{"id":6295,"date":"2013-03-30T05:30:10","date_gmt":"2013-03-30T11:30:10","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=6295"},"modified":"2013-03-30T06:43:43","modified_gmt":"2013-03-30T12:43:43","slug":"doina-capitanul-si-rapsodia-romana-de-mircea-mateescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=6295","title":{"rendered":"DOINA, C\u0102PITANUL \u015eI RAPSODIA ROM\u00c2N\u0102"},"content":{"rendered":"

\u201cUniversul Literar\u201d<\/strong>, Anul XLIX, Nr. 40, S\u00e2mb\u0103t\u0103 28 Septembrie 1940<\/em><\/span><\/p>\n

\"ele<\/a>

“Noi avem doina. Doina, care, singur\u0103, restitue structura noastr\u0103 epic\u0103, trecutul nostru eroic si sentimentul absolut al eposului rom\u00e2nesc…”<\/p><\/div>\n

A fost un g\u00e2nd bun acela de a se transmite la Radio, Duminic\u0103 22 Sept., la ora 3, \u00een cadrul programului de \u00eenchinare \u00een amintirea martirilor legionari, acea partitur\u0103 wagnerian\u0103 din \u201cAmurgul zeilor\u201d \u00een care ae c\u00e2nt\u0103 moartea eroului Siegfried. A\u2028 fost bine inspirat\u0103 conducerea\u2028 societ\u0103\u0163ii de Radio difuziune; s’a\u2028 sim\u0163it <\/i>acolo prezen\u0163a, priceperea \u2028\u015fi intui\u0163ia lui Nichifor Crainic.\u2028 Este cea mai zguduitoare simfonie ce se poate auzi. Este argumentul epic pe care germanis\u2028mul \u00eel poate invoca, f\u0103r\u0103 vorb\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 mai fie nevoie de alte argumente, pentru a convinge, spontan, pe oricine de m\u0103retia mitologic\u0103 din care rodeste existenta si viitorul acestui neam.\u00a0 S\u2019a mai spus de at\u00e2tea ori, desi f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eenteleag\u0103 \u00een mod real acest adev\u0103r: c\u0103 numai popoarele care au norocul s\u0103 se nasc\u0103 si s\u0103 creasc\u0103 \u00een spiritual unei bogate mitologii, au destin si longevitate. In definitiv, ce trebue s\u0103 \u00eentelegem prin destin national, dac\u0103 nu credinta pe care poporul o are \u00eentr’o for\u0163\u0103 supe\u00adrioar\u0103 efemerului, supranatura\u00adl\u0103, dar totu\u015fi real\u0103; care prin realitatea ei, \u00eei asigur\u0103 \u00eenfr\u00e2nge\u00adrea timpului \u015fi contactul psihic cu absolutul, cu eternitatea. Ideea de destin nu poate avea ce\u00ad va comun cu aceea a timpului psihologic, resim\u0163it individual ori individuat, de cutare per\u00adsoan\u0103, a\u015fa cum \u00een mod gre\u015fit au crezut Bergson \u00een Fran\u0163a \u015fi d. C. R\u0103dulescu-Motru la noi. Psihologia, \u00eentr’at\u00e2t c\u00e2t invit\u0103 la o cunoa\u015ftere a sufletului indivi\u00addual, nu numai c\u0103 nu ajut\u0103 la \u00een\u0163elegerea ideei de destin, dar r\u0103t\u0103ce\u015fte spiritul. Psihologia este, prin chiar educa\u0163ia intelectual\u0103 a sus\u0163in\u0103torilor ei, o \u015fcoal\u0103 a efe\u00admerului. Cu ajutorul psihologiei putem descifra ac\u0163iunile sau reac\u0163iunile sufletului individual, individul fiind el \u00eensu\u015fi un exemplu ne\u00eendoelnic al efeme\u00adrului.<\/p>\n

Deaceea ni s’a p\u0103rut \u00eentot\u00addeauna improprie expresia de \u201cpsihologie a masselor” sau \u201epsihologie etnic\u0103”. Sufletul unei colectivit\u0103\u0163i, afar\u0103 dac\u0103 acest suflet nu este rezultatul hi\u00adbrid al unei asocia\u0163iuni <\/i>de indi\u00advizi, cum este cazul americani\u00adlor \u015fi al englezilor, nu are a fi \u00een\u0163eles prin raport la psihologie, ci prin raport la mitologie. Psi\u00adhologia poate spune ceva despre via\u0163a sufleteasc\u0103 a unuia sau a altuia. Ins\u0103 despre spiritul pro\u00adpriu al unui popor, despre \u00eens\u0103\u015fi puterea de via\u0163\u0103 pe care repauzeaz\u0103 existen\u0163a unui neam, psi\u00adhologia, \u015fcoal\u0103 a efemerului, ni\u00admic nu \u015ftie s\u0103 spun\u0103.<\/p>\n

Pentru a judeca un destin national, inutil vom face apel la metodele psihologice, care sunt unele de observare a prezentului, individual ori so\u00adcial. Bergson \u015fi Freud, cei doi evrei, leaderi ai psihologismului contemporan, d\u00e2ndu-\u015fi seama c\u0103 metoda lor nu poate pretinde o cunoa\u015ftere a legendei pe care se sprijin\u0103 duhul genetic \u015fi des\u00adtinul unei colectivit\u0103\u0163i, au for\u00admulat ipoteza \u201eduratei” adic\u0103 a prezentului continuu, \u00een stare s\u0103 \u201eprind\u0103” \u015fi s\u0103 cuprind\u0103 trecu\u00adtul fiin\u0163ei individuale ori socia\u00adle. Trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem aici o ascuns\u0103 tendin\u0163\u0103 semit\u0103 de a bagateliza fondul mitologic, fon\u00addul na\u015fterilor colective, \u201ctrecu\u00adtul” \u015fi \u201ctradi\u0163ia” popoarelor. Acest fond, acest trecut, \u00eentruc\u00e2t este al unei colectivit\u0103\u0163i nu al unui individ, \u00eentruc\u00e2t apar\u0163ine eternit\u0103\u0163ii nu efemerului, nu poate fi \u201cprins” \u00een \u201cdurata”, nici \u00een sentimentul prezentului, oric\u00e2t ar vrea Bergson \u015fi cei\u00adlal\u0163i psihologi, cari \u015fi-au \u00eensu\u015fit punctul de vedere materialist al iudeului, poate f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama. Intui\u0163ia prezentului, este, simplu, una a timpului de azi, una a efemerului, o intui\u0163ie psi\u00adhic\u0103. Mitologia, cunoa\u015fterea mi\u00adtologic\u0103, adic\u0103 a fondului legen\u00addar, a originelor sufletului etnic, este una meta-psihic\u0103 \u015fi meta\u00ad-fizic\u0103. Un exemplu concludent ofer\u0103, \u00een sus\u0163inerea acestei distinc\u0163iuni, ascultarea rapsodiilor \u00een care inspira\u0163ii eposurilor colective, au reu\u015fit s\u0103 surprind\u0103 accentele grave ale legendei afl\u0103\u00adtoare la origina unui neam. Ast\u00adfel, ascult\u00e2nd oricare dintre cele patru opere \u00een care Wagner a restituit poporului german, pen\u00adtru eternitate, legenda Niebelungilor, resim\u0163im \u00eentreg fream\u0103tul genetic al eroismului german, toat\u0103 gravitatea \u015fi infinitudinea simbolului colectiv al germanis\u00admului. Ascult\u00e2nd, mai cu seam\u0103, episoadele \u201eRingului” \u00een care se c\u00e2nt\u0103 via\u0163a, faptele \u015fi moartea lui Siegfried, nu se poate s\u0103 nu ai impresia ca te intalnesti cu \u00eens\u0103si majestatea epic\u0103, eroic\u0103, grav\u0103, a firii entice germane. Dac\u0103 nu ar fi dec\u00e2t \u201cNiebelungii\u201d si Wagner, si Germania ar justifica suficient orgoliul si egoismul ei national.<\/p>\n

Dar noi? Noi avem norocul pe care putine popoare l-au avut. Noi avem doina. Doina, care, singur\u0103, restitue structura noastr\u0103 epic\u0103, trecutul nostru eroic si sentimentul absolut al eposului rom\u00e2nesc; deci, credinta \u00een destinul nostru etnic. T\u0103ria etnic\u0103 a rom\u00e2nismului, dozat\u0103 calitativ \u015fi rapsodic \u00een doin\u0103, a c\u0103p\u0103tat o vigoare etern\u0103 prin aparitia C\u0103pitanului. Cine a ascultat, \u00een timpul prigoanei din ultimii doi ani, c\u00e2ntece nationale \u015fi doine rom\u00e2nesti, la posturile de Radio sau oriunde pe aiurea, acest sentiment l-a avut: c\u0103 toate c\u00e2ntecele nationale, toate doinele noastre, \u00eel reamintesc pe C\u0103pitan. C\u0103 ele toate, fie \u00een cadent\u0103 vie, fie \u00een tonul secular al suferintelor noastre rom\u00e2ne\u015fti, vorbesc neamului despre C\u0103pitan, despre faptele lui, despre eroismul \u015fi moartea lui. Asa cum pe Siegfried \u00eel evoc\u0103 tetralogia wagnerian\u0103, – doina, rapsodia na\u015fterii noastre epice, rapsodia durerilor si a \u00eemplinirilor noastre entice, \u00eel evoc\u0103 pe C\u0103pitan. Intr\u2019at\u00e2t C\u0103pitanul a personificat, prin lupta \u015fi eroismul lui, drama rom\u00e2nismului, \u00eenc\u00e2t figura lui, \u00een eternitate, evoc\u0103 doina, rapsodia rom\u00e2n\u0103; dup\u0103 cum doina evoc\u0103 figura C\u0103pitanului, rapsodic.<\/p>\n

\n

\u00a0Fericit\u0103 inspiratie va avea omul de talent care va reu\u015fi s\u0103 reg\u0103seasc\u0103, \u00eentr\u2019o simfonie unic\u0103, eposul rom\u00e2nesc, fecundat, mitologic, prin prezenta legendar\u0103 a C\u0103pitanului, aici, \u00eentre muritori. El va afla, \u00een doinele noastre, fondul tematic al rap\u00adsodiei sale. S\u0103 fie \u00eens\u0103 precaut, compozitorul. S\u0103 nu \u00eel confunde pe Tronie Hagen, eroul cu un singur ochi al Niebelungilor, de\u015fi uciga\u015f al lui Siegfried, cu asasinul chior despre care rap\u00adsodia rom\u00e2n\u0103 nu va trebui s\u0103 aminteasc\u0103, \u00een nici un fel…<\/p>\n

Mircea MATEESCU
\n<\/strong><\/span>\u201cUniversul Literar\u201d<\/strong>, Anul XLIX, Nr. 40, S\u00e2mb\u0103t\u0103 28 Septembrie 1940\"gandirea-grafica-demian-n70a\"<\/a><\/i><\/em><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cUniversul Literar\u201d, Anul XLIX, Nr. 40, S\u00e2mb\u0103t\u0103 28 Septembrie 1940 A fost un g\u00e2nd bun acela de a se transmite la Radio, Duminic\u0103 22 Sept., la ora 3, \u00een cadrul programului de \u00eenchinare \u00een amintirea martirilor legionari, acea partitur\u0103 wagnerian\u0103 din \u201cAmurgul zeilor\u201d \u00een care ae c\u00e2nt\u0103 moartea eroului Siegfried. A\u2028 fost bine inspirat\u0103 conducerea\u2028 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-6295","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-presa-interbelica-din-tara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-1Dx","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6295","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6295"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6295\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6297,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6295\/revisions\/6297"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6295"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6295"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6295"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}