Garda de Fier

CASETĂ/ROLĂ NR: C 784
NR. DE INVENTAR: 2332
DOCUMENTUL NR: 1561
REALIZATOR: Octavian Silvestru
DATA ÎNREGISTRĂRII: 17.07.1998
DATA COPIERII:
DATA PRELUCRĂRII: 10/12/2000
TRANSCRIERE: Mihai Chioveanu
DACTILO PC: Mihai Chioveanu
OBSERVAŢII: Corectură: Lavinia Ivaşcu
CONŢINUT: Interviu cu ANA MARIA MARIN 

– Primul contact cu Mişcarea legionară, în timpul grevei de la Griviţa Roşie din 1933
– Dizolvarea Mişcării legionare la 9 decembrie 1934; alegerile din 10 decembrie
– Arestarea şi apoi eliberarea celei mai mari părţi a legionarilor
– Eliberarea lui Vasile Marin la 29 decembrie 1934
– Asasinarea lui Gheorghe Duca
– Vasile Marin – lucrând pentru Iuliu Maniu
– Demisia lui Vasile Marin din  funcţia de avocat, intrarea în Mişcarea legionară
– Activitatea de redactor la revistele Mişcării legionare
– Plecarea lui Vasile Marin şi a altor legionari în Spania, pentru a participa la războiul civil
– Monumentul de la Majadahonda unde au murit legionarii români plecaţi în Spania
– Decorarea, de către Franco, a familiilor legionarilor morţi
– Prima întâlnire a intervievatei cu Corneliu Zelea Codreanu
– Arestarea Anei Maria Marin ca legionară în vremea lui Carol al II-lea şi detenţia sa la Mănăstirea Suzana
– Arestarea Anei Maria Marin în timpul rebeliunii legionare
– Condamnarea Anei Maria Vasile la moarte în 1941, apoi comutarea pedepsei
– Despre Boeru, asasinul lui Nicolae Iorga – potrivit afirmaţiei Anei Maria Marin
– Arestarea Anei Maria Marin în 1958
– Plecarea din România, legătura cu alţi legionari din exil

 *

 Octavian Silvestru: 1998, doamna Ana Maria Marin a avut amabilitatea deosebită să acorde un interviu Secţiei de Istorie Orală din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune. Doamna doctor¹ª, dumneavoastră aţi cunoscut Mişcarea Legionară începând cu anul 19…

Ana Maria Marin: ‘33.  (more…)

Din volumul “Războiul Nostru” de Mihail Spătaru, Bucuresti, 1943

(more…)

CASETA / ROLA NR.: C756
NR. DE INVENTAR: 2299
DOCUMENTUL NR.: 1536
CONTINUT: Interviu cu ing. Traian Popescu despre: elemente biografice; Mişcarea Legionară.
REALIZATOR: Mariana Conovici
DATA INREGISTRĂRII: 25.06.1998
DATA PRELUCRĂRII: 15.10.1998
TRANSCRIERE: Lavinia Ivaşcu
DACTILO PC: Lavinia Ivaşcu

Faţa A:

Mariana Conovici: 3 Iulie 1998, înregistrăm cu domnul inginer Traian Popescu pentru Secţia de Istorie Orală a Societăţii Române de Radiodifuziune. După cum am stabilit, la întâlnirea noastră trecută, vom urma oarecum un fir cronologic şi în situaţia asta, sau pe baza acordului, prima întrebare se referă la felul în care dvs. aţi intrat în Frăţiile de Cruce? Cum v-aţi apropiat de Mişcarea Legionară, de fapt?

Traian Popescu: Stimată doamnă îmi cer scuze dacă incursiunea va începe puţintel mai înainte din punct de vedere cronologic!

M.C.: Vă rog! Tot ce consideraţi… Tot ce consideraţi dvs. că ne poate lămuri mai bine, e perfect.

T.P.: Începe cronologic mai înainte, în sensul că îmi vin acum… îmi vine în memorie un interviu acordat în 1993 Televiziunii Române cu ocazia zilei de 1 Decembrie şi am fost întrebat atunci: “Cum s-a născut sentimentul naţional în conştiinţa mea?” Şi am spus: “Nu s-a născut… într-o anumită împrejurare, eu m-am născut cu acest sentiment.” (more…)

CASETA / ROLA NR.: C 766
NR. DE INVENTAR: 2309
DOCUMENTUL NR.: 1536
REALIZATOR: Mariana Conovici
DATA ÎNREGISTRĂRII: 7.07.1998
DATA PRELUCRĂRII: 25.10.1998
TRANSCRIERE: Lavinia Ivaşcu
DACTILO PC: Lavinia Ivaşcu
CONŢINUT: TRAIAN POPESCU despre: elemente biografice; activitatea legionară după rebeliune

FAŢA A:

Mariana Conovici: 7 Iulie 1998, prin bunăvoinţa domnului Traian Popescu, reluăm înregistrarea cu domnia sa pentru Secţia de Istorie Orală. Domnule inginer, nu ne rămâne decât să urmăm cursul istoriei relatate de dvs. Ultima dată “aţi ajuns” la Podul Rizei. Să continuăm de la Podul Rizei.

Traian Popescu: Comuna Podul Rizei este lângă localitatea Titu la circa 6-7 km., gara Titu având peste drum de ea localitatea Branişte, care era pe vremea aceea un târg destul de mare. De la această localitate, Branişte, se ajungea pe un drum lateral la Podul Rizei. (more…)

Căminul “Ardealul legionar” din Cluj

«Glasul Strămoşesc», Cluj, Anul IV, Nr. 9, 1 Noembrie 1937

Căminul «Ardealul legionar» cum a fost botezat, reprezintă sforţarea de muncă a legionarilor clujeni. O clădire mare, care să fie isvor de viaţă şi credinţă nouă, îi era necesară Capitalei Ardealului. Legionarii i-au dat-o. Ca toate iniţiativele şi lucrările legionare, are şi acest Cămin povestea lui. O poveste simplă. S’a pornit la realizarea lui, fără absolut nici un ban. N’aveam bani, n’aveam loc, n’aveam material, n’aveam nimic, afară de credinţă şi voinţă.

PRIMA BĂTĂLIE

Cel dintâi gând a fost acela de a ne cumpăra un loc. Am găsit două parcele de cate 900 m², şi cu o sforţare colectivă, am ajuns să le cumpărăm. In ziua de 2 Iulie 1935 proprietatea acestor parcele era transcrisă pe numele Căpitanului. (more…)

Monumentul dela Fântâna Albă…

Pregătindu-mă şi primăvara aceasta de pelerinajul la Fântâna Albă, care, mai în fiecare an are loc în preajma Sfintelor Paşti, mi-am cuminecat sufletul cu o poezie. Or, de foarte mult timp, acolo, pe acea pajişte verde străjuită de brazi semeţi, locul unde mă închin românilor căzuţi întru nemurire, mi-am găsit biserica pentru spovedanie şi împărtăşanie. E un sentiment de credinţă creştinească care mă răscoleşte mult mai profund decât între pereţii unui locaş de închinare. Şi dacă tot mi-am deschis sufletul cu această mărturisire, aş dori să le fac cunoscută cititorilor şi poezia–cuminecătură, care, de rând cu frumuseţea versului metaforic, ne transmite un extraordinar mesaj al dorului de libertate. Aşadar, iată cele şase strofe, pentru care autorul lor, poetul Radu Gyr, a fost condamnat la moarte:  (more…)

Facsimile din ziarul “Libertatea”, Bucureşti-Orăştie. Anul XXXV, Crăciun 1937

(more…)