{"id":6099,"date":"2013-01-05T11:38:31","date_gmt":"2013-01-05T17:38:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=6099"},"modified":"2013-01-06T11:38:19","modified_gmt":"2013-01-06T17:38:19","slug":"spre-o-noua-viata-artistica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=6099","title":{"rendered":"SPRE O NOU\u0102 VIA\u0162\u0102 ARTISTIC\u0102"},"content":{"rendered":"

\"image070\"<\/a>Revista\u00a0“Insemn\u0103ri Sociologice”<\/strong>, Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV, Nr. 5, 1 Noemvrie 1940<\/em><\/span>
\nR\u00eendurile acestea vor s\u0103 aduc\u0103 o contributie la limpezirea st\u0103rei noastre spirituale, \u2013 c\u00eeteva sugestii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu problema \u00eenf\u0103ptuirilor rom\u00eenesti \u00een domeniul artelor. O scurt\u0103 privire \u00eenapo\u0103, pentru a g\u0103si temelia pe care se va ridica spiritul nou, al artelor noastre, este necesar\u0103. Am avut arti\u015fti a c\u0103ror oper\u0103 a fost socotit\u0103 cu at\u00eet mai artistic\u0103 cu c\u00eet era mai \u201ceuropean\u0103\u201d. O \u00eenjghebare \u00een jurul \u201eIdeii Europene\u201d, revist\u0103 \u00een jurul c\u0103reia se grupase, dup\u0103 r\u0103zboiul din 1916, multi oameni de cultur\u0103 \u201ceuropean\u0103\u201d \u2013 ceea ce \u00eensemna la acea dat\u0103: la pas\u2028cu manifest\u0103rile artistice occidentale \u2013 a fost foarte caracteristic\u0103 pentru acel timp. Occidentul era imitat, pentru noi, \u00een domeniul artistic la Franta, mai bine zis la ora\u015ful zis Paris, care timp de -o sut\u0103 de ani a fost centrul net\u0103g\u0103duit al artelor \u015fi \u201eOra\u015ful lumin\u0103\u201d.
\nNivelul cultural al unui artist era socotit \u00een raport direct cu admiratia ce-o purta unui astru de m\u0103rimea \u00eent\u00eeia, cum erau pentru scriitori France<\/i> sau Proust<\/i>, pentru pictori Cezanne<\/i> sau Picasso<\/i>, c\u0103ci arta francez\u0103 a grupat \u00een jurul ei tot ceea ce-a avut g\u00eendirea noastr\u0103 mai subtil \u015fi mai bun. Acest amestec de admira\u0163ie pentru operele de art\u0103 franceze \u015fi de recuno\u015ftint\u0103 pentru sus\u0163inerea cauzei noastre \u00een r\u0103zboiu deveni cur\u00eend o dominatiune spiritual\u0103 at\u00eet de puternic\u0103 \u00eenc\u00eet valorile rom\u00eene\u015fti se socoteau cu metrul francez-european. De aceea, a fost posibil s\u0103 avem manifest\u0103ri artistice \u00een cari influenta picturei franceze era at\u00eet de vizibil\u0103 \u00eenc\u00eet vizitatorii aveau impresia c\u0103 expozitia era una dintre cele din rue Bonaparte sau rue la Boetie, str\u0103zile galeriilor de art\u0103 din Paris. Libr\u0103riile aduceau din Franta \u015fi din Germania, ea \u00eens\u0103\u015fi sub influenta artei franceze, reviste de art\u0103, unde erau reproduse opere de art\u0103 expuse la Paris, dar al c\u0103ror spirit rar c\u0103 era francez. Dominatiunea aceasta coloreaz\u0103 \u00eentreg secolul al XIX si cei 30-40 ani ai secolului nostru. Scriitorii, toti crescuti \u00een spiritul revolutiei franceze, \u00eencep\u00eend cu Baudelaire<\/i> \u015fi ispr\u0103vind cu France<\/i> \u015fi Gide<\/i>, de o spiritualitate at\u00eet de tipic francez\u0103, \u015fi apoi toti impresioni\u015ftii francezi, Manet<\/i>, Monet<\/i>, marele Cezanne<\/i> \u015fi Matisse<\/i>, personali si totu\u015fi continuatori ai tradi\u0163iei franceze, devin idolii spre cari se \u00eendreapt\u0103 aspiratiile tinerilor no\u015ftri arti\u015fti. Au tr\u0103it arti\u015ftii no\u015ftri rom\u00eeni, oameni tineri, apartin\u00eend unei \u0163\u0103ri tinere, cu ochii \u015fi sufletul atinti\u0163i asupra acestor manifest\u0103ri artistice \u015fi astfel s\u2019a creiat o vasalitate artistic\u0103. De la iconarii no\u015ftri, de la picturile morale ale bisericilor rom\u00eene\u015fti din Curtea-de-Arge\u015f, din Bucovina sau din Moldova, nu aveau \u00eencotro s\u0103-\u015fi \u00eentoarc\u0103 ochii si spiritul. Inapoi \u2013 o art\u0103 rom\u00eeneasc\u0103 popular\u0103, aspr\u0103 \u015fi sobr\u0103 tipic\u0103; \u00eenainte \u2014 \u00een Apus \u2014 o art\u0103 toat\u0103 de rafinament \u015fi de veche civilizatie. Intre ace\u015fti doi poli, a pendulat sufletul lor. Leag\u0103nul lor, \u0163ara rom\u00eeneasc\u0103, \u00eei chema spre inspiratia p\u0103m\u00eentului nostru, dar ceea ce le oferea ea era putin ca form\u0103: era \u00eentocmai ca lada Sfintei Vineri din poveste: s\u0103r\u0103c\u0103cioas\u0103 pe dinafar\u0103 si plin\u0103 de bog\u0103tii \u00een\u0103untru. Patria lor spiritual\u0103, Franta, \u00eei chema spre alte viziuni, infinit rnai str\u0103lucitoare \u015fi\u2028mai aproape de haina somptuas\u0103 pe care o doreau artei lor. O lupt\u0103 ne\u00eencetat\u0103 s\u2019a dat \u00een spiritul arti\u015ftilor no\u015ftri: de-o parte chemarea p\u0103m\u00eentului str\u0103mo\u015fesc, cu natura lui bogat\u0103 \u015fi vesel\u0103, de alta influenta g\u00eendirii Occidentului. O generatie sacrificat\u0103 prin lipsa de orientare, prin haosul diverselor influente cari o tr\u0103geau \u00een toate p\u0103rtile. Avem arti\u015fti a c\u0103ror oper\u0103 este o reeditare a lui Vuillard<\/i> sau a lui Matisse<\/i>, la altii influente multiple, cari suprapun\u00eendu-se dau un aspect original, dar toate aceste opere de \u00eenalt\u0103 tinut\u0103 spiritual\u0103, pline de talent, rezultatul unei culuri cu mult superioare culturii noastre autohtone, nu s\u00eent ale noastre. Un copil frumos \u015fi foarte inteligent, dar care nu-i copilul nostru. Al nostru, fie mai sl\u0103but, mai ur\u00eetel, \u015fi chiar descult, ne este drag si scump, pentruc\u0103 e copilul nostru. Putem avea oare o art\u0103 a noastr\u0103, adev\u0103rat rom\u00eeneasc\u0103 ? \u015ei \u2018n ce st\u0103 caracterul ei, specificul ei ? C\u00eend ne g\u00eendim la specificul englez, ne g\u00eendim la Shakespeare<\/i> sau la Gainsborough<\/i>; la specificul german, la Goethe<\/i> sau la Durer<\/i>. Ei au subliniat, au cristalizat si au f\u0103cut perceptibil \u015fi pentru cei dinafar\u0103, pentru str\u0103ini, caracterul t\u0103rii lor. Geniul face din toate caracteristicile \u00eempr\u0103\u015ftiate, o oper\u0103 de tip; el reconstitue lumea \u015fi natura t\u0103rii sale \u015fi, prezent\u00eend-o \u00eentr\u2019o form\u0103 mai chematic\u0103 \u015fi mai clar\u0103 o face \u00eenteleas\u0103 \u015fi adeseori iubit\u0103. Specificul nostru, \u00een domeniul plastic, \u00eel g\u0103sim clar dar \u00een arta popular\u0103, \u00een sentimentul colorilor vii ale costumului rom\u00eenese, \u00een compozi\u0163ia deseori abstract\u0103 a crest\u0103turilor pe lemn, \u00een covoarele at\u00eet de bogate \u015fi variate, toate o gr\u0103din\u0103 de\u2028flori. Si-l reg\u0103sim \u00een spiritul mistic al picturilor noastre biserice\u015fti, \u00een armonia si proportia arhitecturei rom\u00eenesti. Aci se g\u0103se\u015fte bogatul izvor de inspira\u0163ie pentru o art\u0103 autohton\u0103<\/i>. In manifest\u0103rile noastre culte, rareori \u00eel g\u0103sim, c\u0103ci nimeni nu l-a prins \u00eentreg \u00eenc\u0103 \u00een toat\u0103 plin\u0103tatea sa. In arta popular\u0103 \u00eel g\u0103sim \u015fi-l recunoa\u015ftem subt orice velin\u0163\u0103 s\u2019ar ascunde, dar la arti\u015ftii no\u015ftri \u00eel g\u0103sim doar ca o pat\u0103 de solare printre norii infiluentelor str\u0103ine. Il simtim \u00een arta plin\u0103 de lumin\u0103 a lui Grigorescu<\/i>, \u00een sensualitatea colorii lui Luchian<\/i>, \u00een armonia minor\u0103 a lui Tonitza<\/i>, \u00een verve lui T. Sion<\/i>, \u015fi \u00een arta robust\u0103 \u015fi nobil\u0103 a lui P\u0103tra\u015fcu<\/i>. C\u0103ci specificul rom\u00eenesc este \u00eensu\u015f aportul sufletului nostru \u00een art\u0103: ceea ce a p\u0103strat ne\u00eentinat de influente str\u0103ine artistul \u00een sufletul s\u0103u. Ceva ce se ridic\u0103 din str\u0103fundurile prin care vorbesc str\u0103bunii no\u015ftri, toate aducerile aminte, toate basmele, toate colturile \u00eensorite ale T\u0103rii, uitate sub un deal, l\u00eeng\u0103 o p\u0103dure. Dar subiectul nu e totul. El este punctul de plecare al artistului, el sugereaz\u0103 \u015fi deschide poarta minunat\u0103 a inspiratiei. Felul \u00een care red\u0103m natura, ceea ce vibreaz\u0103 \u00een sufletul nostru privind-o, pune \u00een evident\u0103 specificul nostru, felul nostru de-a simti, el va creia stilul nostru national. Nu putem fi analitici \u015fi deprimanti ca Ru\u015fii; nici armoniosi, senini \u015fi blazati ca Francezii, nici l\u0103untrici \u015fi aspri ca Germanii. Vom creia un stil care va fi al nostru, \u00eentruc\u00eet prin el va vorbi spiritul nostru. Un artist al nostru, de mare talent euroipean, dar \u00eenstr\u0103inat complet de arta t\u0103rii, Br\u00eencus<\/i>, spunea odat\u0103: un artist trebue s\u0103 vad\u0103 muzee, s\u0103 citeasc\u0103, s\u0103 c\u0103l\u0103toreased p\u00een\u0103 la 25\u2028ani, apoi s\u0103 se retrag\u0103 \u00eentr\u2019o sih\u0103strie, unde s\u0103 lucreze \u00een singur\u0103tate pentru reg\u0103sirea SA. \u015ei noi toti am v\u0103zut muzee str\u0103ine, am c\u0103l\u0103torit, am lucrat la \u015fcoli str\u0103ine; e timpul s\u0103 ne \u00eenchidem \u00een granilele t\u0103rii noastre, s\u0103 uit\u0103m aproape ceea ce am \u00eenv\u0103tat \u015fi s\u0103 lucr\u0103m pentru reg\u0103sirea noastr\u0103, pentru reg\u0103sirea t\u0103rii, spre a putea auzi chemarea ei, cuv\u00eentul ei abia \u015foptit, pe care doar o ureche fin\u0103, urechea unei inimi rom\u00eene\u015fti \u00eel poate auzi. Acest artist, care va prinde \u00een liniile arhitecturei sale, \u00een factura picturii sau sculpturii sale chemarea naturii rom\u00eene\u015fti, nealterat\u0103 de influente str\u0103ine, vorba ei neao\u015f rom\u00eeneased f\u0103r\u0103 neologisme, va creia stilul \u201clegionar\u201d. Stilul sincerit\u0103tei absolute. El va creia, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi de~a seama, stilul caracterului nostru national, pe care \u00eel vom pretui ca o reg\u0103sire a personalit\u0103tii noastre p\u00een\u0103 acuma at\u00eet de voit tributar\u0103 Occidentului. C\u0103ci la ce ne servesc toate Balcicurile pictate \u00een grisailleul Parisului, toate nudurile \u00een maniera lui Derain<\/i>, toate arhitecturile \u00een genul lui Le Corbuzier<\/i> sau sculpturile a la Bourdelle<\/i>? Ele toate sunt str\u0103ine de sufletul nostru, \u015fi ca inspiratie \u015fi ca factur\u0103 astfel cum este \u015fi stilul a\u015fa zis \u201cflorentin\u201d, amestec spaniol cu ceva maur \u015fi ceva de arhondaric rom\u00eenesc!
\nLUCRETIA MIHAIL-SILION\u2028<\/strong>
\nRevista “Insemn\u0103ri Sociologice”<\/strong>, Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV, Nr. 5, 1 Noemvrie 1940<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Revista\u00a0“Insemn\u0103ri Sociologice”, Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV, Nr. 5, 1 Noemvrie 1940 R\u00eendurile acestea vor s\u0103 aduc\u0103 o contributie la limpezirea st\u0103rei noastre spirituale, \u2013 c\u00eeteva sugestii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu problema \u00eenf\u0103ptuirilor rom\u00eenesti \u00een domeniul artelor. O scurt\u0103 privire \u00eenapo\u0103, pentru a g\u0103si temelia pe care se va ridica spiritul nou, al artelor noastre, este […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,4],"tags":[],"class_list":["post-6099","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-presa-interbelica-din-tara","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-1An","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6099","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6099"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6099\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6102,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6099\/revisions\/6102"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6099"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6099"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6099"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}