Garda de Fier

(more…)

Biserica “Sf. Arhanghel Mihail” din Movilița ridicată din ruine în anul 1933 de legionarii din jud. Putna (astăzi Vrancea) .

Tabăra legionară de la Cotiugenii-Mari (Soroca, Basarabia) a durat din Iulie până în Octombrie 1934. 86 de legionari au lucrat 97 de zile spre a reconstrui biserica ruinată.

Casa Parohială de la schitul Soveja în timpul construcției (1935). Imagine reprodusă din vol. “Tabăra de Muncă” întocmit de Mihail Polihroniade, 1936.

Casa Parohială așa cum arată astăzi… Foto: Ionuț Augustin

“8 Iulie – 11 Septembrie 1935. La Sf. Mânăstire, încă în ruină, a Arnotei, spre locul de odihnă al lui Matei Basarab nu ducea nici un drum. L-a zidit prin stânci, – pe unde nici Voevodul n’a cutezat să-l taie – munca de peste 2 luni de zile a 242 legionari” (“Tabăra de Muncă”, 1936).

Vezi și: Hărnicia legionară…

Biserica satului Tămășești începută inițial la 22 Iulie 1935 de 7 legionari și terminată “după o muncă de 3 ani, 3 luni și 24 zile”, în ziua de 14 Oct. 1937. În fața acesteia, a fost înălțată și o frumoasă troiță inscripționată “în cinstea eroilor Ion Moța și Vasile Marin căzuți pe câmpul de luptă la 13 Ianuarie 1937”. Astăzi, numele celor doi este șters de pe troiță, rămânând doar cu dedicația “în cinstea eroilor căzuți pe câmpul de luptă”.

Cunoscută și sub numele de “Biserica Legionarilor din Tămășești”…

Construită din cărămidă groasă, iar ca plan în formă de cruce, biserica are trei turle, unul dintre acestea impresionând prin cupola foarte înaltă, sub formă de turn. Prin arhitectura deosebită, se impune drept unul dintre cele mai frumoase așezăminte din partea locului.

În ziarul “Glasul Hunedoarei” cu data de 18 Octombrie 2018, într’un articol intitulat “Pro memoria. Monumentele “cu vultur”…, muzeograful Dr. Daniel I. Iancu de la Secția de Istorie și Artă din cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, remarca nedumerit despre neglijența în inventarierea monumentelor răspândite pe teritoriul județului Hunedoara. Subscriem, desigur, acestei inițiative de cunoaștere a adevărului, cu rezerva doar că în actualele circumstanțe politice, despre multe din aceste monumente nu se poate vorbi onest. Condițiile actuale de prohibire pot duce la numeroase dificultăți din partea autorităților, pornite să șteargă orice urmă de “legionarism” din ceea ce s’a mai păstrat în teritoriu de sub securea distrugerii. Iată, mai jos, câteva din observațiile judicioase exprimate de Dr. Daniel Iancu:

“Am mai scris și am mai vorbit în ultimii ani despre tipologia monumentelor de eroi din județul Hunedoara. Demersul pentru inventarierea, clasarea pe categorii, elaborarea de fișe sintetice sau tabele sinoptice (care să cuprindă spre exemplu numele inițiatorilor, al susținătorilor materiali, al arhitecților, anul dezvelirii, materialele de construcție, dimensiuni, asemănări și deosebiri, elemente ornamentale sau decorațiuni specifice etc.), este un prim pas pentru păstrarea vie a memoriei eroilor care s-au jertfit în timpul celor două războaie mondiale”…

Venim în întâmpinarea demersului de cunoaștere și “păstrarea vie a memoriei” lor, completând în măsura posibilului lipsa datelor, cum ar fi cea a monumentului de față dezvelit în anul 1936, pe care autorul ni-l descrie mai jos:

(more…)