Garda de Fier

Dosare secrete…

♦ Documente transcrise în original…

Fila 18
CAMERA DE SERVICIU

17 Mai 1945

NOTA TELEFONICA
NR. 1951 INSPECTORATUL DE POLITIE BUCURESTI
Catre DIRECTIUNEA GENERALA A POLITIEI Directia a 3-a

Raportam ca astazi 17 Mai a.c., organele de siguranta ale Chesturei Politiei Ploesti au descoperit si ridicat 2 depozite de materiale explosibile si incendiare, ascunse de elementele organizatiei legionare, in padurea Fruntea lui Văsii depe teritoriul com. Comarnic jud. Prahova, la 5 Km.Sud de Sinaia.

Investigatiunile continua si de urmare vom raporta.
INSPECTOR
ss. N. Georgescu
Transmite Stoiculescu

Stampila: Dir. Generala a Politiei, Arhiva Sigurantei, No. 06422, 18 Mai 1945, dosar nr. 19785.

COPIE
Depe telegrama semnata de mai multi locuitori din Timisoara catre PRESEDINTIA CONSILIULUI DE MINISTRI

Subscrisii parinti mame ai elevilor liceului Diaconovici Goga Timisoara, protesteaza contra arestarilor fiilor lor in ziua de 10 Mai crt. rugam respectuos eliberarea lor.

ss. Maria Dr. Osteanu, Victoria Giurgiu, Maria Col. Galgotzi, Ana Carje, Silvia Cosma, Vasiu Georgeta Elena, Juncu Cornelia Dr. Filip. (more…)

Omul încrezător în propriile sale forţe, ceea ce bine orientat poate fi rodnic, s’a risipit în diversitatea unei lumi de senzaţii şi aparenţe. Lipsite de un orizont spiritual cuprinzător, lipsit de profunzime, el este lipsit de discernământ şi putere de alegere. Natura intimă, şi mai ales sensul lucrurilor, îi scapă.
Acest om se frământă zadarnic, în năzuinţa de a-şi creea un nou univers, deoarece el cade victimă unor aparenţe derutante şi tentaţiilor de tot felul. Universul spiritual şi uman ce trebuie astăzi creat din nou, un univers care să-i valorifice calitatea, nu se poate construi pe tehnică şi confort, cu atât mai puţin pe apetit.
Criza gravă de azi, care e în primul rând o criză a omului, dovedeşte neputinţa sa de a-şi reorganiza viaţa pornind numai de la date empirice, într’o lume ce pare că tinde la entropie, dar în ceea ce priveşte metodele, uzina nu-i poate da nici un răspuns în această problemă.
Criza de azi s’a produs prin intrarea a o seamă de noi elemente în istorie, dar mai ales prin dezertarea omului, a lipsei sale de răspundere în faţa istoriei. O nouă formulă de viaţă, o nouă scară de valori, un nou principiu generator pe marea linie a permanenţelor şi destinului uman care trebuie împlinit; iată de unde trebuie pornit.
(7.V.1966 – Bucureşti)
(more…)

Noi, românii „Nu suntem Charlie!”

Este inuman şi regretabil, chiar de-ar fi murit un singur om pentru „vina” de a fi român, german, rus, ungur, evreu sau ţigan… Este evident şi incontestabil faptul că în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial s-au comis abuzuri şi de o parte şi de cealaltă, însă este un gest la fel de criminal să acuzi o naţiune întreagă, pe baza unor aşa-zise dovezi, de cele mai multe ori aflate sub semnul incertitudinii, al orgoliului, subiectivismului şi chiar al falsului. În acest sens, în mass-media contemporană „perlele” apar ca ciupercile otrăvitoare după ploaie. În data de 27 ianuarie 2015, într-un cotidian on-line, alături de informaţii şi articole interesante s-a strecurat persuasiv o diversiune care metamorfozează vizibil profilul, poate camuflat, al publicaţiei, o distanţează de interesele românilor şi o deturnează încet, dar cu obstinaţie, spre slujirea intereselor „altora”. Cotidianul respectiv a afişat un titlu cu litere de-o şchioapă: „Cum a început genocidul evreilor în România”, iar ca subtitlu, „Documente ale Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.) arată radicalismul şi brutalitatea cu care regimul dictatorial al mareşalului Ion Antonescu a decis distrugerea populaţiei evreieşti de pe teritoriul României”.[1]
Inspirat de un „roller” contemporan, articolul, al cărui autor, cu certitudine, nu poate fi „acuzat” de sinceritate şi competenţă profesională -, este complet desprins de criteriile unei analize pertinente, derutează cititorul şi îi serveşte „flambat”, „meniul zilei”. (more…)

“Biserica Legionarilor” din Morenii Vechi

“Activitatea de propagandă, însoţită de acţiuni de ajutorare a populaţiei locale, s-a soldat cu constituirea unor organizaţii legionare („cuiburi”) în satele Morenii Vechi, Valea Mare, Costuleni, Prisăcani etc. La Morenii Vechi, bunăoară, şeful de cuib, preotul satului Leonid Miron, a reuşit să organizeze una dintre cele mai puternice organizaţii primare legionare din judeţul Iaşi. În 1935 aici exista o tabără de muncă alcătuită din 28 de studenţi ieşeni ai Facultăţii de Geografie de la Universitatea A. I. Cuza. Ca şi camarazii de la Ungheni, aceştia au înfiinţat o cărămidărie, fabricând 100.000 bucăţi din care, în anul următor, au ctitorit eleganta biserică în stil bucovinean, cu hramul „Sfânta Maria” (numită şi „Biserica Legionarilor”)…  Şi legionarii de la Moreni, ca mulţi alţi părtaşi ai Mişcării, au sfârşit tragic. La 21 septembrie 1939, legionarii l-au asasinat pe ministrul de Interne, Armand Călinescu. Ca măsură de reprimare, autorităţile au decis să opereze, în noaptea de 21 spre 22 septembrie, o serie de execuţii. În zorii zilei de 22 septembrie, în fiecare judeţ au fost expuse publicului cadavrele a trei legionari, pe care poliţia, în plină noapte, i-a ridicat din mijlocul familiilor, i-a scos în stradă şi i-a împuşcat. Trupurile acestora au fost lăsate în văzul lumii timp de trei zile. Printre cei trei legionari executaţi în judeţul Iaşi a fost şi Leonid Miron, preotul din Moreni. (more…)

Dosar D 4277/vol.1 (cota SRI 337/1). Adrese, note telefonice şi telegrame ale Siguranţei privind: încercările de reorganizare ale Mişcării Legionare, lupta anticomunistă, mod de activitate, arestări, trierea legionarilor. Scurt: Problema legionară. Anul 1945.

Legionari, 1940

Fila 9:

(more…)

Fază de joc (1947)

Dosar D 8909/vol. I – Fila 320
Către O.S.P. – Dl. Sergiu Petrovici

Avem onoare a vă comunica următoarele:
In ziua de 25 August 1947, în timpul deplasării dela Reşiţa spre Bucureşti, echipa de foot-ball a Asoc. „Juventus” a cântat în maşină cântece legionare (Garda Căpitanul, Sfântă Tinereţe, etc.) sub conducerea jucătorilor Dumitru Pepelea şi Fogel.¹)
Deasemenea echipa a dat jos din maşină cu forţa pe călătoarele evreice Henriette Zigmund şi Retti Zuzi.
Faţă de aceste îngrijorătoare manifestări fasciste ale A.S. Juventus, vă rugăm să binevoiţi a dispune în consecinţă.

DIRECTOR GENERAL
SSI Seful Secţiei
(more…)

O LUMÂNARE ÎN VEŞNICIA MARTIRILOR

Apropo de adevăr, nu o dată mă duce gândul că nu acolo unde străluceşte aurul, ci, mai ales, unde e modestie şi dragoste de Ţară înfloreşte iubirea şi e vie istoria, căci anume cei săraci sunt bogaţi cu duhul. Or, icoana sacralităţii unui popor urcă spre porţile eternului anume prin cinstirea eroilor, care s-au jertfit pe altarul de glorie al Neamului, fie că au căzut luptând pe câmpul de bătălie, fie că s-au sacrificat pentru Libertate, Identitate şi Idealuri, pentru Fiinţa Naţională.
La Culiceni, în această margine de Ţară, unde România se zbate într-o inimă mare, a tuturor românilor din acest mic sat, dar mari şi tari în aspiraţii, aroma tămâii înmiresmează în fiecare an gloria Sfinţilor care încă nu şi-au găsit consolare, martirilor care nu şi-au aflat încă liniştea veşnică sub crucile memoriei Acasă, înălţate prin osârdia mărinimoşilor lor consăteni, osemintele lor zăcând în neagră străinătate, împrăştiate pe drumul spinos, sângerând încă al Golgotei neamului românesc, candela amintirii e menţinută cu pioşenie graţie devotamentului fiilor acestei baștine străbune – Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, şi generosului Ioan Boacă, preţuirii, acelor culiceneni care mai poartă încă în suflete amarul şi durerea trecutului. (more…)

“Casa Studenţească” din Bucuresti

Suntem deja trecuţi de jumătatea lunii Iunie, iar ploaia, vântul si frigul care nu mai contenesc de ceva vreme, lasă urme “adânci” pe străzile Capitalei…
-Bună ziua! Sunteţi liber?
-Da!
-Incotro doriţi?
-Pe Calea Călărasi…
-Ah, spre “Hala Traian”?
-Da!
-Eu zic să ocolim puţin -îmi spune soferul după urcarea în taxi-, nu de alta, dar “Splaiul” e bară’n bară…
-Cum credeţi Dvs…
O luăm spre Romană, trecem câteva străzi către Foisorul de Foc, apoi dreapta pe Calea Mosilor si, în prelungire, intrăm pe “Mântuleasa” spre destinaţie, în Calea Călărasilor.
Prin ploaia care nu se mai opreste si traseul aglomerat de masini, ajungem la numărul indicat, dar continuăm la prima stradă. Facem dreapta si oprim:
-Nu puteam să vă las acolo, că vin tramvaie… -se scuză taximetristul.
Ii mulţumesc si plătesc… Biciuit de rafalele ploii dese si reci, fără umbrelă, mă reîntorc cam jumătate de stradă la casa din Calea Călărasilor cu numărul… Sunt ud din cap până’n picioare…
Un mic răgaz în faţa porţii din grilaj metalic, găsesc soneria sub desisul de plante, apăs si astept… Si vântul, si ploaia, par să se pornească mai tare, ca la comandă! Mai multe secunde si văd silueta unui om mărunţel: (more…)

Intentionam mai demult, cca 14 – 15 ani în urmă, să scriu ceva mai amplu despre “osânditii” deportati în vântul Bărăganului, zecile de mii de familii dislocate care au suferit calvarul crud al orânduirii comuniste, impresionat de stoicismul si suferinta lor, dar mai ales de credinta lor nestrămutată. Am avut sansa de a-l cunoaste la New York pe Alexandru Bratu¹) si pe sotia sa, Emilia Bratu, ambii cu domiciliu obligatoriu în Lătesti, pe distinsa Dnă. Nadia Golea (sotia mult regretatului Traian Golea) s.a., iar amintirile acestor oameni sunt cu adevărat impresionante pentru fiecare dintre noi.
As dori, totusi, mai pe scurt, să mă rezum la un “dialog” purtat cu multi ani în urmă, si la câteva amintiri ce mi-au fost destăinuite, vrednice de a fi cunoscute de cei interesati, mai ales că “interlocutorul” meu s’a aflat în preajma Dnei Elena Codreanu (căsătorită Praporgescu), fiindu-i elev.
Voi încerca să redau întru totul cele comunicate, lăsând în afară, desigur, alte chestiuni abordate reflectând probleme diferite. (more…)