{"id":6438,"date":"2013-05-23T04:05:20","date_gmt":"2013-05-23T10:05:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=6438"},"modified":"2013-05-24T04:21:55","modified_gmt":"2013-05-24T10:21:55","slug":"comunicat-de-presa-mnit-cluj","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=6438","title":{"rendered":"COMUNICAT DE PRES\u0102 &#8211; MNIT CLUJ"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><b><a href=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.miscarea.net\/w\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/muzeul-national-ist.jpg?ssl=1\"><img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"aligncenter size-full wp-image-6439\" style=\"border: 1px solid black;\" alt=\"muzeul-national-ist\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.miscarea.net\/w\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/muzeul-national-ist.jpg?resize=412%2C78&#038;ssl=1\" width=\"412\" height=\"78\" srcset=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.miscarea.net\/w\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/muzeul-national-ist.jpg?w=412&amp;ssl=1 412w, https:\/\/i0.wp.com\/www.miscarea.net\/w\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/muzeul-national-ist.jpg?resize=300%2C56&amp;ssl=1 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 412px) 100vw, 412px\" \/><\/a><br \/>\nInstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului \u015fi Memoria Exilului Rom\u00e2nesc (IICCMER) \u00eempreun\u0103 cu Muzeul Na\u0163ional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), organizeaz\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu data de 23 mai 2013 a doua campanie de investiga\u0163ii arheologice \u00een interiorul penitenciarului din Aiud. Ac\u0163iunea se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een colaborare cu Prim\u0103ria mun. Aiud, Penitenciarul Aiud, \u00centreprinderea de Metalurgie Prelucr\u0103toare Aiud \u015fi Muzeul de Istorie \u015fi \u015etiin\u0163ele Naturii din Aiud. <\/b><\/p>\n<p>Interven\u0163ia arheologic\u0103 are \u00een vedere continuarea cercet\u0103rilor \u00eencepute \u00een octombrie 2012 pentru c\u0103utarea, descoperirea \u015fi recuperarea unor s\u0103bii ascunse de c\u00e2\u0163iva fo\u015fti de\u0163inu\u0163i politici \u00een zona cl\u0103dirii unde func\u0163iona atelierul de forj\u0103, edificiul fiind situat \u00eentr-o mic\u0103 unitate de produc\u0163ie industrial\u0103 cunoscut\u0103 sub denumirea de <i>Fabrica<\/i> din interiorul penitenciarului. \u00cenceputurile unor activit\u0103\u0163i me\u015fte\u015fug\u0103re\u015fti \u00een acest loc sunt atestate \u00een anul 1894, atelierele func\u0163ion\u00e2nd atunci sub ac\u0163ionariat particular. Din anul 1947 unitatea de produc\u0163ie \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea sub denumirea de <i>Gospod\u0103ria Anex\u0103 a Penitenciarului Aiud<\/i>, fiind \u00een administrarea direct\u0103 a penitenciarului. \u00cen 1963 aceasta se transform\u0103 \u00een <i>\u00centreprinderea de Metalurgie Prelucr\u0103toare Aiud <\/i>(IMP), aflat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1991 \u00een subordinea unei Direc\u0163ii economice din cadrul Ministerului de Interne. Atunci se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 <i>Regia Autonom\u0103 Multiproduct<\/i> <i>Bucure\u015fti<\/i> \u00een cadrul Ministerului Justi\u0163iei, IMP Aiud devenind o sucursal\u0103 a acesteia. Din anul 2008 \u00eentreprinderea este transferat\u0103 \u00een administrarea AVAS, activitatea de produc\u0163ie fiind oprit\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2010. \u00cen aceast\u0103 fabric\u0103, \u00eencep\u00e2nd din anul 1947, for\u0163a de munc\u0103 a fost constituit\u0103 din de\u0163inu\u0163i, cei cu condamn\u0103ri din motive politice fiind folosi\u0163i cu prec\u0103dere p\u00e2n\u0103 \u00een 1964.<!--more--><\/p>\n<p>Dup\u0103 instaurarea regimului comunist, arest\u0103rile efectuate de Securitate \u00een r\u00e2ndurile cadrelor militare ale fostei Armate Regale, \u00een special generali \u015fi ofi\u0163eri superiori, au fost \u00eenso\u0163ite \u015fi de confiscarea s\u0103biilor, ordinelor, medaliilor \u015fi decora\u0163iilor militare ale acestora, unele ob\u0163inute din partea regilor Rom\u00e2niei sau a conduc\u0103torilor armatei \u00een urma faptelor de bravur\u0103 dovedite pe fronturile celor dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale sau cu ocazia unor evenimente deosebite din via\u0163a militar\u0103 pe timp de pace (s\u0103rb\u0103tori na\u0163ionale, absolvirea unor \u015fcoli militare, diverse comemor\u0103ri sau avans\u0103ri \u00een grad). \u00cen ceea ce prive\u015fte numai s\u0103biile confiscate, majoritatea acestora fiind din categoria celor de parad\u0103, acestea au fost centralizate \u015fi aduse \u00een cele din urm\u0103 la penitenciarul din Aiud cu un scop bine precizat, acela de a fi distruse iar din materialul recuperat s\u0103 fie confec\u0163ionate diferite obiecte cum ar fi cosoare, cu\u0163ite \u015fi bricege.<\/p>\n<p>Conform m\u0103rturiilor unor contemporani, la penitenciarul din Aiud au fost aduse p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1956 un num\u0103r de 12 c\u0103ru\u0163e cu s\u0103bii, care au fost depozitate \u00eentr-o magazie. \u00cen vara anului 1957, opt c\u0103ru\u0163e pline cu s\u0103bii au fost scoase din acea magazie, fiind transportate \u015fi desc\u0103rcate l\u00e2ng\u0103 atelierul de forj\u0103 al fabricii din interiorul penitenciarului. Acestea trebuiau s\u0103 treac\u0103 prin ni\u015fte opera\u0163iuni tehnice care prevedeau demontarea m\u00e2nerelor \u015fi g\u0103rzilor, debitarea lamelor \u015fi apoi prelucrarea acestora prin forjare \u00een vederea realiz\u0103rii unor produse finite. Buc\u0103\u0163ile din lame care nu mai puteau fi folosite erau trimise la topit, iar o\u0163elul ob\u0163inut era \u00eentrebuin\u0163at la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii fontei care se producea la turn\u0103toria fabricii.<\/p>\n<p>\u00cen acel timp la forj\u0103 lucrau numai de\u0163inu\u0163i cu condamn\u0103ri politice, iar activitatea se desf\u0103\u015fura \u00eentr-un singur schimb pe zi. Unul dintre ace\u015ftia, profesorul Gheorghe Popescu-V\u00e2lcea (n.1912 \u2013 d.1998), originar din com. Cop\u0103ceni, jud. V\u00e2lcea, a realizat c\u0103 prin distrugerea acestor s\u0103bii, care reprezentau adev\u0103rate valori \u015fi simboluri na\u0163ionale, comuni\u015ftii s\u0103v\u00e2r\u015feau practic un sacrilegiu. Ca urmare, \u00een \u00een\u0163elegere cu al\u0163i doi de\u0163inu\u0163i de \u00eencredere, Savu Popa (n.1928 \u2013 d.1999) din Ocna Sibiului \u015fi Gheorghe Mart\u0103u (n.1922 \u2013 d.?) din satul B\u00e2lta, jud. Gorj, au pl\u0103nuit \u00eempreun\u0103 s\u0103 salveze o parte din aceste s\u0103bii, aleg\u00e2ndu-le pe cele mai deosebite, care posedau diferite inscrip\u0163ii \u015fi reprezent\u0103ri heraldice gravate sau reliefate. Astfel au sortat circa 60 de s\u0103bii, majoritatea acestora fiind \u00een stare fragmentar\u0103, pe care \u00eentr-o zi din cursul lunii septembrie 1957 le-au \u00eengropat \u00een dou\u0103 \u015fan\u0163uri s\u0103pate \u00een interiorul forjei. Spre sf\u00e2r\u015fitul anului 1960, \u00eenainte de Cr\u0103ciun, la atelierul de forj\u0103 au mai fost aduse \u00eenc\u0103 patru c\u0103ru\u0163e \u00eenc\u0103rcate cu s\u0103bii pentru a fi \u015fi acestea distruse. Dintre cei care participaser\u0103 \u00een urm\u0103 cu trei ani la prima opera\u0163iune de ascundere, atunci mai lucra la forj\u0103 doar Savu Popa. Acesta, \u00eempreun\u0103 cu un alt de\u0163inut politic, Tiberiu Hentea (n.1920 \u2013 d.1999), originar din Sibiu, au reu\u015fit s\u0103 aleag\u0103 peste 30 de s\u0103bii care li s-au p\u0103rut lor a fi mai deosebite, pentru ca apoi s\u0103 le \u00eengroape \u00een apropierea locului unde fuseser\u0103 ascunse, \u00een 1957, celelalte s\u0103bii.<\/p>\n<p>Secretul acestor ac\u0163iuni de mare risc pentru acea vreme a fost p\u0103strat cu sfin\u0163enie de c\u0103tre cei implica\u0163i p\u00e2n\u0103 dup\u0103 c\u0103derea regimului comunist. Primele declara\u0163ii publice referitoare la aceste fapte au fost fost \u00eenregistrate \u00een cursul anului 1993, fiind f\u0103cute de c\u0103tre Savu Popa \u015fi Tiberiu Hentea. Cazul a prezentat atunci un interes deosebit, fiind organizat\u0103 chiar \u015fi o ac\u0163iune de c\u0103utare a acestor s\u0103bii, modest\u0103 ca desf\u0103\u015furare, care \u00eens\u0103 nu a dus la descoperirea lor. Subiectul a fost abordat \u015fi dezvoltat \u00een cadrul unui episod din serialul <i>Memorialul Durerii<\/i>,<i> <\/i>titlul respectivului episod fiind <i>S\u0103biile Generalilor Rom\u00e2ni<\/i>.<\/p>\n<p>Aceste arme reprezint\u0103 ni\u015fte bunuri mobile de patrimoniu care con\u0163in o valoare istoric\u0103, simbolic\u0103 \u015fi artistic\u0103 de nepre\u0163uit. \u00cencercarea de recuperare a acestora reprezint\u0103 o datorie de onoare pentru orice rom\u00e2n. C\u0103utarea acestor obiecte de patrimoniu se face pe baza m\u0103rturiilor \u015fi a dou\u0103 planuri \u00een desen provenite de la fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici care le-au ascuns, \u00een prezent to\u0163i ace\u015ftia fiind deceda\u0163i, la care se adaug\u0103 \u015fi unele informa\u0163ii provenite de la c\u00e2\u0163iva fo\u015fti gardieni ai penitenciarului. Recuperarea unor astfel de piese istorice poate fi considerat\u0103 \u015fi ca o reg\u0103sire a unei p\u0103r\u0163i din acel trecut na\u0163ional, care a fost distrus cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile fostului regim comunist.<\/p>\n<p>Din informa\u0163iile pe care le de\u0163inem, confirmate par\u0163ial \u015fi de cercetarea arheologic\u0103 din cursul anului trecut, se pare c\u0103 corpul de cl\u0103dire care a ad\u0103postit atelierul de forj\u0103 \u00een care au fost ascunse s\u0103biile a fost demolat c\u00e2ndva \u00eenainte de anul 1971, acesta fiind \u00eenlocuit cu o nou\u0103 cl\u0103dire pentru forj\u0103 ce a fost ridicat\u0103 \u00een imediata apropiere a construc\u0163iei d\u0103r\u00e2mate. \u00cen anul 1973, pe latura de sud-vest a forjei actuale a fost adosat\u0103 o hal\u0103 nou\u0103, betonat\u0103 \u00een interior, care a suprapus \u015fi \u00eenglobat vechea forj\u0103 a c\u0103ror presupuse substruc\u0163ii au fost descoperite \u00een cursul primei campanii de cercet\u0103ri arheologice din 2012. Odat\u0103 cu construc\u0163ia acestei hale, la nivel subteran au fost f\u0103cute anumite amenaj\u0103ri \u00een concordan\u0163\u0103 cu destina\u0163ia cl\u0103dirii, fapt ce a produs \u00een anumite zone o deranjare considerabil\u0103 a stratigrafiei solului tocmai \u00een zona noastr\u0103 de interes. Cu toate impedimentele \u015fi riscurile \u00eent\u00e2mpinate, importan\u0163a \u015fi \u00eenc\u0103rc\u0103tura deosebit\u0103 a ac\u0163iunii reclam\u0103 \u015fi motiveaz\u0103 continuarea demersului nostru, indiferent care va fi rezultatul acestuia.<\/p>\n<p>Finan\u0163area investiga\u0163iilor arheologice este asigurat\u0103 de IICCMER, la care se adaug\u0103 \u015fi sus\u0163inerea venit\u0103 din partea Prim\u0103riei mun. Aiud.<\/p>\n<p>Cercetarea arheologic\u0103 va fi realizat\u0103 de o echip\u0103 de arheologi \u015fi istorici coordonat\u0103 de c\u0103tre d-nul Marius Oprea, directorul Departamentului de Investiga\u0163ii Speciale din cadrul IICCMER. \u00cen teren, opera\u0163iunea va fi condus\u0103 de d-nul Gheorghe Petrov, arheolog expert la MNIT Cluj \u015fi IICCMER, al\u0103turi de care se vor afla arheologii Paul Scrobot\u0103 (director Muzeul de Istorie Aiud), Gabriel Rustoiu (director Muzeul Na\u0163ional al Unirii din Alba Iulia) \u015fi Hora\u0163iu Groza (Muzeul de Istorie Turda).<\/p>\n<p>Informa\u0163ii suplimentare despre aceast\u0103 ac\u0163iune se pot ob\u0163ine de la d-nul Gheorghe Petrov (tel. 0721400396). Prin telefon comunicarea va fi posibil\u0103 doar \u00eenainte \u015fi dup\u0103 programul zilnic de lucru, deoarece \u00een interiorul \u00eenchisorii telefoanele nu sunt permise la purt\u0103tor.<\/p>\n<p><b>Pentru reprezentan\u0163ii presei accesul \u00een interiorul penitenciarului se face pe baza unei cereri scrise adresate conducerii unit\u0103\u0163ii penitenciare, care se poate trimite anticipat prin email la adresa <a href=\"mailto:paiud@anp.gov.ro\">paiud@anp.gov.ro<\/a>, sau prin fax la num\u0103rul de telefon 0258 863575. \u00cen cerere se men\u0163ioneaz\u0103 nominal persoanele, seria \u015fi num\u0103rul c\u0103r\u0163ilor de identitate, aparatura de \u00eenregistrare (reportofoane, camere foto \u015fi video), precum \u015fi scopul intr\u0103rii (participarea la cercet\u0103rile arheologice). Cererea de acces se poate \u00eentocmi \u015fi la poarta principal\u0103 a penitenciarului de pe str. Morii nr. 7-9, \u00eens\u0103 \u00een acest caz intervine un timp de a\u015fteptare. \u00cen interiorul unit\u0103\u0163ii penitenciare accesul cu telefoane mobile este interzis, acestea trebuind s\u0103 fie l\u0103sate la poart\u0103 sau \u00een alt\u0103 parte. Pentru informa\u0163ii suplimentare privitoare la condi\u0163iile de intrare \u00een penitenciar \u015fi nu numai, persoana de contact este d-na inspector principal Nicoleta M\u0103t\u0103r\u00e2ng\u0103, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al unit\u0103\u0163ii (tel. 0745315404 sau leg\u0103tur\u0103 prin central\u0103 la numerele <strong>0258 861021\u00a0<\/strong><strong>\/<\/strong><strong> 0258 861774).<\/strong><\/b><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului \u015fi Memoria Exilului Rom\u00e2nesc (IICCMER) \u00eempreun\u0103 cu Muzeul Na\u0163ional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), organizeaz\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu data de 23 mai 2013 a doua campanie de investiga\u0163ii arheologice \u00een interiorul penitenciarului din Aiud. Ac\u0163iunea se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een colaborare cu Prim\u0103ria mun. Aiud, Penitenciarul Aiud, \u00centreprinderea de Metalurgie [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[],"class_list":["post-6438","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-la-ordinea-zilei"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-1FQ","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6438","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6438"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6438\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6447,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6438\/revisions\/6447"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6438"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6438"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6438"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}