Garda de Fier

Noi, locuitorii Munților Apuseni, adunați astăzi, 19 octombrie 2013, la Câmpeni, ne afirmăm dreptul de a ne decide singuri soarta. În temeiul acestui deziderat legitim, proclamăm:

Pâmântul, pădurile, pășunile, apa și aerul Munților Apuseni aparțin celor care locuim aici, așa cum ne-au fost lăsate moștenire de străbuni. Avem dreptul și obligația să le transmitem în bună stare urmașilor noștri, pentru ca și ei să se poată bucura de ele. Locuitorii Apusenilor sunt cei îndreptățiți să decidă care e cel mai potrivit mod prin care bogățiile cu care ne-au înzestrat natura și bunul Dumnezeu vor fi valorificate în folosul comunității noastre și al României!

Viața în Munții Apuseni nu e ușoară, dar avem pășuni pe care putem să ne creștem vitele, avem păduri din care, cu bună măsură, putem lua lemne pentru fabricile noastre de mobilă, încă mai avem ape curate, peisaje, monumente ale naturii și o istorie care atrag zeci de mii de turiști în fiecare an. Sunt activități de pe urma cărora locuitorii Apusenilor trăiesc deja și sunt oportunități de dezvolrare, care, valorificate cu înțelepciune pot să asigure un trai bun atât nouă, cât și copiilor și nepoților noștri. Noi nu cerșim la ușile altora, alții au venit la ușa noastră și încearcă să ia și să distrugă ceea ce ne aparține! (more…)

Coadă la carne în “epoca de aur”

De câteva zile, atentia publică se focalizează pe torţionarii comunişti Vişinescu şi Ficior. Parcă trezită din blestemul uitării, societatea românească încearcă să înnoade istoria şi să aducă în fata justitiei un coşmar care părea trecut sub uitare. Este ruşinos faptul că abia acum, după 23 de ani de la Revolutie, reuşim să admitem că tortionarii există cu adevărat. Mă întreb, de ce oare a fost nevoie de atâta timp să ne trezim sau cine a avut interesul să treacă sub tăcere atâta vreme faptele călăilor neamului românesc? Se spera oare că vor muri aceştia şi nu vom mai fi nevoiti să îi judecăm pentru faptele lor? Era oare important să nu aflăm din cine era format întregul sistem de distrugere a intelectualitătii şi spiritualitătii româneşti?

Oricare ar fi cauza pentru care au fost tinuti aceştia la păstrare, voi arăta cu degetul acuzator către istoricii români care au dovedit prin tăcerea lor complicitate la faptele călăilor neamului. (more…)

COMUNICAT DE PRESĂ IICCMER şi MNIT Cluj iniţiază o nouă acţiune de deshumare a unei victime a Securităţii: Alecsa Bel, ucis la 25 decembrie 1949 în Cufoaia, jud. Maramureş 

            Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT) organizează joi, 27 iunie 2013, o acţiune de investigaţii arheologice în localitatea Cufoaia, jud. Maramureş. Acţiunea urmăreşte deshumarea pe cale arheologică a osemintelor lui Alecsa Bel, care a fost ucis prin împuşcare din ordinul Securităţii în ziua de 25 decembrie 1949.

Alecsa Bel s-a născut la 5 decembrie 1897 în satul Cufoaia, aparţinător oraşului Târgu Lăpuş din jud. Maramureş. Fiul unor oameni simpli, Iov şi Iuliana, Alecsa Bel fost un ţăran care deţinea mai multe suprafeţe de teren arabil, fâneţe şi pădure, o batoză pentru treierat şi animale. A fost căsătorit cu Susana, născută Latiş, împreună având doi copii, Maria şi Valer, în prezent amândoi fiind decedaţi. Dintre urmaşii direcţi ai defunctului astăzi sunt în viaţă doi nepoţi, fiii lui Valer, Mircea Bel şi Dan Bellu, ambii fiind domiciliaţi în oraşul Târgu Lăpuş. (more…)

24 IUNIE: ZIUA LEGIUNII (apasă imaginea pentru vizualizare adecvată)

(more…)

Părintele Justin Pârvu. Slujba de înmormântare (foto Ziuaveche).

Mii de oameni la înmormântarea părintelui Iustin Pârvu, plecat la Domnul. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, mesaj la slujba de înmormântare a Părintelui Arhimandrit Justin Pârvu.

Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, şi PS Longhin, Episcop de Bănceni, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, au săvârşit Sfânta Liturghie în altarul de vară al Mănăstirii Petru Vodă. În cadrul slujbei a fost pomenit părintele Justin Pârvu, dar şi vieţuitorii Mănăstirii Petru Vodă plecaţi la Domnul. Răspunsurile la strană au fost oferite de Corul “Byzantion” din Iaşi.

Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de înmormântare a Părintelui Arhimandrit Iustin Pârvu, joi, 20 iunie 2013:

În perioada plină de lumină dintre sărbătoarea Înălţării Domnului la Cer şi sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh a trecut la cele veşnice Părintele Arhimandrit Iustin Pârvu, stareţul-ctitor al Mănăstirii Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil de la Petru Vodă, judeţul Neamţ, şi duhovnic apreciat de numeroşii săi fii duhovniceşti. (more…)

Pr. Justin Pârvu

Înalt Prea Sfinţitului Teofan al Moldovei a venit la Mănăstirea Petru Vodă la prima oră a dimineţii, astăzi, Luni, 17 Iunie, şi a făcut un scurt parastas pentru Părintele Justin, de curînd mutat din lumea aceasta la cea veşnică.

După parastas, împreună cu obştea mănăstirii s-a hotărît ca înmormîntarea părintelui stareţ să aibă loc Joi, 20 Iunie, în incinta Mănăstirii Petru Vodă. Pentru aceasta, s-a hotărît ca Sfînta Liturghie să înceapă la ora 9 dimineaţa (ora Bucureştiului), iar Slujba Înmormîntării la ora 12, în continuarea Sfintei Liturghii.

Fiii duhovniceşti ai Părintelui Justin sînt chemaţi să vină să se închine începînd de astăzi, pentru a evita, pe cît va fi cu putinţă, aglomeraţia mulţimii de oameni la care ne aşteptăm pentru ziua de Joi, 20 Iunie. Vă mulţumim pentru înţelegere. (more…)

La ora 22:40, ora României, după o suferinţă de mai multe săptămîni şi după un chin care s-a acutizat în ultimele ore, Părintele Justin Pârvu a încetat din viaţa aceasta trecătoare şi s-a mutat la cereştile cete, la Sfinţii Mucenici şi Mărturisitori pe care atît i-a iubit şi după care atît a jinduit.

Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Petru Vodă la 10 Februarie 1919, s-a închinoviat la Mănăstirea Durău în anul 1936, a participat ca preot militar pe frontul de răsărit în al doilea război mondial, apoi a fost întemniţat pentru legionarism între anii 1948-1964, iar între anii 1966-1975 a fost reprimit în monahism ca vieţuitor al Mănăstirii Secu (jud. Neamţ), iar între 1975-1991 ca vieţuitor al Mănăstirii Bistriţa (jud. Neamţ). În toamna anului 1991 a pus piatra de temelie a Mănăstirii Petru Vodă (de călugări), iar din anul 1999 a început construirea Mănăstirii Paltin (de maici).

De la sfîrşitul lunii Martie a.c. cancerul de stomac pe care îl purta în taină de cîţiva ani de zile a dezvoltat în metastază, care a adus cu sine complicaţiile medicale în urma cărora, după o suferinţă mucenicească pe deplin asumată şi conştientă, s-a mutat din lumea aceasta la o alta mai bună. Să avem parte de rugăciunile sale!
Sursa