Cade-o lacrimă de Octavian Goga
Şi se bucură tot satul, / Vin feciori din cătănie, / Sprinten ţârlăie tilinca, / Şi-i atâta veselie…
După plopi cu frunza rară
Îşi desface luna sânul,
Vede-arama numărându-şi
Barbă Putredă, jupânul.
În ajun de miez de noapte
Tremura de chiot hanul,
Din ungherul unei laviţi
Cântă Iepure, ţiganul.
O păreche râde-n umbra
Nucului de la portiţă:
Stă de gât cu-o văduvioară
Pristavelul Niculiţă.
Şi se bucură tot satul,
Vin feciori din cătănie,
Sprinten ţârlăie tilinca,
Şi-i atâta veselie…
Doar la geam stă singurică
Fata jidovului, Ida,
Cu ochi verzi ca leuşteanul,
Cu păr roş ca cărămida.
Cade-o lacrimă din ochi-i
Leneş prelingând fereastra…
Suflet obidit şi singur,
Ce mai cauţi pe lumea asta.
1907
ultimiul vers este “ce mai cati pe lumea asta?…” – pai voua chiar va suna bine ultimul vers?
1