{"id":990,"date":"2010-05-07T08:18:28","date_gmt":"2010-05-07T14:18:28","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=990"},"modified":"2010-05-07T08:21:51","modified_gmt":"2010-05-07T14:21:51","slug":"persoanele-deportate-victime-ale-tuturor-regimurilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=990","title":{"rendered":"Persoanele deportate: Victime ale tuturor regimurilor"},"content":{"rendered":"<p>Dup\u0103 aproape dou\u0103 decenii de la proclamarea independen\u0163ei R. Moldova, dosarele victimelor represiunilor politice din timpul regimului comunist totalitar continu\u0103 s\u0103 fie secrete. Cei peste 100 de mii de\u00a0 deporta\u0163i care mai sunt \u00een via\u0163\u0103 lupt\u0103 pentru a-\u015fi restabili averea confiscat\u0103 ilegal. O bun\u0103 parte dintre ace\u015ftia nici nu au fost reabilita\u0163i.<\/p>\n<div style=\"width: 210px\" class=\"wp-caption alignright\"><a href=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.zdg.md\/wp-content\/uploads\/2010\/05\/275-deport.jpg\"><img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" loading=\"lazy\" title=\"275-deport\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.zdg.md\/wp-content\/uploads\/2010\/05\/275-deport.jpg?resize=200%2C298\" alt=\"275-deport\" width=\"200\" height=\"298\" \/><\/a><p class=\"wp-caption-text\">Persoanele deportate: Victime ale tuturor regimurilor<\/p><\/div>\n<p>\u00ab\u00cen arhiva Ministerului Afacerilor Interne (MAI) am \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng, pentru c\u0103 m-am v\u0103zut acolo pe mine, \u015ftiind c\u0103 nu sunt vinovat\u0103 de nimic, dar eram pus\u0103 \u00eentr-un r\u00e2nd cu cei mai stra\u015fnici criminali\u00bb, \u00ee\u015fi aminte\u015fte cu lacrimi \u00een ochi Valentina Sturza, pre\u015fedinta Asocia\u0163iei deporta\u0163ilor din Moldova.<\/p>\n<h3>Singurele fotografii erau \u00een dosarul de deportare<\/h3>\n<p>Dup\u0103 multe insisten\u0163e \u015fi scrisori, abia acum trei ani, Valentina Sturza a reu\u015fit s\u0103-\u015fi vad\u0103 \u00een arhiva MAI-ului dosarul ei \u015fi al celorlal\u0163i membri ai familiei. \u00abP\u00e2n\u0103 atunci, nu am \u015ftiut c\u0103 tat\u0103l meu a fost condamnat la moarte prin \u00eempu\u015fcare, dup\u0103 care i-a fost schimbat\u0103 sentin\u0163a \u00een 14 ani de \u00eenchisoare \u00een cel mai stra\u015fnic gulag sovietic \u015fi de zece ani de exil\u00bb, \u00ee\u015fi aminte\u015fte cea care \u00een tinere\u0163e era numit\u0103 copil din familie de du\u015fmani ai poporului, doar pentru faptul c\u0103 tat\u0103l ei a fost primar \u015fi deputat \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei. <!--more--><\/p>\n<p>Singurele fotografii ale bunicului \u015fi fratelui ei Valentina le-a v\u0103zut \u00een dosarele de deportare ale acestora. Erau cu o t\u0103bli\u0163\u0103 cu cifre pus\u0103 la piept. Ea este una dintre pu\u0163inele persoane care a izbutit s\u0103 afle adev\u0103rul oficial pentru care au fost deporta\u0163i p\u0103rin\u0163ii \u015fi bunicii ei, pentru care i-a fost r\u0103pit\u0103 copil\u0103ria \u015fi tinere\u0163ea.<\/p>\n<p>Dup\u0103 ce a parcurs lungul drum p\u00e2n\u0103 a vedea acele dosare, Pre\u015fedin\u0163a Asocia\u0163iei sus\u0163ine c\u0103 deporta\u0163ii nici ast\u0103zi nu au acces la propriile dosare de\u0163inute \u00een arhivele de la MAI \u015fi SIS. \u00abNi se invoc\u0103 tot felul de motive, ba c\u0103 nu au \u00een arhive asemenea informa\u0163ii, ba c\u0103 dosarele au fost duse la Tiraspol \u2014 numai s\u0103 nu ni le dea\u00bb, spune victima regimului comunist, care \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe to\u0163i cei care au avut de suferit \u00een urma acelui regim criminal s\u0103-\u015fi solicite dreptul de a vedea propriile dosare.<\/p>\n<h3>Nimeni nu \u015ftie c\u00e2te dosare sunt \u00een depozite<\/h3>\n<p>Mihai Ta\u015fc\u0103, dr. \u00een drept, secretarul Comisiei pentru studierea regimului comunist totalitar din R. Moldova, sus\u0163ine c\u0103 nimeni nu \u015ftie c\u00e2te dosare ale victimelor represiunilor politice se afl\u0103 \u00een depozitele speciale. \u00abEste o \u00eencurc\u0103tur\u0103 \u015fi o intransparen\u0163\u0103 total\u0103. Nu este nici un document oficial care ar indica acest lucru. Foarte multe dosare se ascund\u00bb, crede istoricul.<\/p>\n<p>La momentul actual, se cunoa\u015fte cifra de 250 de mii de dosare, dintre care circa 170 de mii se p\u0103streaz\u0103 \u00een depozitul special din cadrul MAI, iar aproximativ 80 de mii, \u00een depozitul special din cadrul Serviciului de Informa\u0163ii \u015fi Securitate (SIS).<\/p>\n<p>\u00abC\u00e2nd persoanele deportate se adreseaz\u0103 acestor institu\u021bii, li se ofer\u0103 informa\u021bie selectiv\u0103, deseori cea mai important\u0103 nu este furnizat\u0103\u00bb, declar\u0103 avocatul Alexandru Postic\u0103. El a explicat c\u0103 Legea accesului la informa\u021bie prevede expres c\u0103 nu pot fi secretizate informa\u021bii ce \u021bin de violarea \u015fi \u00eenc\u0103lcarea drepturilor omului \u015fi, prin urmare, aceste dosare pot fi publice \u015fi la ele ar putea avea acces orice persoan\u0103.<\/p>\n<h3>Dosarele se sub\u0163iaz\u0103 sau sunt distruse<\/h3>\n<p>Acum, c\u00e2nd acestea se afl\u0103 la MAI \u015fi SIS, accesul la ele este limitat, sus\u0163in exper\u0163ii. \u00abMulte dosare sunt \u00eentr-o stare deplorabil\u0103 \u015fi e nevoie de un program de stat de restabilire a documentelor \u015fi de digitalizarea lor. \u00cen plus, am observat c\u0103 de-a lungul anilor unele dosare ale victimelor represiunilor politice se sub\u0163iaz\u0103, iar unele au fost \u015fi continu\u0103 s\u0103 fie distruse de institu\u0163ia \u00een custodia c\u0103rora se afl\u0103\u00bb, este convins Mihai Ta\u015fc\u0103.<\/p>\n<p>Pentru solu\u0163ionarea acestei probleme, avocatul Alexandru Postic\u0103 crede c\u0103 cea mai corect\u0103 decizie pe care ar putea s-o ia guvernan\u0163ii \u00een urm\u0103torii ani este transmiterea acestor dosare, \u00een prim\u0103 etap\u0103, la Arhiva Na\u0163ional\u0103. Astfel, va fi facilitat accesul la ele. Ulterior, ar fi bine s\u0103 fie creat \u015fi un centru sau institut pentru studierea crimelor comunismului, care s\u0103 preia dosarele, spune Mihai Ta\u015fc\u0103, care va adresa aceste propuneri, precum \u015fi cea de fondare a unui muzeu conducerii statului.<\/p>\n<h3>Nu exist\u0103 o cifr\u0103 a victimelor reabilitate<\/h3>\n<p>\u00cen prezent, nu exist\u0103 o cifr\u0103 exact\u0103 \u015fi oficial\u0103 a victimelor reabilitate, cert este c\u0103 \u00eenc\u0103 multe persoane urmeaz\u0103 a fi repuse \u00een drepturile de care au fost lipsite, sus\u0163ine Ta\u015fc\u0103. \u00abProcesul de reabilitare continu\u0103 \u015fi azi. La SIS, sunt reabilitate anual doar c\u00e2te 50-60 de persoane. Anumite documente nu s-au p\u0103strat, altele au fost distruse, iar victimele sunt nevoite s\u0103 mearg\u0103 \u00een judecat\u0103 ca s\u0103 dovedeasc\u0103 c\u0103 au fost supuse represiunilor politice\u00bb, declar\u0103 secretarul Comisiei pentru studierea regimului comunist totalitar.<\/p>\n<h3>Liste obligatorii, dar inexistente<\/h3>\n<p>Legea din 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice spune c\u0103 lista persoanelor reabilitate, cu indicarea principalelor date biografice, a acuza\u0163iilor pentru care au fost supuse represiunilor \u015fi a temeiurilor reabilit\u0103rii, se public\u0103 periodic \u00een mijloacele de informare \u00een mas\u0103 de c\u0103tre organele de stat care au adoptat decizia privind reabilitarea. Instan\u0163ele abilitate sunt MAI-ul, SIS-ul sau Procuratura. Ta\u015fc\u0103 declar\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum nici una dintre acestea nu a dat publicit\u0103\u0163ii vreo list\u0103 de acest gen. \u00abOricine poate da \u00een judecat\u0103 MAI-ul \u015fi Procuratura pentru c\u0103 nu respect\u0103 legisla\u0163ia. Prin nepublicarea informa\u0163iilor respective, acestea dou\u0103 ascund numele criminalilor care f\u0103ceau parte din Dvoici, Troici, mul\u0163i dintre care continu\u0103 s\u0103 lucreze \u00een cadrul acestora sau s\u0103 primeasc\u0103 pensii de stat. M\u0103 mir\u0103 faptul c\u0103 nici un Guvern nu a avut curajul s\u0103 dea publicit\u0103\u0163ii listele acestor criminali\u00bb, spune cercet\u0103torul.<\/p>\n<h3>Posibil val de condamn\u0103ri la CEDO<\/h3>\n<p>Restituirea bunurilor persoanelor deportate este un alt aspect de \u00eenc\u0103lcare grav\u0103 a drepturilor omului. Peste c\u00e2\u0163iva ani, Moldova ar putea avea multe condamn\u0103ri la CEDO, sus\u0163ine avocatul Alexandru Postic\u0103. El este convins c\u0103 anume aceste poten\u0163iale sentin\u0163e ar putea motiva modificarea legisla\u0163iei \u00een ceea ce prive\u015fte restituirea averilor na\u0163ionalizate persoanelor supuse represiunilor politice.<\/p>\n<p>\u00abToat\u0103 sarcina restituirii valorii pierderilor este pus\u0103 pe seama autorit\u0103\u0163ilor publice locale. Tot ele sunt responsabile \u015fi de evaluarea acestor desp\u0103gubiri. Evident c\u0103 vor avea tendin\u0163a mic\u015for\u0103rii cuantumurilor prejudiciilor. Prevederile actuale nu sunt func\u0163ionale, pentru c\u0103 autorit\u0103\u0163ile responsabile nu au mijloacele bugetare necesare pentru asta. \u00cen ultimii ani, doar \u00een bugetele municipiilor Chi\u015fin\u0103u \u015fi B\u0103l\u0163i sunt prev\u0103zu\u0163i bani \u00een acest scop\u00bb, mai spune avocatul.<\/p>\n<h3>Obliga\u0163i s\u0103 prezinte acte ce lipsesc<\/h3>\n<p>Petru a putea fi restituit\u0103 averea, este obligatorie prezentarea unui \u015fir de acte. \u00cen primul r\u00e2nd, trebuie dovedit c\u0103 persoanele care au fost deportate au avut anumite propriet\u0103\u0163i, care au fost confiscate, na\u0163ionalizate. \u00cen iulie 1949, toate persoanele au fost ridicate noaptea, f\u0103r\u0103 a li se \u00eentocmi acte de perchezi\u0163ie \u015fi de confiscare. Astfel, oamenii se afl\u0103 \u00een imposibilitatea de a prezenta aceste acte, pentru c\u0103 ele lipsesc, explic\u0103 Postic\u0103.<\/p>\n<p>Valentina Sturza, care de zece ani se judec\u0103, a propus proba cu martorii. \u00cen instan\u0163\u0103, este foarte greu s\u0103 convingi judec\u0103torul s\u0103 accepte m\u0103rturii, sus\u0163ine avocatul acesteia, Postic\u0103, deoarece exist\u0103 o doz\u0103 mare de subiectivism, martorii pot fi influen\u0163a\u0163i s\u0103 declare mai multe bunuri.<\/p>\n<h3>\u00abDenun\u0163urile\u00bb sunt solu\u0163ia<\/h3>\n<p>Juristul spune c\u0103 solu\u0163ii exist\u0103 \u015fi c\u0103 acestea se reg\u0103sesc \u00een dosarele de deportare. \u00ab\u00cenainte de deportare, fiec\u0103rei persoane i s-a f\u0103cut o cercetare a st\u0103rii sale materiale, a rela\u0163iilor cu puterea revolu\u0163ionar\u0103. \u00cen multe dosare exist\u0103 a\u015fa-numitele denun\u0163uri, \u00een baza c\u0103rora au \u015fi fost f\u0103cute deport\u0103rile. Acestea sunt considerate secret al anchetei \u015fi se restric\u0163ioneaz\u0103 accesul la ele, ceea ce este o violare a drepturilor omului. Se argumenteaz\u0103 c\u0103 persoanele care au f\u0103cut denun\u0163urile \u015fi sunt \u00een via\u0163\u0103 pot suferi\u00bb, explic\u0103 avocatul, fiind convins c\u0103, anume din cauza restric\u0163iilor date, deporta\u0163ii nu-\u015fi vor rec\u0103p\u0103ta averile nici \u00een urm\u0103torii zeci de ani.<\/p>\n<pre>Tatiana E\u0162CO, <em><a title=\"Ziarul de Garda\" href=\"http:\/\/www.zdg.md\" target=\"_blank\">Ziarul de Gard\u0103<\/a><\/em><\/pre>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dup\u0103 aproape dou\u0103 decenii de la proclamarea independen\u0163ei R. Moldova, dosarele victimelor represiunilor politice din timpul regimului comunist totalitar continu\u0103 s\u0103 fie secrete. Cei peste 100 de mii de\u00a0 deporta\u0163i care mai sunt \u00een via\u0163\u0103 lupt\u0103 pentru a-\u015fi restabili averea confiscat\u0103 ilegal. O bun\u0103 parte dintre ace\u015ftia nici nu au fost reabilita\u0163i. \u00ab\u00cen arhiva Ministerului [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[],"class_list":["post-990","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-la-ordinea-zilei"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-fY","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/990","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=990"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/990\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":995,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/990\/revisions\/995"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=990"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=990"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=990"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}