Cântecele Durerii, 1945 (M. Leancă, Memorii)
M-am născut în satul Movileni, comuna Cuhneşti, judeţul Bălţi. Acesta este satul de baştină al lui Constantin Leancă, unul dintre deputaţii care au votat Unirea Basarabiei cu patria-mamă, în anul 1918. La mobilizarea completă a satului, din Sâmbăta Mare a Paştelui – 15 aprilie 1944, rămăsesem numai nouă băieţi care nu fusesem mobilizaţi, pentru că aveam numai câte 17 ani. Am avut norocul să nu cunoaştem războiul, şi să nu ajungem carne de tun pentru Stalin şi pentru Hitler. Noi, aceşti băieţi, am organizat ultima horă, de sărbătorile Crăciunului pe stil nou, la 25 decembrie 1944. Ca de obicei, după jocul de sărbătorile Crăciunului, din mijlocul satului, a urmat plugul cel mare, în vremea revelionului, când fetele îşi aşteaptă cavalerii cu care au dansat primul dans la jocul de Crăciun. Ele pregăteau câte un colac mare, împletit în şase sau în opt, şi câte un bacşiş, încât cavalerii lor să plătească lăutarii care au cântat la Crăciun, şi care erau îndatoraţi să cânte şi la Anul Nou, la plugul cel mare. Citeşte în continuare →
POVESTE DE CRĂCIUN de G. Marinescu-Fulga
Suflă crivăţul a jale peste satu ‘ndepărtat,
Trei copii sărmani plecat-au spre oraş la colindat.
Erau mici numai de-o şchioapă, de păreau că sunt pitici,
Când prin nea scânteietoare drumul şi-l croiau voinici.
Au plecat cu traista’n spate pe drum greu şi buclucaş,
Să ajungă până ‘n ziuă ‘ntr’un apropiat oraş…
Şi-au ajuns copiii noştri, când cocoşii au cântat.
Incepu Ionel să plângă că e mic şi-a înghețat,
Niculae, cel mai mare, îl trimite înapoi
„Lasă că şi pentru tine vom colinda numai noi !”
Il privea Marin cu jale şi cu ochii ‘nlăcrămați,
Că micuții de trei zile, se culcau tot nemâncați. Citeşte în continuare →
COLIND de Vasile Militaru
Bună dimineaţa la Moş Ajun, Române-frate,
Din brazda căruia mereu străinii ‘şi fac palate!…
Colindători cu doruri mari, cu stele ‘n suflete şi ‘n gând,
Venim la tine, frate blând,
Prin vifor drumul străbătând…
Spurcaţii lupi gonesc în turmă,
Adulmecând a noastră urmă,
Să nu ne lase să-ţi aducem urarea unui trai mai bun,
Dar lupii vor cădea curând, c’avem toţi bâte de alun….
Bună dimineaţa la Moş Ajun !…
E ceru ‘ntunecat ca un mormânt
A cărui candelă s’a stins de vânt
Şi crucea-i sub viforniţă s’a frânt…
Prin întuneric, paşii noştri grei
Abia găsesc cărarea spre-al tău sărac bordei… Citeşte în continuare →
CRĂCIUN SĂRAC
Anul acesta, Moş Crăciun —
Pe care-l ştiam, altădată ca o pâine caldă de bun —
A venit lipit pământului de sărac ;
Nu mi-a adus nicio obială de bâibărac,
Nicio sfârloagă de opincă
Şi nicio căciulă — cât de bearcă —
De parcă
L-ar fi cupit hoţii la drumul mare
Si i-ar fi luat toate darurile din spinare.
Nici steaua
Albă ca neaua –
Dintre atâtea stele –
Nu mai vesteste surâzătoare
Minunea Sfintei Fecioare
Ca’n alţi ani ai copilăriei mele.
Colindătorii s’au mânecat rând pe rând
Pe lângă fereastra mea tăcând,
Ca şi când
Ii apăsa greu, o taină, — pe suflet, pe gând.
Azi,
Atâtea inimi în bucurii curate se’nvesmântă
Şi cântă, —
Numai mamii i-au înghetat lacrimile pe obraz
De când
— In gând —
A sărăciei grije o frământă. Citeşte în continuare →
COLIND – “Poeme din închisori”
E târziu şi prin zăbrele
Ochii mi-i arunc
Noapte sfântă, azi, sub stele,
S’a născut un prunc.
Bolta e bătută’n cuie
De luceferi, sus,
Ce pe ea încet se suie…
S’a născut Isus.
Peste lume se întinde
Albul mătăsos
Vin speranţe să colinde…
S’a născut Christos!
“Poeme din închisori” – Editura Drum, Madrid, 1970. Ediţie îngrijită de Vasile Posteucă şi Nicolae Novac.





