Garda de Fier

Radu Boureanu: Interior țărănesc

“Da-ți-oi dulce sărutat
Și dulci poame de mâncat.
Două mere’n umbră coapte,
Cu izvoare dulci de lapte,
Care soare n’au văzut
Și vântul nu le-a bătut.
Rotunzele amândouă
Și spălate tot cu rouă,
Tot cu rouă de pe flori,
Culeasă la cântători…”

Dr. FILIP PĂUNESCU

UN ASPECT MAI
PUȚIN CUNOSCUT
DIN ISTORIA
MIȘCĂRII LEGIONARE:

CÂTEVA MĂRTURISIRI
INEDITE DEZVĂLUITE
DE DR. FILIP PĂUNESCU
DESPRE ACȚIUNILE
COORDONATE DE
HORIA SIMA PRIVIND
COLABORAREA
CU SERVICIILE MILITARE
AMERICANE ȘI FRANCEZE
PENTRU AJUTORAREA
REZISTENȚEI ȘI LUPTEI
ANTICOMUNISTE DIN
ROMÂNIA!

CITEȘTE DOCUMENTUL ÎN FORMAT PDF

Cea de-a X-a ediție a Festivalului Românesc (“Romanian Food Festival”) din Jacksonville, Florida, și-a încheiat porțile. Oficiat sub patronajul bisericii “Sfânta Ana” în parcursul zilelor de Sâmbătă și Duminică, respectiv 19 – 20 Octombrie 2019, în ciuda vremii capricioase care amenința încă din zorii dimineții buna desfășurare, Festivalul s’a bucurat totuși de succes și afluență în cele două zile, atât din partea publicului românesc, cât și a celui american.

Intrarea

Cerul s’a limpezit încă din primele ore ale amiezii, au dispărut aproape cu totul vântul și norii nărăvași, iar soarele și-a făcut apariția aducând cu el și primele pâlcuri de oameni, în sunetul muzicii tradiționale reverberate pe întregul cuprins.

În voie bună, oaspeții s’au delectat și în acest an cu delicioasele preparate și băuturi românești, s’au reîntalnit cu bucurie alături de prietenii sosiți din alte părți mai depărtate, s’au înfrățit în horele întinse și au petrecut cu voioșie în compania muzicii.

Din variatul program artistic desfășurat, ținem să remarcăm ca și în anii trecuți prezența îndrăgitei soliste locale, Silvia Iancu Gallatin, muzica pregătită special pentru acest eveniment de “DJ Danny”, contribuția lui Ionuț Albu din Venice, Florida și, în fine, admirabila performanță a grupului de dansatori “Balcani” sosit și el pentru această manifestare din Hollywood, Florida, cu toții aplaudați la scenă deschisă de publicul prezent.

Mulțumiri încă dată organizatorilor pentru reușita serbării ajunsă de-acum la cea de-a X-a ediție, eveniment de mobilizatoare și rezonantă canotație românească, cu speranța ca și în viitor să ne reîntâlnim cât mai mulți, susținând prin participarea noastră frumoasa și reprezentativa tradiție ce s’a înfiripat și a luat contur – cu atâta succes de-a lungul ultimei decade – în sânul comunității noastre. (more…)

Cântecul recrutului

Gândul meu de-acum e pentru țară
Dă-mi obrazul să-l sărut că plec,
Să m’aşez cu pieptul la hotară
Floare nouă’n caldă primăvară,
Mângâiată noaptea d’un culbec.
Căci mă chiamă frații să-i răzbun
Camarazii ce-au căzut departe.
Lângă jertfa lor şi lângă tun.
Pentru neam şi visul meu străbun
Eu mă duc cu dragoste la moarte,
Şi pe unde-oi trece voi striga:
Țară mai frumoasă ca a mea
Nimeni n’are, şi nu va mai fi
Cât va creşte şirul alb de ani.
Pe duşman cumplit îl voi lovi
Prăvălindu-l peste bolovani.
Şi voi trage brazdă mare’n plug
Anii mei să-i semăn cu mândrie,
Peste luncile de lângă Bug;
Şi-am s’aprind pe ceru’nalt făclie
De credință – aşa cum tu mi-ai spus,
– Tânăr brad al stelelor de sus.
Şi nu voi uita măicuță, nu,
Că pe-aici duşmanul de trecu,
Scrum lăsă şi urme de strigoi,
Copilaşi nemângâiați şi goi,
Drumuri pustiite şi ogoare
Fără iarbă, fără pic de soare.
Şi-o să te mândreşti cu mine mamă
Când vei auzi de ce-s în stare.
Cum voi prinde bolşevicii’n ghiare,
Şi cum le voi frânge os cu os.
…Vei căta ca’n basme în năframă…
Şi’ntr’o zi din săptămâna mare
O să’nalți o rugă la altare:
– Adă-mi-l acasă sănătos.
Caporal T.R. Constantin SALCIA
Revista “Sentinela”, București. Anul IV, Nr. 4, 24 Ianuarie 1943. (more…)

Câtă jale-i pe pământ
–Nu e jale ca la noi,
Unde plânge-o țară ‘ntreagă
După scumpii săi eroi.

Tot ce-i sfânt în astă țară
Azi se zbuciumă cumplit,
Îmbrăcând haina cernită,
Căci i-e sufletul zdrobit.

Plâng azi clopotele toate,
Ca s ‘aducă sfânt prinos,
Pentru cei căzuți cu cinste
În credința lui Hristos.

Prapori mulți astăzi se’nchină
Prin morminți pe la răscruci,
Pentru jertfa cea adusă
Ca prinos al sfântei cruci.

Preamăriți fie eroii
Ce dorm azi sub lespezi reci,
Veşnic îi va plânge țara
Şi-i va preamări în veci.

I. Stanca

Din antologia de versuri legionare “DE ICI, DE COLO…” (vol. II). Ed. “Libertatea”, Jacksonville, 2018.