Născut la data de 1 decembrie 1929, în Petid, judeţul Bihor
Tatăl – Nicolae, mama – Florica
Perioada de detenţie: 28 mai 1948 – 10 mai 1951
Bibliotecar al Frăţiilor de Cruce de la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuş
Condamnat la trei ani, execută doi ani şi cinci luni
Centre de detenţie: Penitenciarul Oradea, Cluj, Aiud, Târgşor, Gherla
Autor: Cristina Pușcaș
Pantea Alexandru (sus), elev la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuş, bibliotecar al grupului FDC din zonă, mărturişeste că cele mai grele momente, din cei doi ani şi cinci luni de detenţie, au fost cele de la Gherla. „Un moment dificil a fost când colegul de lângă tine, student, cu care ai discutat cu o oră înainte îţi striga: ,,mă banditule!”… Torturile la care am fost supus: obligaţia de a sta într-o anumită poziţie, cu picioarele întinse şi cu mâinile pe lângă corp spre picioare, cu privirea fixă la vârful picioarelor; am fost bătut cu picioarele de la priciuri şi cu cearceaful alergând prin camera 99”, mărturişeşte Pantea Alexandru.
Născut la 26 septembrie 1926, în Săliştea de Vaşcău, jud. Bihor
Tatăl – Vasile, mama – Maria
Perioada de detenţie: 8 iunie 1948 – 29 ianuarie 1953
Condamnat la 3 ani pentru că a „activat în organizaţia legionară de la Silvicultură”, după expirarea pedepsei a mai rămas închis încă un 1 an şi 8 luni
Centre de detenţie: Ministerul de Interne, Jilava, Piteşti, Gherla, Poarta Albă, Bicaz
Absolvent al Liceului „Iosif Vulcan” din Beiuş, familia reuşeşte, cu mare greutate să-l trimită la Bucureşti unde se va înscrie, în anul 1946, la Facultatea de Silvicultură. În jurul orei 2.00, a zilei de 10 iunie 1948, este arestat şi condamnat la trei ani pentru că ar fi făcut parte dintr-o „unitate subversivă”. În sarcina lui Tulvan Mircea, de 23 de ani, se reţine, conform Sentinţei nr. 247 din 18 februarie 1949 emisă în Dosarul 233/1949 de către Tribunalul Militar Bucureşti secţia a II-a, faptul că de a fi activat într-o organizaţie legionară. „Această unitate subversivă activa în cadrul Facultăţii de Silvicultură din Bucureşti şi era condusă de Tonea S. Ion, fost legionar, participant la rebeliunea din 1941 şi care în 1945 şi-a reluat activitatea, primind însărcinarea de „şef” al întregului grup care se formase şi conspira la Silvicultură. Organizarea prevedea schematic „cuiburi” de militanţi corespunzători anilor de studiu, comandate de câte un „şef” de an, toţi subordonaţi comandantului de cuib pe facultate. Activitatea grupului subversiv se concretiza în şedinţe care se ţineau periodic în diferite locuri – cămin, pădurea Băneasa, pe marginea lacului Herăstrău. În mod conspirativ, inculpaţii, pentru îndeplinirea scopului urmărit în organizaţie, aveau misiuni diferite. Fiecare activist avea îndatorirea de a recruta cât mai multe elemente pentru a se asigura cadrele, iar pentru formarea acestora în scopul urmărit, pe lângă şedinţe, consfătuiri, acuzaţii, se antrenează în marşuri şi alte exerciţii cu caracter militar”, potrivit Sentinţei. Tulvan Mircea ar fi activat în această organizaţie subversivă, a luat parte la şedinţe, a plătit cotizaţii, a donat pentru ajutorul legionar, executând marşuri şi alte exerciţii.
În altă ipostază, puțin diferită: Societatea și arcășia “Ștefan cel Mare”…
Artemie Colibaba într’o permisie, în timpul stagiului militar… Combatant pe frontul de luptă împotriva comunismului din Răsărit…
Artemie Colibaba – aspect surprins în aceiași împrejurare…
Artemie Colibaba în curtea casei părintești: în stânga, soția Domnica în brațe cu pruncul Corneliu Colibaba (18-X-1936 / 4-IV-1973). În fața casei, mama lui Artemie…
Biserica “Arhanghelul Mihail” din Rădăuți, în construcție, vara anului 1936 (tabără de muncă începută cu aportul mai multor cuiburi legionare din Rădăuți și localitățile limitrofe la 1 Iunie sub conducerea Prof. Traian Brăileanu). Construcție finalizată la 15 Septembrie 1936. Tot aici, în apropierea orașului, spre nord, la “Dealul Crucii”, cuibul Tudor Vladimirescu a lucrat trei săptămâni fără încetare pentru a termina o fântână de 23 m. adâncime, pentru interes obștesc. Alături de troița de la “Dealul Crucii” pusă la pământ de autoritățile comuniste după 1945, fântâna s’a bucurat și ea de aceiași soartă din partea barbarilor.
Singura reprezentare a bisericii “Arhanghelul Mihail” din Rădăuți construită de legionari în anul 1936, în plin centrul orașului. Demolată de comuniști în anul 1961, posibil chiar la 12 Iulie, ora 11, după cum rezultă din schița de față, pentru a face loc primelor cvartaluri de locuințe construite în Rădăuți; fapta mârșvă încheie un alt capitol tragic din istoria orașului, despuiat de majestuoasa lucrare înfăptuită cu atâta trudă și dragoste creștinească de brațele tineretului constructiv. Zeci de monumente de pe raza județului – de altfel – vor avea parte la rândul lor de același tratament extinctiv.
Artemie Colibaba, fost Viceprimar al orașului Rădăuți (1940/’41), în pragul împlinirii a 90 de ani. A trecut prin închisorile comuniste de tristă faimă fiind apoi internat cu domiciliu obligatoriu în Lățești și Culmea-Albă din Câmpia Bărăganului. Poet de rară sensibilitate, îndrăgostit de folclor și de prezervarea spiritului românesc autentic al tradițiilor străbune, Artemie Colibaba a lăsat posterității un important număr de manuscrise, publicarea lor însemnând un adevărat tezaur de cunoaștere a personalității lui deosebite din viața înecată în suferința îndurată de-a lungul anilor sub vechiul regim comunist de teroare.
Domnica Colibaba, soție (18-X-1910 / 9-V-1997).
Uricul îngropat la temelia bisericii “Arhanghelul Mihail” din Rădăuți.
Facsimil din ziarul “Axa” despre activitatea Ajutorului Legionar (3 Dec. 1940).
