Garda de Fier

Colind de fată mare
               cules de I. G. Dimitriu
 La tulpina, la doi meri,
     Leroi, Doamne, mărului,
Sunt doi meri mari, minunaţi,
De tulpină depărtaţi
Şi de vârfuri aplecaţi.
La tulpina merilor
Este-un pat mare ‘ncheiat,
Cu scândurele de brad,
Cu picioarele de fag;
Iar pe pat ce-i aşternut
Prohat¹⁾  verde mohorît,
Iar la capul patului
Pernişoară gălbioară;
Iar pe pat cine-mi şedea?
Şade Ana, doi ochi negri;
Şi nu şade cum se şade
Şi coase şi chindiseşte²⁾
De-un guler şi de-o batistă.
Gulerul a fratelui
Batista a ‘mpăratului.
Şi ‘mpăratul nu-i acasă
Şi e dus la vânătoare,
Să vâneze-o căprioară;
Căprioară gălbioară.
Ca s’o ia de soţioară,
La anul şi la mulţi ani.

 (Auzit dela Maria Mosor, din Com. Dorobantu-Constanta)
1) – Prohat – velintă de lână aşternută pe pat
2) – Chindiseşti – coase cu migăleală
Revista “Preocupări literare”. Director: Petre V. Haneş. Anul II, Nr. 10, Dec. 1937, Bucureşti