{"id":644,"date":"2010-03-10T19:00:54","date_gmt":"2010-03-11T01:00:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=644"},"modified":"2010-03-10T19:33:39","modified_gmt":"2010-03-11T01:33:39","slug":"sub-slavii-crestini","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=644","title":{"rendered":"SUB SLAVII CRE\u015eTINI"},"content":{"rendered":"

\u00a0SUB SLAVII CRE\u015eTINI \u2013 MECANISME INFERNALE DE DEZNA\u0162IONALIZARE<\/strong> <\/span><\/p>\n

\""Ingrijeste,<\/a>

Inchinare Rom\u00e2nilor at\u00e2t de p\u0103timi\u0163i...<\/p><\/div>\n

La \u00eenceputul sec. XVIII austriecii cuceresc Banatul dar \u015fi teritorii la sud de Dun\u0103re (Semedria, Columbac \u015fi Negotin). Aceste teritorii din sudul Dun\u0103rii \u015fi temporar Banatul, le vor pierde \u00een confrunt\u0103rile cu Poarta, un rol mare av\u00e2ndu-l r\u0103scoala rom\u00e2nilor b\u0103n\u0103\u0163eni din anii 1736-1739. Abuzurile administra\u0163iei habsburgice, coloniz\u0103rile masive cu str\u0103ini, au determinat popula\u0163ia rom\u00e2n\u0103 s\u0103 se al\u0103ture otomanilor a c\u0103ror st\u0103p\u00e2nire o socoteau mult mai bl\u00e2nd\u0103. O important\u0103 victorie a rom\u00e2nilor r\u0103scula\u0163i asupra austriecilor a fost cea de la V\u00e2r\u015fe\u0163 din 14 feb. 1739. Represaliile imperialilor au fost groaznice [20]. De la 1690 \u00een Timoc \u015fi Banat veniser\u0103 primii s\u00e2rbi din Kosovo (Svetislav Prvanovici vorbe\u015fte de 28 de sate nou colonizate atunci \u00een Timoc) \u015fi bulgari din Teteven. D.Rizoff scrie \u00eentr-o lucrare publicat\u0103 la Berlin \u00een 1917 c\u0103 \u201cbazinul Timocului cedat de Turcia Serbiei \u00een 1833 n-a intrat niciodat\u0103 \u00een hotarele istorice ori politice ori religioase ale Serbiei\u201d de p\u00e2n\u0103 atunci.<\/p>\n

Insurec\u0163ia s\u00e2rb\u010321 izbucnit\u0103 \u00een 1804 s-a bucurat \u015fi de sprijin rom\u00e2nesc. \u201cComitetul Serbiei\u201d condus de Karagheorghe \u00eel avea \u00een componen\u0163\u0103 \u015fi pe voievodul rom\u00e2nilor timoceni Mi\u015fu Karapancea de la Negotin. Pentru eliberarea Balcanilor de turci, Tudor Vladimirescu a luptat \u00een fruntea a 7.000 voluntari la sud de Dun\u0103re, particip\u00e2nd \u015fi la importanta b\u0103t\u0103lie de a Cladova22. Prietenul s\u00e2rbilor Gravier recunoa\u015fte \u015fi el c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi s\u00e2rbii din Belgrad sunt \u00een imensa lor majoritate nou-veni\u0163i din \u0163inuturile din sud-vest. Unii rom\u00e2ni se al\u0103tur\u0103 mi\u015fc\u0103rii de eliberare de sub turci dar se opun schimb\u0103rii unui st\u0103p\u00e2n cu altul. Haiduc-Velku lupt\u0103 \u00eempotriva turcilor cu pre\u0163ul vie\u0163ii la Negotin \u015fi Prahovo av\u00e2nd oaste \u015fi tunuri \u201cCapu-oi da, Craina n-oi da\u201d \u015fi \u00ee\u015fi lu\u0103 titlul de \u201cGospodar (Domn) de \u0162\u00e2rna Reka\u201d. Dup\u0103 pacea din 1812 rezist\u0103 \u00een cetatea Negotin. Al\u0163i haiduci ai vremii erau Stevan Mokraina\u0163, Veliko Petrovici, Petar Dobr\u00e2niak, Stoian Abras din Bucopcea, Gicu Hraborg \u015fi Milenko Stoikovici despre care rom\u00e2nii spun c\u0103 erau de ai lor. <\/p>\n

\u00cen Timoc, s\u00e2rbii \u00ee\u015fi extind grani\u0163a 23 abia \u00een 10 iunie 1833. Milo\u015f Obrenovici ob\u0163ine de la turci \u00een schimbul unei apreciabile sume alipirea Crainei la pa\u015fal\u00e2cul Belgradului. \u00cen urma acestui t\u00e2rg popula\u0163ia Tribaliei de est este obligat\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 bir turcilor ca \u015fi cea din Tribalia de Vest. Pe cei din Tribalia oriental\u0103, Soliman Magnificul, la timpul lui i-a scutit de bir \u015fi a interzis turcilor s\u0103 intre c\u0103lare \u015fi cu caii potcovi\u0163i \u00een satele din zon\u0103. Noua \u00een\u0163elegere l\u0103sa provincia s\u00e2rbilor care nu mai respect\u0103 vechile privilegii rom\u00e2nilor timoceni. S\u00e2rbii \u00eencep s\u0103 se instaleze \u00een zon\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 preo\u0163ii rom\u00e2ni cu cei s\u00e2rbi. Clerul rom\u00e2n se va retrage dincolo de grani\u0163\u0103, \u00een imperiul otoman, \u00eenfiin\u0163\u00e2nd \u015fi m\u0103n\u0103stirile Dosul Mare, Coilova, Cosova, Deleina \u015fi Zlocutea, precum \u015fi bisericile de la Albotina, Tar-Petrova, Dobridol \u015fi Ursoaia. Nu peste mult timp \u00eens\u0103 bulgarii \u015fi macedonenii vor intra ei \u00een acestea [24].<\/p>\n

Un raport din 1849 spunea \u201cpe l\u00e2ng\u0103 cele 4 sate ce s-au revoltat l\u00e2ng\u0103 hotarele Serbiei s-au mai revoltat \u015fi alte 13 \u00eentre care \u015fi rum\u00e2ni, iar c\u0103petenia acestei revolte este un ciorbagiu Ivan Ba\u015fchinezul\u201d [25]. Istoricul Djordjevici arat\u0103 c\u0103 \u201cBulgaria nordic\u0103 era sub puternica influen\u0163\u0103 a mi\u015fc\u0103rii revolu\u0163ionare din Valahia din 1848\u2033. \u00cen 1850 are loc o mare insurec\u0163ie la Vidin [26]. Rom\u00e2nii de aici s-au adresat s\u00e2rbilor ca s\u0103 le sprijine revolta. S\u00e2rbii le pun condi\u0163ia ca zona de p\u00e2n\u0103 la Iskar s\u0103 se supun\u0103 Belgradului. Scriitorul Ion di la Vidin scria \u00een \u201cNew York Spectator\u201d c\u0103 rom\u00e2nii ar fi spus \u201cmai bine mor\u0163i dec\u00e2t s\u0103 schimb\u0103m un c\u0103l\u0103u cu altul\u201d. \u015etefan Singeleanu a condus o alt\u0103 r\u0103scoal\u0103 la Berkovi\u0163a \u015fi Pirot st\u00e2nd \u00een fruntea vlahilor de la Morava-Iagodina, Kupru, Alexina \u015fi a fra\u0163ilor lor Torlaci \u015fi Sopi. \u00cen str\u00e2mtoarea Cegar la nord de Ni\u015f r\u0103scula\u0163ii sunt \u00eenfr\u00e2n\u0163i de turci. S\u00e2rbii vor face din vlahul Singeleanu eroul lor na\u0163ional sub numele de \u015etefan Singelici [27]. O alt\u0103 r\u0103scoal\u0103 a fost la 1856 cu Puiu Stan de la Bregova.<\/p>\n

Primele date statistice asupra rom\u00e2nilor din Serbia sunt din 1846 c\u00e2nd atingeau cifra de 97.215. Geograful francez G. Lejean document\u00e2ndu-se la fa\u0163a locului scrie c\u0103 pentru Serbia rom\u00e2nii sunt \u201cun mare dar\u201d fiind \u201claborio\u015fi, activi \u015fi mai prolifici dec\u00e2t s\u00e2rbii\u201d. Spunea c\u0103 la 1857 erau 39.728 rom\u00e2ni \u00een cercul Pojareva\u0163, 35.671 \u00een Craina, 20.597 \u00een Cerna Rieca, 7.351 \u00een Ciupria, 996 \u00een Semedria sau Podunavlia, de to\u0163i 104.343. \u00cen Bulgaria aprecia num\u0103rul lor la 40 00028.<\/p>\n

La 1860 Br\u0103tianu era acuzat c\u0103 jinduie\u015fte s\u0103 refac\u0103 vechiul imperiu rom\u00e2no-bulgar din 1186 dezmembrat de Murat I la 138929.<\/p>\n

Istoricul german F. Kanitz scrie c\u0103 rom\u00e2nii timoceni ar fi avut \u00eentre 1859-1868 \u015fcoal\u0103 \u00een limba matern\u0103. Prin 1860 de pild\u0103 la Bregova aproape de Vidin era \u015fcoal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 [30].<\/p>\n

\u00cen 1876 a avut loc o r\u0103scoal\u0103 a vlahilor dintre Vidin \u015fi Timoc \u00eempotriva turcilor. \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul Ion Ciolac din Bregova este sp\u00e2nzurat \u00een t\u00e2rgul Diiului (Vidinului) \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i rom\u00e2ni timoceni din Bor, Zlot, etc [31]. \u015ei principele Milan e \u00een mijlocul zonei de conflict armat cu lupte la Alexina\u0163i, Bielina, Zaicear, Ni\u015f. \u00cen acest r\u0103zboi Rom\u00e2nia a trimis o ambulan\u0163\u0103 (13 medici \u015fi 3 farmaci\u015fti) la Cladova unde personalul rom\u00e2n a \u00eengrijit mii de r\u0103ni\u0163i. \u00cen acela\u015fi an Kog\u0103lniceanu scria c\u0103tre agen\u0163ii consulari europeni \u201csunt mai mult de 200.000 de rom\u00e2ni care locuiesc pe malul drept al Dun\u0103rii\u201d \u015fi c\u0103 \u201carmata rom\u00e2n\u0103 fream\u0103t\u0103 doritoare s\u0103 ia parte la lupte\u201d [32]. \u00cen armata a treia a generalului Le\u015fianin, la Zaiecear erau cei mai mul\u0163i rom\u00e2ni timoceni. Sunt acuza\u0163i c\u0103 nu vor s\u0103 lupte pentru gloria s\u00e2rbeasc\u0103 \u015fi sunt executa\u0163i mul\u0163i. Este decimat \u015fi regimentul rom\u00e2nesc de la Ni\u015f al lui Cernaieff, scrie Eminescu [75]. Turcii vor ucide 800 persoane \u015fi vor arde 4 sate rom\u00e2ne\u015fti din jurul Vidinului pentru c\u0103 s-au r\u0103sculat (Bregova, Noves\u0103l, G\u00e2mzova, Balei).<\/p>\n

\u00cen 1878 Vidinul era pe cale de a capitula \u00een fa\u0163a trupelor rom\u00e2ne, \u00eens\u0103 Rusia a \u00eencheiat armisti\u0163iul cu Imperiul Otoman f\u0103r\u0103 consultarea Rom\u00e2niei. Iorga spunea c\u0103 \u201crom\u00e2nii au \u00eencercat la 1877 s\u0103 ia cetatea Vidinului n\u0103d\u0103jduind s\u0103 o p\u0103streze la pace pentru c\u0103 prin locul acela este plin de sate rom\u00e2ne\u015fti\u201d [33].<\/p>\n

\u00cen Vidin rom\u00e2nii sunt primi\u0163i cu flori \u015fi la fel \u00een Belogragic. Drapele rom\u00e2ne\u015fti au fost arborate pe ambele cet\u0103\u0163i \u00een februarie, \u00eens\u0103 \u00een aprilie garnizoanele se retrag. Zona \u015fi-o disputau Serbia \u015fi Bulgaria. Serbia ajutat\u0103 de Austria ob\u0163ine \u00eenc\u0103 11.000 kmp (Ni\u015f, Pirot, Lescova\u0163). \u00cen 1881 Serbia renun\u0163\u0103 la Novi-Pazar la promisiunea Austriei c\u0103 o va ajuta s\u0103 primeasc\u0103 teritorii \u00een sud. \u00cen 1883 are loc o r\u0103scoal\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 antiguvernamental\u0103 \u00een regiunea Timocului fiindc\u0103 se inten\u0163iona a se interzice mili\u0163iei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti s\u0103-\u015fi p\u0103streze armamentul acas\u0103 [71]. Principele Milan a semnat 90 condamn\u0103ri la moarte \u015fi a reluat preten\u0163iile asupra Bulgariei [34].<\/p>\n

Conform raporturilor consulare austriece totalul rom\u00e2nilor din Peninsula Balcanic\u0103 \u00eensuma 3.134.450 suflete r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i: 220.000 \u00een Rumelia de Sus, 289.750 \u00een Bosnia \u015fi Her\u0163egovina, 77.300 \u00een Novi-Pazar, 420.000 \u00een Bulagria, 1.450.000 \u00een Rumelia de Jos, Macedonia \u015fi Albania, 137.000 \u00een teritoriul cedat Greciei prin tratatul de la Berlin, 140.000 \u00een restul Greciei, 400.000 \u00een Serbia [35].<\/p>\n

S\u00e2rbul Ljubomir Iavanovici scrie la 1903 c\u0103 cine ar trece prin zona Timocului \u201car putea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 aici tr\u0103ie\u015fte numai o popula\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103\u201d [58].<\/p>\n

\u00cen vara anului 1909 G. Giuglea \u015fi G. V\u00e2lsan au efectuat \u00eempreun\u0103 cu o grup\u0103 de elevi \u015fi studen\u0163i o excursie de documentare studiind toponimia rom\u00e2nilor din Craina Serbiei. Au fost incita\u0163i de studiul \u201c\u00centre rom\u00e2nii no\u015ftri\u201d al s\u00e2rbului T. Georgevici ap\u0103rut la Belgrad \u00een 1906 ce avea ca subiect rom\u00e2nii dintre valea Timocului \u015fi valea Moravei. \u00cen 1900 ap\u0103ruse la Leipzig lucrarea lui Weigand despre dialectele rom\u00e2ne\u015fti unde spunea c\u0103 arom\u00e2nii \u00eenainteaz\u0103 cu turmele p\u00e2n\u0103 la Suha Planina aproape de Zaiciar. Giuglea scria c\u0103 \u201cneamul rom\u00e2nesc e pomenit \u00een mase \u00een sudul Dun\u0103rii \u00eenc\u0103 din vremea \u0163\u0103rilor s\u00e2rbe\u015fti\u201d \u015fi e \u201cun \u0163inut de tranzi\u0163ie \u00eentre rom\u00e2nii din Carpa\u0163i \u015fi arom\u00e2ni\u201d. El d\u0103 de nume rom\u00e2ne\u015fti de locuri: Glamia Pov\u00e2rscii, V\u0103iuga, S\u0103nuni (lespede pe care se pune sare la oi), Ar\u0163ar, Peri\u015f, Geanova (de la gean\u0103 de deal), Corbova, T\u0103chia, Mistri\u0163oi (aceia care fac c\u0103s\u0103torii mixte lu\u00e2nd fete de peste Dun\u0103re). Numirea de ungureni a unei p\u0103r\u0163i din rom\u00e2nii Crainei este datorat\u0103 st\u0103p\u00e2nirii ungare \u00een zona de la vest de Vidin din sec. XIV \u015fi apoi dup\u0103 pacea de la Paszarovitz (1718-1739). Mai relateaz\u0103 Giuglea c\u0103 ei se numesc s\u00e2rbi (\u00een sensul de cet\u0103\u0163eni s\u00e2rbi). Spun c\u0103 de la \u201cmuica\u201d rum\u00e2ne\u015fte au \u00eenv\u0103\u0163at, dar c\u0103 ei sunt s\u00e2rbi, iar limba rom\u00e2neasc\u0103 e \u201cproast\u0103\u201d, nu e ca cea din Vla\u015fca (Rom\u00e2nia). A constatat c\u0103 rom\u00e2nii din Serbia au asimilat o parte mare de slavi (s\u00e2rbo-bulgari). P\u00e2n\u0103 la Tachia, S\u00e2p, Reca, Vratna, Iabucova\u0163i, Miroci, Plamma se simte influen\u0163a b\u0103n\u0103\u0163enilor [36]. Din toponimia rom\u00e2neasc\u0103 mai amintim \u00een zon\u0103 T\u00e2lva Ro\u015fie, Vla\u015fca, Izvorul Mare, Izvorul Mic, Valaconie.<\/p>\n

Popula\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 se g\u0103se\u015fte \u00een Bulgaria \u00een grupuri compacte \u00een \u00eentreaga zon\u0103 de pe malul drept al Dun\u0103rii \u00eentre ora\u015ful Vidin \u015fi r\u00e2ul Timoc (dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial erau circa 36 sate rom\u00e2ne\u015fti). Pe o f\u00e2\u015fie de la malul Dun\u0103rii dintre Rahova \u015fi \u015ei\u015ftov \u015fi pe o alta de la gurile Arge\u015fului p\u00e2n\u0103 \u00een Dobrogea (cu ora\u015ful Silistra recunoscut prin masivitatea popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti), dar \u015fi insular \u00een Palanca, Plevna, Vra\u0163a locuiesc rom\u00e2ni. Acela\u015fi Weigand \u00een lucrarea \u201cRumanien and Aroumunen \u00een Bulgarien\u201d din 1907 aprecia c\u0103 91 comune aveau popula\u0163ie masiv\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, iar 45 numai rom\u00e2neasc\u0103 f\u0103r\u0103 a-i lua \u00een considerare pe arom\u00e2ni. Statisticile bulg\u0103re\u015fti d\u0103deau la 1905, 90.000 rom\u00e2ni, cunoscu\u0163i sub numele de dun\u0103reni cei de la Dun\u0103re \u015fi de p\u0103dureni cei de la frontiera cu Serbia.<\/p>\n

V\u00e2lsan spunea c\u0103 regiunea populat\u0103 cu rom\u00e2ni \u00een Serbia era limitrof\u0103 cu jud. Mehedin\u0163i \u015fi Cara\u015f-Severin pe valea Timocului \u015fi p\u00e2n\u0103 dincolo de valea Moravei, iar \u00een sud p\u00e2n\u0103 la muntele Rtanj \u00eentr-un \u0163inut ce cuprindea a \u015fasea parte din Serbia. \u00cenainte se \u00eentindeau \u015fi dincolo de Morava. \u00centre Ni\u015f \u015fi Belgrad e sta\u0163iunea Vlaschi-Dol (Valea Rom\u00e2neasc\u0103). La izvoarele Timocului exist\u0103 numiri ca Vlascopolie, Vlascoselo, Petru\u015fa, Vlahova, Tatmi\u015fi\u0163a, Peri\u015f, Vla\u015fca. V. Cucu scrie c\u0103 \u0163iganii \u00eentre Rtanj \u015fi Pirot, \u00een 10 sate nu vorbesc dec\u00e2t rom\u00e2ne\u015fte. \u00cen jurul Pirotului \u015fi Ni\u015fului erau \u00een trecut mul\u0163i rom\u00e2ni \u2013 o prelungire a popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti din jurul Sofiei pomenit\u0103 \u00een hrisoavele vechilor \u0163ari s\u00e2rbi. \u00cenv\u0103\u0163atul s\u00e2rb Cvyici aprecia c\u0103 \u00een \u0163inut ar fi vorba de o veche popula\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 dezna\u0163ionalizat\u0103. \u00cen cuprinsul regatului s\u00e2rbesc s-ar fi aflat 250 denumiri de sate alc\u0103tuite din cuv\u00e2ntul vlah except\u00e2nd alte deumiri de r\u00e2uri mun\u0163i \u015fi \u0163inuturi \u00eentregi (Starii Vlah). Statisticile din 1908-1912 ar\u0103tau circa 260-300 000 rom\u00e2ni [37].<\/p>\n

Note:<\/strong> [20]. XXX, Istoria militar\u0103 \u2026, vol. III, pagina 465 [21]. XXX, Poporul rom\u00e2n \u015fi \u2026 , pagina 23 [22]. N. Ciachir, Rom\u00e2nia \u00een sud-estul Europei, Bucure\u015fti 1968, pagina 10 [23]. P. Jancovici-Timocanul, op. cit. , pagina 10 [24]. Ion di la Vidin, Rom\u00e2nii din Tribalia, \u00een Na\u0163iunea nr. 5\/1990, pagina 7 [25]. XXX, Poporul rom\u00e2n \u015fi \u2026 , pagina 300 [26]. N. Ciachir, op. cit. , pagina 32 [27]. Ion di la Vidin, op. cit. [28]. N. Iorga, Istoria rom\u00e2nilor prin c\u0103l\u0103tori, Bucure\u015fti 1981, pagina 570 [29]. XXX, Poporul rom\u00e2n \u015fi \u2026 , pagina 439 [30]. H. C\u00e2ndroveanu, Rom\u00e2nia \u015fi rom\u00e2nii din afar\u0103, \u00een De\u015fteptarea arom\u00e2nilor, nr. 5\/1997, pagina 1 [31]. C. H. Ilia, Suspin\u0103 rom\u00e2ni \u00een valea Timocului, \u00een Rom\u00e2nia liber\u0103 din 7 aug. 1991, pagina 5 [32]. XXX, Poporul rom\u00e2n \u015fi \u2026 , pagina 482 [33]. N. Iorga, Istoria rom\u00e2nilor pentru poporul rom\u00e2nesc, pagina 208 [34]. N. Ciachir, op. cit. , pagina 193 [35]. H. C\u00e2ndroveanu, Andrei Bagav, \u00een De\u015fteptarea, nr. 6\/1994, pagina 1 [36]. G. Giuglea, Fapte de limb\u0103, Bucure\u015fti 1988, pagina 184 [37]. V.S. Cucu, Considera\u0163iuni geografice privind unitatea etnic\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een Terra nr. 1-2\/1992, pagina 22 [58]. Cristea Sandu Timoc, Vlahii sunt rom\u00e2ni, editura astra Rom\u00e2n\u0103, Timi\u015foara, 1997, pag 12 [71]. Jelavich Charles, Formarea statelor na\u0163ionale balcanice 1804-1920, ed. Dacia, 1999, pag. 227 [75]. Eminescu Mihai, Rom\u00e2nii din afara grani\u0163elor \u0163\u0103rii, ed. Saeculum, Bucure\u015fti, 1998
\n<\/em>Sursa: Rom\u00e2nii din Bulgaria<\/a><\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0SUB SLAVII CRE\u015eTINI \u2013 MECANISME INFERNALE DE DEZNA\u0162IONALIZARE La \u00eenceputul sec. XVIII austriecii cuceresc Banatul dar \u015fi teritorii la sud de Dun\u0103re (Semedria, Columbac \u015fi Negotin). Aceste teritorii din sudul Dun\u0103rii \u015fi temporar Banatul, le vor pierde \u00een confrunt\u0103rile cu Poarta, un rol mare av\u00e2ndu-l r\u0103scoala rom\u00e2nilor b\u0103n\u0103\u0163eni din anii 1736-1739. Abuzurile administra\u0163iei habsburgice, coloniz\u0103rile […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[21],"tags":[],"class_list":["post-644","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romanii-instrainati"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-ao","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/644","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=644"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/644\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":649,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/644\/revisions\/649"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=644"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=644"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=644"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}