{"id":9839,"date":"2015-03-19T01:31:04","date_gmt":"2015-03-19T07:31:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=9839"},"modified":"2015-03-21T03:17:10","modified_gmt":"2015-03-21T09:17:10","slug":"masacrul-sangeros-de-la-fantana-alba-din-primavara-anului-1941","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=9839","title":{"rendered":"Masacrul s\u00e2ngeros de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103 din prim\u0103vara anului 1941"},"content":{"rendered":"<div id=\"attachment_9851\" style=\"width: 242px\" class=\"wp-caption alignright\"><a href=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.miscarea.net\/w\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/fantana-al.jpg?ssl=1\"><img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-9851\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-9851\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.miscarea.net\/w\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/fantana-al.jpg?resize=232%2C227&#038;ssl=1\" alt=\"&quot;\u00cen acea zi, \u00een Poiana Varni\u0163ei, a l\u0103crimat M\u00e2ntuitorul, r\u0103stignit pe cruce&quot;...\" width=\"232\" height=\"227\" \/><\/a><p id=\"caption-attachment-9851\" class=\"wp-caption-text\"><span style=\"color: #000080;\"><em>&#8220;\u00cen acea zi, \u00een Poiana Varni\u0163ei, a l\u0103crimat M\u00e2ntuitorul, r\u0103stignit pe cruce&#8221;&#8230;<\/em><\/span><\/p><\/div>\n<p>Dup\u0103 masacrele s\u00e2ngeroase de la Lunca din lunile ianuarie \u2013 februarie 1941, intrate \u00een istoria actualei regiuni Cern\u0103u\u0163i ca unele din crimele odioase din prelungul \u015fir de f\u0103r\u0103delegi s\u0103v\u00e2r\u015fite de puterea sovietic\u0103 \u00eempotriva b\u0103\u015ftina\u015filor, \u00een prim\u0103vara aceluia\u015fi an, un zvon a str\u0103b\u0103tut cu iu\u0163eala fulgerului \u0163inutul mioritic, anun\u0163\u00e2nd c\u0103 locuitorii primesc dreptul s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u00een mod legal regiunea Cern\u0103u\u0163i. Acei, care doreau s\u0103-\u015fi schimbe locul de trai, erau datori s\u0103 \u00eenainteze cereri organelor locale de resort, alc\u0103tuite \u00een limbile rus\u0103 sau ucrainean\u0103, \u015fi \u00een care s\u0103 indice motivul plec\u0103rii.<br \/>\nDup\u0103 cum s-a constatat mai t\u00e2rziu, zvonul a fost lansat de c\u0103tre reprezentan\u0163ii Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste cu scopul s\u0103 scoat\u0103 la iveal\u0103 atitudinea b\u0103\u015ftina\u015filor fa\u0163\u0103 de regimul stalinist, instaurat pe meleagurile carpatine.<!--more--><\/p>\n<p>Locuitorii din \u0163inut, care nu posedau rusa sau ucraineana, s-au adresat pre\u015fedin\u0163ilor \u015fi secretarilor consiliilor s\u0103te\u015fti cu rug\u0103mintea ca ei s\u0103-i ajute la scrierea cererilor pentru plecare \u00een Rom\u00e2nia. Conduc\u0103torii localit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti, fo\u015fti participan\u0163i la mi\u015fcarea subversiv\u0103 din \u0163inut \u00een perioada interbelic\u0103, \u00eensc\u0103una\u0163i de puterea sovietic\u0103, pentru suma de cinci ruble \u00eendeplineau rug\u0103minrea b\u0103\u015ftina\u015filor, care s-au s\u0103turat de marea \u201efericire\u201d, adus\u0103 din Kremlin.<br \/>\nLa 24 martie 1941, rom\u00e2nii din localit\u0103\u0163ile storojine\u0163ene s-au adunat \u00een ora\u015ful Storojine\u0163, \u00eenaint\u00e2nd organelor raionale de resort cererile de plecare \u00een Patria-Mam\u0103. Autorit\u0103\u0163ile staliniste au refuzat s\u0103 primeasc\u0103 cererile, clasific\u00e2nd adunarea b\u0103\u015ftina\u015filor drept o manifestare antisovietic\u0103 \u015fi oamenii s-au \u00eempr\u0103\u015ftiat pe la casele lor.<br \/>\n\u00cen diminea\u0163a zilei de 1 aprilie, acela\u015fi an, peste 1500 de locuitori din satele P\u0103tr\u0103u\u0163ii de Sus, Cupca, P\u0103tr\u0103u\u0163ii de Jos \u015fi Suceveni, \u00een r\u00e2ndul c\u0103rora se aflau b\u0103rba\u0163i, femei \u015fi copii, s-au adunat \u00een curtea bisericii din ultima localitate cu scopul s\u0103 porneasc\u0103 spre centrul raional Hliboca pentru a \u00eenainta organelor locale ale puterii bol\u015fevice cererile lor. Din loca\u015ful sf\u00e2nt al satului sunt scoase trei cruci, la care vor fi at\u00e2rnate \u015ftergare albe, demostr\u00e2nd prin aceasta c\u0103 viitoarea procesiune poart\u0103 un caracter pa\u015fnic. Apoi cu to\u0163ii au \u00eengenuncheat \u00een curtea bicericii \u015fi sus\u0163inu\u0163i de sunetele pline de jale ale clopotelor de aram\u0103, au adresat o ferbinte rug\u0103ciune c\u0103tre Domnul ca El s\u0103-i primeasc\u0103 sub ocrotirea Sa. Cu sufletele pline de credin\u0163\u0103 \u015fi cu chipul M\u00e2ntuitorului pe crucile sfinte mul\u0163imea a pornit la drum. La hotarul satului Suceveni, l\u00e2ng\u0103 podul de peste apa Siretului, convoiul de oameni a fost \u00eent\u00e2mpinat de c\u0103tre treisprezece gr\u0103niceri sovietici, condu\u015fi de un ofi\u0163er comunist, care, sco\u0163\u00e2nd s\u0103biile din teac\u0103, s-au r\u0103stit la oameni, poruncindu-le s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la casele lor. Pentru ai intimida pe rom\u00e2ni, un soldat a lovit cu sabia crucea din capul coloanei. Sabia s-a rupt \u00een dou\u0103. Oamenii, v\u0103z\u00e2nd \u00een aceasta un semn sus\u0163in\u0103tor al Domnului, \u00eenl\u0103tur\u00e2ndu-i pe gr\u0103niceri, \u015f-au continuat mersul spre centrul raional.<br \/>\nC\u0103tre Hliboca s-au \u00eendreptat \u015fi alte grupuri de b\u0103\u015ftina\u015fi din satele de pe Valea Siretului, m\u00e2na\u0163i de idealurile na\u0163ionale \u015fi sentimentul fr\u0103\u0163iei, p\u0103trun\u015fi de n\u0103zuin\u0163ele spre libertate. Un soare ginga\u015f de prim\u0103var\u0103 \u00eenv\u0103luia glia str\u0103bun\u0103 \u015fi p\u0103m\u00e2ntul se trezea din amor\u0163eala unei ierni grele \u015fi \u00eendelungate. Br\u00e2ndu\u015fele firave \u015fi dornice de via\u0163\u0103, pornite din \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia pove\u015ftilor, domneau pe crestele dealurilor, \u00eemp\u00e2nzind \u00eentreaga \u00eentindere moldav\u0103. Razele solare \u00eenc\u0103lzeau inimile \u0163\u0103ranilor care doreau s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 liber\u0103. \u00cen fruntea coloanelor, care intrau \u00een Hliboca, p\u0103\u015feau Ion Mustea\u0163\u0103, Tudor Semeniuc, Ion Bojescu, Nazarie Iliu\u0163, Gherasim Gu\u015fulea, Petru Du\u015fceac, Florea Grosu, Ion Grosu, Grigore Bojescu, Constantin Holunga, Constantin Bojescu, Nicolae Galac. Num\u0103rul rom\u00e2nilor, aduna\u0163i \u00een pia\u0163a central\u0103 a raionului, a crescut p\u00e2n\u0103 la cinci mii de oameni.<br \/>\n\u00cen aceast\u0103 str\u0103veche a\u015fezare bucovinean\u0103, unde se afla sediul Sec\u0163iei raionale Hliboca a Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, mul\u0163imea, purt\u00e2nd prapurile \u015fi crucile cu chipul M\u00e2ntuitorului pe ele, scoase din loca\u015furile sfinte, intona Imnul Rom\u00e2niei, scand\u00e2nd \u201eTr\u0103iasc\u0103 regele Mihai!\u201d\u2026 Vocea oamenilor ajungea p\u00e2n\u0103 la p\u0103durea din Dumbrava Ro\u015fie, \u201ede unde spiritul marelui \u015etefan \u00eei privea cu dragoste \u015fi \u00eei \u00eencuraja\u201d.<br \/>\nReprezentan\u0163ii organelor represive din raion, ace\u015fti copoi ai regimului totalitar, cu sufletele pline de ur\u0103 \u015fi du\u015fm\u0103nie, adu\u015fi din toate col\u0163urile fostului imperiu sovietic pentru promovarea unei politici de dezna\u0163ionalizare \u015fi rusificare a popula\u0163iei b\u0103\u015ftina\u015fe, \u00eent\u00e2mpin\u00e2nd lumea, au refuzat s\u0103 primeasc\u0103 cererile rom\u00e2nilor, care de-a lungul mileniilor au \u00eenfruntat cu b\u0103rb\u0103\u0163ie \u015fi eroism toate vitregiile vecinilor, p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi \u015fi afirm\u00e2ndu-\u015fi fiin\u0163a na\u0163ional\u0103.<\/p>\n<p>Sup\u0103ra\u0163i \u015fi indigna\u0163i de aceast\u0103 f\u0103r\u0103delege, urma\u015fii legendarului Decebal, m\u00e2ndri \u015fi dornici de libertate ca str\u0103mo\u015fii lor, au \u00eenceput s\u0103 scandeze c\u0103 nu mai doresc s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een \u201eraiul\u201d bol\u015fevic, unde e imposibil de suportat toate birurile, pe care trebuie s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 \u0163\u0103ranii \u015fi unde teroarea era ridicat\u0103 la rangul de principiu.<br \/>\nP\u0103r\u0103sind Hliboca, rom\u00e2nii s-au \u00eendreptat c\u0103tre Suceveni, planific\u00e2nd ca din centrul acestei localit\u0103\u0163i s\u0103 porneasc\u0103 cu to\u0163ii spre frontiera sovieto-rom\u00e2n\u0103, dispu\u015fi s-o treac\u0103 \u00een mod ilegal. \u00cen vatra satului Suceveni, au ap\u0103rut c\u00e2\u0163iva ofi\u0163eri \u015fi solda\u0163i sovietici, care au \u00eenceput a parlamenta cu lumea adunat\u0103, sf\u0103tuindu-i pe \u0163\u0103rani s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la casele lor. Totodat\u0103, sovieticii doreau s\u0103 c\u00e2\u015ftige timpul necesar pentru mobilizarea for\u0163elor suficiente, capabile s\u0103 opreasc\u0103 mul\u0163imea. Rom\u00e2nii n-au reac\u0163ionat la vorbele stalini\u015ftilor, apuc\u00e2nd calea spre mult r\u00e2vnita libertate, care se afla \u00een \u201e\u0163ara din zare\u201d, dup\u0103 cum va spune \u00een 2008, \u00een timpul ac\u0163iunilor de doliu de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103, profesorul \u015fi poetul Romeo S\u0103ndulescu, fostul Consul General al Rom\u00e2niei la Cern\u0103u\u0163i.<br \/>\nLa un col\u0163 al p\u0103durii din Suceveni, convoiul b\u0103\u015ftina\u015filor a fost somat de un grup de solda\u0163i sovietici care, pentru a-i intimida pe rom\u00e2ni, au tras o salv\u0103 \u00een aer. Acest avertisment n-a exercitat nici o influen\u0163\u0103 asupra oamenilor. Ei \u015fi-au continuat drumul spre frontier\u0103. Pe teritoriul satului F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103 din raionul Hliboca, l\u00e2ng\u0103 cantonul Varni\u0163a, la o dep\u0103rtare de doi kilometri de la hotarul, instalat de m\u00e2na veneticului la finele cire\u015farului 1940, coloana de oameni pa\u015fnici, constituit\u0103 din b\u0103rba\u0163i, femei \u015fi copii, a fost oprit\u0103 de gr\u0103nicerii stalini\u015fti, propti\u0163i la marginea codrului secular. La semnalul comandantului, responsabil de efectuarea acestei opera\u0163ii, au pornit s\u0103 \u0163\u0103c\u0103neasc\u0103 din trei p\u0103r\u0163i mitralierele bol\u015fevicilor, secer\u00e2nd r\u00e2ndurile cona\u0163ionalilor. Rafalele focului ucig\u0103tor al mitralierelor se contopea cu vaietele muribunzilor, cu vocile pline de durere ale r\u0103ni\u0163ilor, cu bocetele femeilor \u015fi strig\u0103tele sf\u00e2\u015fietoare ale copiilor, cu r\u0103cnetele infernale ale satrapilor stalini\u015fti \u015fi cu s\u00e2ngele martirilor, care curgea din bel\u015fug, acoperind glia str\u0103mo\u015feasc\u0103. \u00cen acea zi, \u00een Poiana Varni\u0163ei, a l\u0103crimat M\u00e2ntuitorul, r\u0103stignit pe cruce. Mureau cu dorul de \u0162ar\u0103 \u00een inimi fiii \u015fi fiicele neamului. C\u0103deau cu sufletul ne\u00eemp\u0103cat, \u00een floarea v\u00e2rstei, rom\u00e2nii: <strong>BELMEGA Ion al lui Teodor, n\u0103scut \u00een 1910, \u00een localitatea Cupca; BICER Gheorghe al lui Ilie, n\u0103scut \u00een localitatea Cupca; BOSTAN Drago\u015f, n\u0103scut \u00een 1923, \u00een localitatea Suceveni; BOTARIU Cozma al lui Vasile, n\u0103scut \u00een localitatea Petriceni; CORDUBAN Nicolae al lui Dumitru, n\u0103scut \u00een localitatea Carapciu; DAB\u00c2CA Teodor al lui Gheorghe, n\u0103scut \u00een localitatea Carapciu; DU\u015eCEAC Ion al lui Teodor, n\u0103scut \u00een localitatea Cupca; HALAC Ion al lui Dumitru, n\u0103scut \u00een localitatea Iord\u0103ne\u015fti; LAZURCA Gheorghe al lui Teodor, n\u0103scut \u00een 1889, \u00een localitatea Petriceni; LICIMAN Simion, n\u0103scut \u00een localitatea P\u0103tr\u0103u\u0163ii de Jos; MIHALOVICI Ilie al lui Vasile, n\u0103scut \u00een 1921, \u00een localitatea Suceveni; OPAI\u0162 Cozma al lui Ilie, n\u0103scut \u00een localitatea Carapciu; OPAI\u0162 Gheorghe al lui Nistor, n\u0103scut \u00een localitatea Carapciu; PLEVAN Arcadie al lui Teodor, n\u0103scut \u00een 1914, \u00een localitatea Cupca; POPESCU Petru al lui Ion, n\u0103scut \u00een localitatea P\u0103tr\u0103u\u0163ii de Jos; SAVU Pavel al lui Ion, n\u0103scut \u00een localitatea P\u0103tr\u0103u\u0163ii de Jos; SIDOREAC Vasile al lui Alexa, n\u0103scut \u00een 1923, \u00een localitatea Suceveni; SUCEVAN Constantin al lui Vasile, n\u0103scut \u00een 1903, \u00een localitatea Suceveni; TOVARNI\u0162CHI Gheorghe al lui Dumitru, n\u0103scut \u00een localitatea Carapciu; TOVARNI\u0162CHI Ilie al lui Zaharie, n\u0103scut \u00een localitatea Carapciu; TOVARNI\u0162CHI Traian al lui Gheorghe, n\u0103scut \u00een localitatea Carapciu; TOVARNI\u0162CHI Vasile al lui Pavel, n\u0103scut \u00een localitatea Carapciu; \u0162UGUI Mihai al lui Vasile, n\u0103scut \u00een 1912, \u00een localitatea Cupca; URSULEAN Varvara a lui Nichita, n\u0103scut\u0103 \u00een localitatea P\u0103tr\u0103u\u0163ii de Sus.<\/strong><br \/>\nIndicata list\u0103 a rom\u00e2nilor, c\u0103zu\u0163i la 1 aprilie 1941, la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103, a fost alc\u0103tuit\u0103 de c\u0103tre Pretura pl\u0103\u015fii Storojine\u0163 \u015fi \u00eenaintat\u0103 \u00een ziua de 1 februarie 1943 Guvern\u0103m\u00e2ntului Provinciei Bucovina. Concomitent se aducea la cuno\u015ftin\u0163a organelor administrative de la Cern\u0103u\u0163i faptul c\u0103 p\u00e2n\u0103 la acea dat\u0103 n-au fost \u00eentreprinse ac\u0163iuni de deshumare a martirilor.<br \/>\nConform documentelor p\u0103strate \u00een fondurile Arhivei de Stat a regiunii Cern\u0103u\u0163i, tot la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103 au murit: <strong>LUP\u0102\u015eTEAN Titania, n\u0103scut\u0103 \u00een 1901, \u015fi ROTARIU Cozma al lui Vasile, n\u0103scut \u00een 1914.<\/strong><br \/>\n\u00cen seara zilei de 1 aprilie 1941 au s\u00e2ngerat cerul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul. S-a \u00eengrozit Valea Siretului. Unii, care au reu\u015fit s\u0103 scape de gloan\u0163ele gr\u0103nicerilor bol\u015fevici, \u201erefugiindu-se \u00een p\u0103durea din apropiere, au fost ajun\u015fi din urm\u0103 de cavaleria sovietic\u0103 \u015fi m\u0103cel\u0103ri\u0163i cu sabia\u201d. Martirii sunt arunca\u0163i \u00een gropi comune. Ei \u00ee\u015fi dorm somnul ve\u015fnic la poale de codru verde. Fagii seculari le fream\u0103t\u0103 la cre\u015ftet.<br \/>\nAcei care s-au salvat din ghearele mor\u0163ii, vor fi h\u0103itui\u0163i de c\u0103tre cerberii regimului totalitar, prin\u015fi \u015fi \u00eentemni\u0163a\u0163i. Dup\u0103 interog\u0103rile bestiale, puterea sovietic\u0103 s-a r\u0103fuit crunt cu \u201etr\u0103d\u0103torii patriei socialiste\u201d. Ei au \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit destinul martirilor de la Lunca.<br \/>\n<strong><span style=\"color: #003366;\">Petru GRIOR, directorul Centrului de Cercet\u0103ri Istorice \u015fi Culturale din Cern\u0103u\u0163i.<\/span><br \/>\n<\/strong><a title=\"&quot;Zorile Bucovinei&quot;\" href=\"http:\/\/www.zorilebucovinei.com\" target=\"_blank\"><em>&#8220;Zorile Bucovinei&#8221;<\/em><\/a>, Cern\u0103u\u0163i<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dup\u0103 masacrele s\u00e2ngeroase de la Lunca din lunile ianuarie \u2013 februarie 1941, intrate \u00een istoria actualei regiuni Cern\u0103u\u0163i ca unele din crimele odioase din prelungul \u015fir de f\u0103r\u0103delegi s\u0103v\u00e2r\u015fite de puterea sovietic\u0103 \u00eempotriva b\u0103\u015ftina\u015filor, \u00een prim\u0103vara aceluia\u015fi an, un zvon a str\u0103b\u0103tut cu iu\u0163eala fulgerului \u0163inutul mioritic, anun\u0163\u00e2nd c\u0103 locuitorii primesc dreptul s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u00een [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[5,6,21],"tags":[],"class_list":["post-9839","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-la-ordinea-zilei","category-marturii","category-romanii-instrainati"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-2yH","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9839","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9839"}],"version-history":[{"count":13,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9839\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9858,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9839\/revisions\/9858"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9839"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9839"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9839"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}