Garda de Fier

De-aș putea să dau o lege, de-aş avea putere’n stat
I-aș chema la judecată pe acei ce ne-au furat
Pe acei ce ne pun taxe și ne-au jupuit și pielea
Chiar în fața națiunii să-și justifice averea!

Pentru ei aș da o lege ca să stea închiși pe viață,
Fără dreptul la recurs, fără dreptul la speranță!
Să nu-i judece instanța, ci să-i judece poporul
Iar din oase de martiri să le ridicăm Pretoriu!

Ca să-i judece și-aceia ce-au murit s’avem o țară
Precum soarele pe cer într’o zi de primăvară
Aruncați în gropi comune… sorbind cupele durerii
Sǎ ridice Neamul nostru pe Taborul Învierii.

– LEGIUNEA IARĂȘI ÎN PRIGOANĂ ȘI ÎNCHISORI –

Noapte bună mamă, noapte bună,
suflet scump neprețuit balsam,
au venit și stelele să-ți spună
că-i târziu și-ai adormit la geam.

Luna a apus după ulucă
și-ai rămas iar singură’n pervaz.
Du-te mamă, du-te și te culcă
în zadar ai așteptat și azi.

Și icoana parcă stă să plângă
peste păru-ți viscolit de nea,
candela-i aproape să se stingă,
ai uitat azi mamă și de ea.

An de an, ba azi ba mâine, poate,
îți aștepți feciorul în pridvor.
El prin închisori se stinge’n noapte,
biciuit pe drumul robilor.

Noapte bună, noapte bună mamă,
Domnul să-ți aline visul drag,
negura s’o vezi cum se destramă
să-ți îmbrățișezi fecioru’n prag.

Anul 2016 a fost începutul trezirii…   
După 8 ani lungi și întunecați de haos, de răbufniri rasiale și de instabilitate facilitate cu inconștiență juvenilă de președintele Barack Obama, trezită din amorțeala și somnolența supunerii, America punea punct unei administrații politice care semănase nesiguranța și incertitudinea, alegându-și un nou președinte.    
America a revenit astfel la normal, s’a întors iarăși cu fața la Dumnezeu, sătulă de “corectitudinile” impuse, de lozinci, de microbul ateic cultivat și de mizeria socială în care era adâncită…

Vezi întreg conținutul mai jos:

AMERICA SUB ASALT / PDF

DESTINUL TRAGIC AL UNOR ROMÂNI AJUNȘI LA ILASCO, MISSOURI

“Pentru că am vorbit de localitatea Ilasco din Missouri unde soarta l-a aruncat pentru prima dată pe Nicolae Tecău în anul 1904, și unde unul dintre frații săi, Avram, și-a pierdut viața într’un tragic accident în anul 1907, se cuvine să-i amintim și pe alți români care, ajunși și ei cu aceleași vise la Ilasco, din nefericire, n’au reușit să le îndeplinească și au suferit deznodământul sfâșietor de care a avut parte Vramu, fratele lui Nicolae Tecău…”

---

Vezi întreg conținutul mai jos:

MOȘ TECĂU – ROMÂNII DIN ILASCO, Mo. / PDF

UN FILANTROPIST ÎN AMERICA

“În anul 1901, cu asentimentul părinților, primul din cei 8 frați din familia Tecău, Avram Tecău, pornea spre Lumea Nouă, în speranța unui viitor mai bun lui și familiei sale din Sebeș, Transilvania, la acel timp sub ocupația regatului ungar. Scrisorile ce le primeau familiile celor plecați mai devreme pe pământul făgăduinței pentru a-și face un rost, le dădeau mari speranțe și altora care, fără un viitor precis, își căutau norocul în viață. Sperau cu toții că, revenind mai apoi la vatră, își puteau construi o casă, cumpăra câteva jugăre de pământ, agoniseala chivernisită cu mare sudoare și grije asigurându-le un trai mai ușor…”

Nicolae Tecău în costum de călușar, Sebeș – Alba, 1904, înaintea plecării spre “Lumea Nouă”…

MOȘ TECĂU – VEZI ÎN FORMAT PDF

Biserica satului Tămășești începută inițial la 22 Iulie 1935 de 7 legionari și terminată “după o muncă de 3 ani, 3 luni și 24 zile”, în ziua de 14 Oct. 1937. În fața acesteia, a fost înălțată și o frumoasă troiță inscripționată “în cinstea eroilor Ion Moța și Vasile Marin căzuți pe câmpul de luptă la 13 Ianuarie 1937”. Astăzi, numele celor doi este șters de pe troiță, rămânând doar cu dedicația “în cinstea eroilor căzuți pe câmpul de luptă”.

Cunoscută și sub numele de “Biserica Legionarilor din Tămășești”…

Construită din cărămidă groasă, iar ca plan în formă de cruce, biserica are trei turle, unul dintre acestea impresionând prin cupola foarte înaltă, sub formă de turn. Prin arhitectura deosebită, se impune drept unul dintre cele mai frumoase așezăminte din partea locului.

Relatam într’o postare anterioară despre necesitatea inventarierii minuțioase a monumentelor din jud. Hunedoara, concluzie expusă de harnicul cercetător științific Dr. Daniel I. Iancu de la Secția de Istorie și Artă din cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, într’un articol apărut mai de mult pe această temă în presa hunedoreană. Cu toată bunăvoința autorului, ne explicam și scepticismul în privința unui astfel de demers natural, având la origine condițiile politice actuale (acutizate și de legea apărută în anul 2015 de interzicere a Mișcării Legionare), cum și eventualele dificultăți care ar sta în fața unei astfel de cercetări, oricât de onestă s’ar dori ea.

Ne referim la acele monumente construite cu mari sacrificii din râvna și devotamentul naționalist desăvârșit al legionarilor în cuprinsul județului Hunedoara, care au supraviețuit distrugerii (ce-i drept, au rămas puține la număr), care nu au fost reabilitate, iar autorii lor rămași necunoscuți prin lipsa oricăror alte referințe documentare, obliterate de totalitarismele din trecut opuse Mișcării Legionare: cel al carlismului, al guvernării antonesciene sau comunismului sanguinar.

De-a lungul ultimilor 35 de ani care au trecut de la evenimentele din Decembrie ’89, guvernele care s’au scurs la conducerea României au afișat în permanență ostilitatea față de păstrarea vie a memoriei celor care s’au jertfit, iar în cazul Mișcării Legionare a adoptat cele mai drastice măsuri de ostracizare și chiar de reprimare.