Garda de Fier

Sâmbăta de Sus – 2016

Comemorarea eroilor Rezistenţei Anticomuniste din Ţara Făgăraşului se va desfăşura în perioada 22-24 iulie 2016 la Sâmbăta de Sus. Ion Gavrilă Ogoranu, şeful Grupului de partizani din Munţii Făgăraşului, a stabilit la sfinţirea monumentului edificat lîngă Mănăstirea Brâncoveanu în 1995 ca anual comemorarea să se organizeze în prima duminică după praznicul Sf. Ilie.
În acest an, tema evenimentului îl are în centru pe Ion Gavrilă Ogoranu la 10 ani de la trecerea lui în lumea drepţilor. Participanţii vor sosi vineri, 22 iulie a.c. la Sîmbăta de Sus, iar în ziua următoare se vor defăşura la Academie o serie de acţiuni dedicate simbolului Rezistenţei Anticomuniste făgărăşene, Ion Gavrilă Ogoranu. În sala Academiei vor fi proiecţii de filme şi un simpozion dedicat acestei teme. Duminică, 24 iulie, în faţa Crucii va avea loc parastasul dedicat eroilor făgărăşeni. Ultima prezenţă a lui Ion Gavrilă Ogoranu la Cruce a fost în iulie 2005 cînd s-a adresat audienţei prevestindu-şi, parcă, sfîrşitul. Pentru că la 1 mai 2006, Ion Gavrilă Ogoranu s-a suit la ceruri, întregind grupul care s-a opus comunismului şi securităţii comuniste vreme de un deceniu. „Deşi sîntem la vîrste înintate, noi nu ne-am terminat încă datoria faţă de ţară, noi nu ieşm la pensie decît atunci cînd ne vor bate cuiele. Şi avem datoria ca idealurile noastre să le trecem în mîna unor tineri care să ducă mai departe steagul tinerilor de acum 60 de ani. Vrînd ca ţara noastră să rămînă apropiată de Dumnezeu în aşa fel încît spiritul creştin să se reverse în toate domeniile de activitate ale ţării, în cultură, în justiţie, în legi, în obiceiuri, artă. Noi nu ne-am terminat misiunea odată cu trecerea comunismului, idealurile sînt permanente pentru toate timpurile. Sîntem puţini, dar întotdeauna cei puţini au fost purtători de idealuri înalte şi de biruinţă“ a spus Ion Gavrilă Ogoranu la comemorarea desfăşurată la Crucea de la Mănăstirea Brîncoveanu în iulie 2005.

Monumentul de la Mănăstire

Abia după Revoluţia din Decembrie 1989 supravieţuitorii din Rezistenţă au putut vorbi între ei. Ioan Gavrilă Ogoranu i-a contactat şi le-a amintit de legămîntul tinerilor luptători făcut în 1952. S-au hotărît să ridice o cruce lîngă Mănăstire. Timp de doi ani s-au zbătut să obţină aprobările Mitropoliei Sibiu pentru a putea amplasa crucea pe terenul mănăstirii. Arhitectul proiectul monumentului a fost Anghel Marcu din Bucureşti, recomandat de fostul deţinut politic Niculiţă Goga. Constantin Marinete a sculptat crucea în marmura achiziţionată de la cariera Ruşchiţa. Supravieţuitorii gulagului comunist au stabilit apoi numele luptătorilor căzuţi. S-a depăşit cu uşurinţă numărul 500. Monumentul a fost plătit tot de supravieţuitori. Postamentul crucii a fost turnat de Gheorghe Haşu, un meşter cunoscut din Lisa. Sfinţirea monumentului a avut loc în ziua de 17 octombrie 1995. Primul buchet de flori în memoria eroilor căzuţi a fost depus cu 2 zile înainte de inaugurare de către Regina Ana. Atunci a fost prima întîlnire a luptătorilor şi sprijinitorilor rezistenţei după 50 de ani. De atunci, în fiecare an, în prima duminecă după sărbătoarea Sfîntului Ilie, toţi se adună la Cruce. Să-i comemoreze pe cei ce s-au dus la cele sfinte. ,, Am ales această sărbătoare pentru că şi Sfîntul Ilie a fost prigonit. Aşa am fost şi noi, luptătorii, de către comunişti” justifica Ogoranu data stabilită pentru comemorarea de la Cruce.
Monitorul de Făgăras