,,Înghiţi-v’ar pământul, Gloabe!
Ce-aţi legănat ţara pe dric.
Şi mi-aţi pus neamu’n patru labe,
Ajungă-v’ar blestemul biblic!
Pe cel ce-i încă bolşevic,
L-aş vinde’n lanţuri la tarabe.
Ei! Care ai nevoi de gloabe!
Să le’nhămaţi la câte-un dric?
Vreţi iar să ne târâm şoltâc?
Cu gândul şters şi priviri oarbe?
Orbecăind ca nişte zoabe?
Abia cerşind un firfiric?
Fire-aţi ai dracului de Gloabe!”
“Veniţi, români din larga zare,
Mereu să fim uniţi, mereu,
Să făurim o ţară mare,
Să placă şi lui Dumnezeu!
Şi când spre noi veni-vor iară
Vrăşmaşii care vin şi pier,
Noi să fim trăznet ce doboară
Stejari cu fruntea pân’ la cer!
Să ştie cei ce pradă vor
Că-aici va fi mormântul lor…”
.
Fabule şi versuri “incomode” de Vasile Militaru
.
AICI IN FORMAT PDF:
Revenim după o îndelungată și fortuită absență, datorată eminamente presiunilor externe transmise de „forurile înalte și competente” ale structurilor din țară, aceleași care de zeci de ani încearcă să ne suprime orice activitate informațională.
Câștig de cauză: portalul miscarea.net a fost, în sfârșit, restabilit. Facem acest anunț în speranța că cei interesați ne vor putea urmări în continuare activitatea, efort pe care îl punem – sacru și sacrosanct – numai în folosul și în sprijinul Adevărului.
Într’o societate care se autointitulează liberă, suntem omologați cu cele mai mișelnice, cele mai iresponsabile și infamante epitete, iar orice formă de răspuns rezonabilă, suprimată și condamnată în temeiul celei mai staliniste și sinistre ordonanțe care încuviințează ca libera exprimare a ideilor să fie aspru pedepsită, chiar și cu ani grei de închisoare! Ce poate fi mai josnic – și mai jalnic -, decât această măsură draconică care stabilește urbi et orbi, cine are dreptul să spună adevărul și cine nu?!
În condițiile aspre dictate de actuala cenzură, poziția noastră rămâne în continuare inflexibilă: suntem adepții dreptului fundamental la exprimare, iar îngrădirea acestui drept constituie – prin natura sa exclusivistă, extremă și profund irațională – un delict grav și un afront împotriva oricărei democrații autentice.
“Adevărul te face liber!” glăsuiește Evanghelia după Ioan, iar noi vrem să rămânem și de acum înainte pe creasta acestui Adevăr, fără să ne abatem!
– LEGIUNEA IARĂȘI ÎN PRIGOANĂ ȘI ÎNCHISORI –
Noapte bună mamă, noapte bună,
suflet scump neprețuit balsam,
au venit și stelele să-ți spună
că-i târziu și-ai adormit la geam.
Luna a apus după ulucă
și-ai rămas iar singură’n pervaz.
Du-te mamă, du-te și te culcă
în zadar ai așteptat și azi.
Și icoana parcă stă să plângă
peste păru-ți viscolit de nea,
candela-i aproape să se stingă,
ai uitat azi mamă și de ea.
An de an, ba azi ba mâine, poate,
îți aștepți feciorul în pridvor.
El prin închisori se stinge’n noapte,
biciuit pe drumul robilor.
Noapte bună, noapte bună mamă,
Domnul să-ți aline visul drag,
negura s’o vezi cum se destramă
să-ți îmbrățișezi fecioru’n prag.
