si de boală. A murit departe de satul lui natal, dar sufletul lui se ridică din provincia lui Aurel Popovici, spunând lumii: am voit! Prieten din copilărie şi coleg de liceu, apoi prieten de grănicereşti năzuinti, ştim ce a voit: să-şi dăruiască gândul şi să vadă o Românie dreaptă.
Condeiul lui, punct de întretăiere între chemările idealului şi între atâtea realităti meschine, arăta frumos ceea ce trebuie, cu acea bogătie de lumină pe care a cules-o din comoara lui Eminescu, din masivitatea lui Aurel Popovici şi de la săgetile peste adânc ale acelei inteligente autentice care este Nae Ionescu. Citeşte în continuare →

Desenul: George Stănescu

“Legionarii“, Anul IV, Nr. 4, 1 Februarie 1936
Biserica este a lui Dumnezeu, prin binecuvântarea Lui şi poate fi a oamenilor, prin vointa lor de a se mântui.
Numai acei oameni meritã numele de creştini, care iubesc Biserica Domnului nostru Iisus Hristos, pentru că se pot elibera de păcat şi se pot desăvârsi prin ea. Ei dovedesc aceasta prin sinceritate şi căldură în rugãciuni şi prin curătenie şi eroism în fapte.
Toti ceilalti oameni, care cutează să se apropie şi să se intereseze de Biserică cu alte intentii, nu merită numele de creştini. Ei sunt mincinoşi şi pângăritori ai celor sfinte.
In toate vremurile şi în toate locurile unde cheamă Biserica la mântuire, oamenii intrã în ea: cu smerenia vameşului, creştinii adevărati; cu orgoliul fariseului, crestinii mincinosi.
Cei smeriti, fie săraci ori bogati, fie învătati ori neînvătati, au râvnă pentru zidirea duhovnicească a lumii; cei mândrii dărâmă şi întunecă viata lumii prin umbrele compromitătoare pe care le aruncă prezenta lor asupra Bisericii.
Garantia că lucrul duhovnicesc va aduce omenirea din progres în progres nu poate fi decât clerul, adică ierarhia bisericească. Atât învătătura, cât şi fapta ierarhiei trebuie să confirme neîncetat adevărul creştin. Citeşte în continuare →

Sâmbăta de Sus – 2012

MIERCURI 18.07.2012

Ora 08:00 “Pe cărările Rezistenţei” – itinerar montan coordonat de Sorin Olariu, reprezentant F.I.G.O. în judeţul Sibiu. Durata – 2 zile.

JOI 19.07.2012

Ora 08.00 – Tabăra de muncă la plantaţia de afine a fostului deţinut politic şi luptător în rezistenţa armată, alături de grupul Ogoranu, Vasile Bucelea, de la Viştea de Sus. Responsabil: Sorin Pura, reprezentant F.I.G.O. în judeţul Braşov.

VINERI 20.07.2012

Ora 09.30 – Drumeţie până la Chilia Părintelui Arsenie Boca. Responsabil: Sorin Pura.

Ora 16.00 – Regrupare la locul de cazare, masa de seară şi foc de tabără.

Începînd cu ora 16.00 – Primirea şi transportul invitaţilor la evenimentele de sâmbătă şi duminică. Citeşte în continuare →

“…Fă rost de un vapor şi du-te pe mare!”

Mai marii USL sînt triumfători: suspendarea preşedintelui e ok, Crin e interimar, debarcarea celor doi şefi pedelişti de la camere a fost ok, s-a demontat şi nebunia aia cu lovitura de stat, i-am dat peste nas şi lui madam Merkel, ura! Deşi, staţi aşa, Curtea Constituţională mai are de dat un răspuns esenţial: e ok şi schimbarea legii referendumului?

Şi dacă zegrenii de la Curte vor zice, neah, revenim la legea pedelistă, aia care prevede că preşedintele trebuie demis cu jumătate plus unul din toţi alegătorii de pe liste! Asta ar dinamita tot efortul de suspendare. Demiterea lui Băsescu ar deveni, practic, imposibilă, pentru că ar fi nevoie de aproape 9 milioane de electori care să-i zică suspendatului, fă rost de un vapor şi du-te pe mare! Citeşte în continuare →

Insemnări Sociologice

Revista “Insemnări Sociologice”, Anul IV, Nr. 4, 15 Oct 1940

I. – Nevoia unui spirit dinamic, călăuzitor al Romînismului. Valoarea specificului romînesc. Forma din trecut a spiritului romînesc poate satisface necesităţile prezente? Potenţialul sufletesc modern.

II. – Experienţa altor popoare si a poporului romin. Deosebirea între legionar si nationalistul Romîniei politicianizate.
III. – De ce are nevoie astăzi Romînia ? – Romînismul legionar. – Armata luptă şi pentru o ordine morală, socială şi politică. – Credinţa şi puterea de jertfă.

IV. – Omul cerut de vremurile actuale de grea încercare. – Selecţionarea valorilor pe temeiul capacităţei individuale şi a muncii productive. – Omul nou isvorît din procesul de interiorizare. Biruinţa asupra fiecăruia si asupra întregului suflet romînesc. – Omul nou soldat al credinţei si al muncii legionare.

I

Nevoia unui spirit veghetor şi călăuzitor pentru Romînime s’a făcut simțită îndată ce idealul secular al unirii se împlinise. Credinţa în puterea Romînismului ar fi trebuit neîncetat întărită, folosind o largă contribuţie a spiritualităţii latine, a cărei ramură trebue să ne considerăm în permanenţă. Ani dearîndul tineretul legionar s’a străduit să împletească specificul romînesc cu spiritui vremii, grăbind astfel închegarea unei doctrine naţionaliste. Citeşte în continuare →

"Destinul e un curent de continuă modelare a vieţii..."

Revista “Gândirea”, Anul XVI, Nr. 4, Aprilie 1937
Elementele gândirii omeneşti, întrucât există o gândire care-şi merită numele, sunt în fond comune tuturor timpurilor şi locurilor. Ceeace face să varieze profilul logic este, afară de ciudata pasiune pe care o au adesea oamenii de a se amputa în chip provizoriu, felul cum se structurează aceste elemente şi accentul care se pune mai mult pe unele decât pe altele, după interesele spirituale diferite ale culturilor considerate fiecare în ansamblul ei. Deaceea o reformă a logicei nu este, şi aceasta mai mult decât în oricare alt domeniu, afară de cel al ştiinţei moralei, o întreprin­dere personală. In fizică, o mare descoperire sau o teorie mult mai convenabilă, poate să răstoarne, la un moment dat, situaţia ştiinţei. Chiar în religie, care e atât de tradiţională, se pot ivi reformatori cu mână tare, cari să instaleze o nouă cre­dinţă. Citeşte în continuare →

"Te vreau tăcut şi dârz, cu sigur pas..."

Nu vreau să plângi pământul ce în luptă
N’ai ştiut să-l ţii cu moartea, nici părtaş
Să chemi din Putna legendar arcaş
La bocet muieresc cu faţa suptă

Ci te înalţ, privind moşia ruptă,
Păstor proptit pe armă de ostaş.
Vezi sat cu sat, oraş după oraş,
Din turma ta duşmanul cum se’nfruptă.

Nu rob plecat sub jug şi sub cătuşe
Prea bucuros că zile i-au rămas,
Nici funerară urnă cu cenuşe.

Plugarule, ce ieşi după furtună,
Te vreau tăcut şi dârz, cu sigur pas
Trăgând sub cer o brazdă ce adună.
Ion PILLAT
Revista “Gândirea”, Anul XIX, Nr. 7, Septembrie 1940

Aquarel by Alex. Dimitriu

The Legionary Movement of Romania, also popularly known as the Iron Guard, is for many people today a difficult matter to discuss straightforwardly because of all the untruths, the deceptions, the distortions, and the misconceptions surrounding its history. The movement has a great legacy and there is much to learn from it, but due to the destructive and hostile forces which have been politically dominant in the latter half of the 20^th Century and the beginnings of the 21^st Century, the history of the Legionary Movement has almost always been shown to the public through the perspective of its enemies. The image of the movement and its founder, Corneliu Zelea Codreanu, is smeared using every possible method from any possible angle as its history is written (or rewritten) by Liberals, Communists, Jews, and Philosemites. Citeşte în continuare →