Din Exil: Colindul copiilor din România
"...adă pâine, cât mai multă pâine..."
(o mie nouã sute optzeci şi ceva…)
Moş Crãciune, Moş Crãciune,
Moşul nostru bun şi drag,
te-o lãsa securitatea
sã ne treci al casei prag?
Fii atent, drag Moş Crãciune
când ne spui de Prunc Iisus,
Popa ne-a vorbit de Domnul
şi prin puşcãrii l-au dus.
Am şi eu o rugãminte;
nu îţi cer cãluţ, pãpuşi,
nu îţi cer o jucãrie;
dar când vii din nou, la noi,
bate’ncetişor cãci tata
o sã creadã cã “îl ia”
iar mãmica, sãrãcuţa,
se tot sperie şi ea
şi când vii, drag Moş Crãciune,
daca eşti aşa bogat
adã pâine, multã pâine,
sã mãnânc pe sãturat.
Aş mai vrea – dar astea-s vise –
poate lapte, pâine, ou,
Toata Tara-i numai foame.
Cui sã-i dai întâi cadou?
Dar mai bine şi mai bine
roagã-l Tu pe Tata Doamne
sã ne schimbe niţel burta
sã nu doarã când i-e foame!
(FOLCLOR)
