Garda de Fier

CASETA/ROLA NR: C 471
NR. DE INVENTAR: 1881
DOCUMENTUL NR: 1271
REALIZATOR: Virginia Călin
DATA ÎNREGISTRĂRII: 12.03.1997
DATA PRELUCRĂRII: 10.12.2000
TRANSCRIERE: Mihai Chioveanu
DACTILO PC: Mihai Chioveanu
OBSERVAŢII: la interviu participă şi soţia acestuia, care intervine permanent în discuţie; corectură Violeta Constanda
CONŢINUT: Interviu cu NICOLAE CRĂCEA

* 

Virginia Călin: Suntem în 12 martie 1997 şi înregistrăm în casa domnului Crăcea Nicolae, fost membru al Mişcării Legionare, comandant legionar, care… deţine o serie de informaţii, unele inedite, despre istoria Mişcării Legionare. Domnule Crăcea, v-aş ruga mai întâi să ne povestiţi în ce condiţii v-aţi apropiat dumneavoastră de Mişcarea Legionară?

Nicolae Crăcea: … Elev fiind la liceul din Turnu Măgurele… m-am împrietenit cu… un alt elev, venit din Bucureşti, care făcea sp… liceul la Turnu Măgurele pentru că avea o mătuşă acolo. Acest elev venit din Bucureşti era Theodor Craja, frate cu… comandantul legionar Paul Craja, care a fost şeful studenţimii… (întrerupere) Venind în Bucureşti, acest coleg al meu de liceu m-a prezentat fratelui său, Paul Craja, şi împreună cu ei, am fost la tabăra de la Bucureştii Noi, la Casa Verde, unde am cunoscut un grup de comandanţi legionari şi chiar pe Corneliu Codreanu, care stătea p-atunci în casă la… Stere Ciumeti, un macedonean, era secretarul Mişcării Legionare… acolo l-am găsit chiar pe Corneliu Codreanu, fiind găzduit de altfel de Stere Ciumeti. (more…)

CASETA/ROLA NR: C 472
NR. DE INVENTAR: 1882
DOCUMENTUL NR: 1271
REALIZATOR: Virginia Călin
DATA ÎNREGISTRĂRII: 12.03.1997
TRANSCRIERE: Mihai Chioveanu
DACTILO PC: Mihai Chioveanu
OBSERVAŢII: este continuarea C 471; la interviu participă şi soţia intervievatului; corectură Violeta Constanda
CONŢINUT: Interviu cu NICOLAE CRĂCEA

*

Virginia Călin: Deci văzuseţi în ziare?

Soţia: Da, o scenă din timpul procesului Căpitanului la Turnu Severin, în care Corneliu Codreanu avea cu… expresia mâinilor lui, arăta toată… cum să zic, neputinţa de a-i convinge pe duşmani, ştii… Se vedea că el deţine în aceste mâini adevărul, dar că nu poate să-i… aşa ceva era nu ştiu cum, expresia mâinilor spunea toată drama aceea care se petrecea în, în timpul acela în sufletul lui şi pentru România. Ştiam că e… un om care… providenţial, charismatic, cum aţi spus, pentru că şi bulgarii visau să-l facă şeful unei…

N.C.: Imperiu…

Soţia:  Nu, cum zicea, să fie toate state… federaţii balcanice, aşa s-a exprimat la venirea primilor legionari şeful poliţiei de la Plevna. Zice: ”Noi visam să-l facem şeful federaţiei balcanice, omul ăsta – zice – să… nu… Cum a spus? La o mie de ani -zice- nu se naşte un om ca acesta.” Ei, noi ştiam aşa, din auzite. Sora mea, după mine, a rămas la şcoală şi-a făcut liceul român. Ea ne-a adus acasă portretul lui Moţa şi l-aveam în perete, dar mare lucru nu ştiam. Atât ştiam, că elevii de la şcoală sunt organizaţi într-un cuib şi în ’40, da – în ’40, nu? – a fost rebeliunea… (more…)

În stânga, jos, casă distrusă de un incendiu si reclădită din temelii de legionari tot în Laz, 1935

(more…)

Arhanghel (sculptură pe edificiul Sediului legionar din Gutenberg 3, opera artistului legionar Dumitru Anastase – “Axa”, IX, Nr. 43, 1940)

Cădelnițând tămâe spre slava lui Isus
Legionarii Crucii, sub sfânta ei mireasmă,
Ca să-şi înalțe Neamul şi Țara cât mai sus, –
Sfințit-au temelia de grea catapeteasmă
Ce se durează astăzi din piatră şi din var,
Cu inimă, cu suflet şi braț legionar,
Să stingă pe vecie al Neamului calvar!…

Cântând, legionarii lui fierbinți,
Cu dreapta’n sus, cu foc în piept şi’n oase, –
Eu, fruntea le-am văzut-o, ca la sfinți,
Încununată’ n raze luminoase!…
Iar dreapta lor, cum goală’n fapt de seară
Spre Cer se ridica din trupul greu,
Închipuia pădurea unor făclii de ceară
Arzând măreț – prinos lui Dumnezeu!…

Si-atunci, din fapta brațului legionar,
Ce’n suflete trezea prelung ecou,
Am înțeles că Neamul, sub calvar, –
Cu Moța şi Marin sfinți în Altar, –
Îsi pune temelie de Veac nou!…
Vasile MILITARU
1 Iulie 1937
(Scrisă pentru punerea pietrei de temelie la Sediul legionar din str. Gutenberg 3, Bucureşti).
⇒  Aici, Sediul legionar la terminarea lucrărilor, unde se poate observa sculptura pe frontispiciul clădirii.
(more…)

Revista “Carpații”, Madrid. Anul XXVII, Nr. 45, Iulie-Septembrie 1984

Trăim o epocă de profundă depresiune morală în care toate valorile nobile, înălţătoare, sunt  desconsiderate şi privite ca un lest al unor timpuri depășite… La tot pasul ne izbim de această mentalitate care aruncă omul pe căile descompunerei interioare. 

Cunoaştem bine acest fenomen şi nu ne-am făcut iluzii niciodată. De când e lumea au existat indivizi perverşi, laşi sau răi, precum și  curente sociale negativiste, căci nu există societate pe de-a’ntregul perfectă. Dar astăzi asistăm la o îngrozitoare generalizare a formelor cele mai abiecte şi defetiste, forme  ce ruinează societatea şi descompun insul. E ca o pecingine ce se  întinde peste tot locul şi roade în adâncime, în faţa căreia omul  de bine, omul corect, devine neputincios, o permanentă victimă.

   Neamul românesc n’a scăpat de această plagă. Atât în ţară cât şi în exil racila epocei a transformat omul-român într’o ființă fără substanţă. Mişună diaspora noastră de derbedei, de afacerişti, de megalomani, de ambiţioși. O constatăm în jurul nostru,  în modul de a se comporta, în felul de a gândi. Exilul nostru, care ar fi trebuit să fie oglinda marilor preocupări şi aspirații ale  neamului, nu-i decât trista expresie a unei mentalități de prefăcuţi și de lipsiţi de caracter. În marea lor majoritate, acești privilegiaţi ai Occidentului, scăpaţi din ghiarele regimului comunist, se zbuciumă între lașitate şi oportunism.    

Trist exil în care cei din ţară şi-au pus atâtea speranţe!  

“Am hotărât să-i î­m­puş­căm în două serii de câte opt..”

Între anii 1949 şi 1950, la Lu­goj au fost executaţi în se­cret, pe locul numit Dea­lul Ciurii, un număr im­pre­sio­nant de partizani.

Autorii masacrului au fost o echipă a morţii, condusă de ma­io­rul de miliţie Eugen A­li­mă­nescu, împreună cu sadicul maior de securitate Zoltan Kling.

Săptămânalul Re­deş­tep­tarea vă dezvăluie măr­tu­riile cutremurătore ale că­lăi­lor, puse la dispoziţie de dr. Gheorghe Petrov, expert investigaţii speciale, în ca­drul Institutului de In­ves­ti­ga­re a Crimelor Co­mu­nis­mu­lui din România.

“În urma investigaţiilor pe care le-am întreprins pri­vind crimele atroce din Dea­lul Ciurii, am ajuns la concluzia că de fapt au fost două execuţii şi nu doar una, aşa cum s-a crezut. Pri­ma execuţie este legată de un număr de şapte persoane din “ lotul Spiru Blănaru”. A­cest prim lot important de par­tizani capturat de se­cu­ri­tate, a fost compus din 12 per­soane. Cinci au fost con­dam­naţi la moarte şi exe­cu­taţi la Pădurea Verde în data de 16 iulie 1949, iar restul de şapte persoane au primit condamnări la ani grei de muncă silnică, apoi au fost în­carceraţi la Gherla. La pro­punerea Securităţii, pa­tru persoane au luat ho­tă­râ­rea ca şi cei încarceraţi să fie ucişi şi îngropaţi în secret. (more…)

TABERELE LEGIONARE…

(more…)

“În acea zi, în Poiana Varniţei, a lăcrimat Mântuitorul, răstignit pe cruce”…

După masacrele sângeroase de la Lunca din lunile ianuarie – februarie 1941, intrate în istoria actualei regiuni Cernăuţi ca unele din crimele odioase din prelungul şir de fărădelegi săvârşite de puterea sovietică împotriva băştinaşilor, în primăvara aceluiaşi an, un zvon a străbătut cu iuţeala fulgerului ţinutul mioritic, anunţând că locuitorii primesc dreptul să părăsească în mod legal regiunea Cernăuţi. Acei, care doreau să-şi schimbe locul de trai, erau datori să înainteze cereri organelor locale de resort, alcătuite în limbile rusă sau ucraineană, şi în care să indice motivul plecării.
După cum s-a constatat mai târziu, zvonul a fost lansat de către reprezentanţii Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste cu scopul să scoată la iveală atitudinea băştinaşilor faţă de regimul stalinist, instaurat pe meleagurile carpatine. (more…)