Garda de Fier

 Pământ de la Palanca, la picioarele lui Ştefan cel Mare şi Sfânt

Zona Palanca. Foto: Flux

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă a organizat, marţi, 2 martie 2010, un flash-mob în faţa monumentului domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, din municipiul Chişinău, protestând astfel împotriva cedării către Ucraina a unei părţi a teritoriului naţional al R. Moldova.

Protestatarii, în marea lor majoritate fiind tineri, au purtat panglici tricolore şi pancarte cu inscripţiile: „Măria Ta, nu vom ceda Palanca!», „Pământul nu se vinde!» şi «Nu vă trădaţi strămoşii!».

Acţiunea s-a desfăşurat exact în ziua în care s-au împlinit 18 ani de la declanşarea războiului de la Nistru din 1992, care, mai apoi, a fost denumit Războiul Independenţei. Participanţii la flash-mob au menţionat faptul că acum 18 ani eroii ţării noastre au apărat cu arma în mâini, cu jertfa propriilor vieţi fiecare palmă de pământ la Nistru, iar astăzi teritoriul naţional este cedat la Palanca de bună voie, fără nici o rezervă şi contrar prevederilor legale şi constituţionale.

La acţiune a participat şi reprezentantul Comitetului cetăţenesc Palanca, domnul Ion Voloh, care a relatat despre ilegalităţile la care recurg Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova şi poliţia de frontieră a Ucrainei, încălcând drepturile la proprietate şi la libera circulaţie ale pălăncenilor la traversarea şoselei Odesa-Reni în regiunea satului Palanca din raionul Ştefan Vodă.

Protestatarii au adus un ghiveci cu pământ din moşia satului Palanca de dincolo de traseu, care, în cazul cedării definitive a acestui tronson de şosea, va fi ruptă din trupul Republicii Moldova, ajungând o exclavă în teritoriul ucrainean. Ghiveciul cu pământ de la Palanca a fost depus la soclul monumentului Ştefan cel Mare şi Sfânt, ca gest simbolic, marele voievod fiind unul dintre cei mai neînfricaţi domnitori români care au apărat cu sabia în mână pământul strămoşesc.

Reprezentantul Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, Radu Buşilă, a făcut apel către autorităţile Republicii Moldova solicitându-le să nu semneze actul privind transmiterea terenului către partea ucraineană, acţiune preconizată pentru 11 martie 2010.

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă întruneşte 27 de organizaţii neguvernamentale, care s-au reunit la 10 februarie într-o alianţă care, de rând cu alte acţiuni, îşi propun să apere interesele locuitorilor satului Palanca şi ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova în dosarul transmiterii tronsonului de 7,77 de km al şoselei Odesa-Reni şi a terenului adiacent acestuia.
Ziarul de Garda

  Combatanții de pe Nistru după 18 ani: “Am luptat pentru apărarea limbii și R. Moldova, însă serviciile secrete moldovenești de atunci ne-au trimis la moarte! Și-au bătut joc de noi!”

Pentru cei căzuţi...

Azi, 2 martie, se împlinesc 18 ani de la declanşarea războiului dintre R. Moldova şi forţele separatiste de pe Nistru. La această dată, forţele paramilitare transnistrene au luat cu asalt secţia de poliţie din Dubăsari, incidentul soldându-se cu primele victime omeneşti. Acest incident a marcat începutul războiului soldat cu sute de vieţi omeneşti şi cu mulţi alţi răniţi.

În timpul acestui război forţele de la Tiraspol au fost sprijinite făţiş de Armata a XIV-a a Federaţiei Ruse, staţionată în Transnistria, preluând controlul asupra majorităţii localităţilor de la est de Nistru, dar şi asupra oraşului Tighina, de pe malul de vest, precum şi a satelor Gâsca şi Chiţcani. Doar câteva localităţi din Transnistria au rămas loiale Chişinăului.

Potrivit BBC, care îl citează pe primului preşedinte al R. Moldova, Mircea Snegur, conflictul armat a fost plămădit la Kremlin. “A fost un război plămădit la Kremlin şi asmuţit de unele cercuri politice de la Moscova, susţinut din punct de vedere politic moral şi material. La 19 mai 1992, armata a 14-a a Federaţiei Ruse s-a implicat direct în conflict şi anume atunci am spus că Moldova se află în război cu Rusia. Deci, îl calificăm ca pe un război moldo-rus”, declara anterior Snegur pentru aceeaşi sursă.

Pentru combatanţii care au participat în operaţiunile militare, acest război a lăsat un gust amar. Potrivit multora din ei, statul R. Moldova i-a utilizat atunci când a avut nevoie, iar apoi a încercat să scape trimiţându-i chiar şi la moarte. Este şi cazul detaşamentului de partizani Burunduchi, unul dintre cele mai de temut pentru cazacii care luptau de partea transnistrenilor. Aceştia au luptat pentru apărarea patriei, după care au efectuat misiuni speciale pentru securitatea moldovenească. Într-un final, potrivit unuia dintre ei, statul chiar a încercat să scape din ei, iar unele cercuri de la Chişinău au încercat să le propună “înţelegeri murdare” pentru interesul politic.

Unimedia