{"id":6091,"date":"2013-01-05T12:59:44","date_gmt":"2013-01-05T18:59:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=6091"},"modified":"2013-01-10T14:19:57","modified_gmt":"2013-01-10T20:19:57","slug":"fondul-spiritual-al-rasei-de-n-rosu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=6091","title":{"rendered":"FONDUL SPIRITUAL AL RASEI de N. Ro\u015fu"},"content":{"rendered":"

\"fon\"<\/a><\/p>\n

Revista\u00a0“Insemn\u0103ri Sociologice”<\/strong>, Dir. Traian Br\u0103ileanu. Anul IV, Nr. 9, 1 Ianuarie 1941<\/em><\/span>
\nC\u00eend cronicarii secolului de aur al umanismului au desgropat trecutul istoric, \u00eenscriindu-i slava si lumina, g\u00eendul lor era \u00eensufle\u0163it de ideia eroic\u0103 a destinului latinit\u0103\u0163ii ortodoxe<\/i>. Pe aceast\u0103 linie a rasei au des\u0103v\u00eersit cronicarii misiunea lor istoric\u0103.
\nDar totodat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii timpului se p\u0103trund de marele adev\u0103r al unit\u0103\u0163ii tuturor Rom\u00eenilor si tot mai mult cre\u015fte \u00een constiin\u0163a lor ideia latinit\u0103\u0163ii noastre. Udri\u015fte N\u0103sturel, Grigore Ureache, Miron Costin, Stolnicul Constantin Cantacuzino, si mul\u0163i alti p\u00een\u0103 la Dimitrie Cantemir au fost p\u0103trun\u015fi de acest mare adev\u0103r. Lui Grigore Ureache \u00eei apar\u0163ine celebra fraz\u0103. \u201cRom\u00eenii c\u00ee\u0163i se afl\u0103 locuitori \u00een Tara Ungureasc\u0103 \u015fi la Ardeal \u015fi la Maramures, dela un loc cu Moldovenii si to\u0163i dela R\u00eem se trag\u201d. Deasemeni Mitropolitul Dosofteiu, autorul acelei opere poetice ce se nume\u015fte Psaltirea \u00een versuri<\/i>, subliniaz\u0103 origina latin\u0103 a Rom\u00eenilor atunci c\u00eend spune: \u201climba rom\u00eeneasc\u0103 de bun neam\u2026 se trage, de pe s\u00eenge rud\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103\u201d. Nicolae Milescu spune si el: \u201e\u00een ce chip si mai jum\u0103tate din limba rom\u00eeneasc\u0103 luat dela Latini\u201d.
\nStolnicul Constantin Cantacuzino merge chiar mai departe dec\u00eet predecesorii s\u0103i si spune: \u201cValahi, cum le zic ei, iar noi: Rom\u00eenii, sunt adev\u0103ra\u0163i Romani \u00een credin\u0163\u0103 si \u00een b\u0103rb\u0103\u0163ie… Ins\u0103 Rom\u00een nu \u00een\u0163eleg numai acestia de aici, ci \u015fi din Ardeal, care \u00eenc\u0103 \u015fi mai neao\u015fi sunt \u015fi Moldovenii si to\u0163i c\u00ee\u0163i \u00eentr\u2019alt\u0103 parte se afl\u0103\u201d.
\nAceste pasagii \u015fi multe altele asemenea, care prin reproducerea lor ar cople\u015fi aceast\u0103 expunere, aduc dovada prisoselnic\u0103 a sensului latinit\u0103\u0163ii noastre. Unii cronicari se folosesc de argumente istorice, altii \u00ee\u015fi \u00eentemeiaz\u0103 afirmatiunile lor pe consideratiuni filologice sau culturale, toate \u00eens\u0103 converg nedesmintit c\u0103tre con\u015ftiinta rasei. De acest adev\u0103r s\u2019a p\u0103truns toat\u0103 aceast\u0103 pleiad\u0103 de creere g\u00eenditoare. R\u0103zbeau \u00een cugetul cronicarilor pulsatiile s\u00eengelui str\u0103mo\u015fesc, \u015fi m\u00eenuitori ne\u00eentrecuti ai condeiului dup\u0103 cum erau, nu g\u0103seau alt\u0103 priveli\u015fte mai minunat\u0103 pentru limpezirea orizontului lor cultural dec\u00eet aceia a Romei antice. Dup\u0103 Stolnicul Constantin Cantacuzino istoria Rom\u00eenilor \u00eencepe cu desc\u0103lecatul lui Traian. Continuitatea istoriei \u00eensemna continuitatea rasei \u00een spirit \u015fi \u00een stil roman. Cronicarii aveau m\u00eendria de ras\u0103<\/i>, \u201cs\u00eenge rud\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103\u201d spune Mitropolitul Dosofteiu, iar virtutile eroice ale latinilor sunt c\u00eentate \u00een faptele viteje\u015fti ale contemporanilor.
\nLatinitatea, unitatea \u015fi continuitatea neamului Rom\u00eenesc, aceste temeiuri istorice structureaz\u0103 cultura. Prilej de \u00eendep\u0103rtare dela latinitate nu exist\u0103, nici ne\u00eentelegere de limb\u0103 \u015fi de conceptii \u00eentre cei de dincolo \u015fi de dincoace de munti, dup\u0103 cum nici continuitatea nu avea \u00eentreruperi \u015fi goluri, ci era una pe toat\u0103 \u00eentinderea p\u0103m\u00eentului rom\u00eenesc. Ion Neculce \u00ee\u015fi concentreaz\u0103 adversitatea \u00een alt\u0103 parte. El vede pericolul cel mare \u00een neamul grecesc. \u201cA\u015fa socotesc eu cu firea mea aceast\u0103 proast\u0103: C\u00eend a vrea Durnnezeu s\u0103 fac\u0103 s\u0103 nu fie rugin\u0103 pe her \u015fi Turci \u00een Tarigrad s\u0103 nu fie, \u015fi lupii s\u0103 nu m\u0103n\u00eence oile \u00een lume, atunci poate nu vor fi nici Greci \u00een Moldova \u015fi \u00een Tara Munteneasc\u0103\u2026 Focul \u00eel stingi, apa o ieze\u015fti \u015fi o abati spre alt\u0103 parte, v\u00eentul c\u00eend bate te dai \u00een l\u0103turi \u00eentr\u2019un ad\u0103post \u015fi te odihne\u015fti, soarele intr\u0103 \u00een nouri, noaptea cu \u00eentunerecul trece \u015fi se face iar lumin\u0103, iar la Grec mil\u0103 sau omenie sau dreptate sau nevicle\u015fug, nici unele de aceste nu s\u00eent, sau frica lui Dumnezeu\u201d 1)<\/span>.
\n\u015ei avea dreptate, c\u0103ci Grecii au fost n\u0103pasta si batjocura t\u0103rii.
\nC\u00eet au putut au stricat traditiile, au f\u0103cut din biseric\u0103 o negustorie \u015fi din art\u0103 o pl\u0103cint\u0103rie. Buna r\u00eenduial\u0103 a locului, c\u00eet au fost puternici au scos-o la mezat, precupetind titluri de boerie, c\u0103ci ei vroiau s\u0103 fie boeri nu Rom\u00eeni, iar pe Tudor Vladimirescu tot ei l-au omor\u00eet. Grecii \u00een cultura rom\u00eeneasc\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 altceva dec\u00eet spiritul de intrig\u0103 \u015fi \u00eeng\u00eemfare nem\u0103surat\u0103, c\u0103ci ori unde se aflau vroiau ei s\u0103 fie mai mari si s\u0103 ia local Rom\u00eenilor<\/i>.
\nNe-am str\u0103duit s\u0103 ar\u0103t\u0103m \u00een aceste r\u00eenduri sensul originar al culturii rom\u00eene\u015fti \u00eentr\u2019o epoc\u0103 de \u00een\u0103ltare \u015fi lumin\u0103 \u00een timpul c\u00eend \u00eencepeau s\u0103 se defineasc\u0103 zorile con\u015ftiintei de ras\u0103\u2026 A \u00eensemnat aceast\u0103 vreme Rena\u015fterea noastr\u0103 cultural\u0103 sub flac\u0103ra arz\u0103toare a umanismalui, sau poate mai mult dec\u00eet at\u00eet, o str\u0103luminare sfintit\u0103 de adev\u0103rul necontestat.
\nInfloritoarea activitate a arti\u015ftilor, misiunea cea f\u0103r\u0103 de prihan\u0103 a pictorilor \u015fi arhitectilor, des\u0103v\u00eer\u015fit\u0103 mai mult pe teren religios, \u00eenvedera originalitatea unei conceptii \u00een care de asemeni se pot defini caracterele suflete\u015fti ale rasei. \u201cVechea art\u0103 rom\u00eeneasc\u0103, \u2013 spune H. Focillon, \u2013 nu este o \u00eenviere a artei bizantine, ci o art\u0103 complex\u0103, a c\u0103rei originalitate consist\u0103 \u00een calitatea cu care \u015ftie s\u0103 asimileze \u015fi \u00een darurile ei creatoare. Ea are afinit\u0103ti cu occidental \u015fi p\u0103streaz\u0103 un accent rom\u00eenesc, chiar c\u00eend vorbe\u015fte limba unei arte str\u0103ine\u201d. Tot dela H. Focillon cetire: \u201cOltenia e tara clasic\u0103, ea nu datoreaz\u0103 Asiei splendoarea artei sale, ci datoreaz\u0103 lirismul n\u0103scocitor poeziei de ras\u0103 celtic\u0103, echilibrului mediteranian. Nu s\u00eentem aici nici la Slavi, nici in Islam, ci la descendentii acelor Daci, vecini \u00eendelungati \u015fi supu\u015fi legionarului roman, care, \u00eenainte de a suferi influenta acestuia, intraser\u0103 \u00een relatii cu cet\u0103tile grece\u015fti dela gurile Istrului. Poate c\u0103 aici, \u00een cele din urm\u0103 cute ale Alpilor transilv\u0103neni, trebue c\u0103utat, nu leag\u0103nul, dar Attica sau Ile-de-France a poporalui rom\u00een \u015fi dovezile permanente ale aptitudinilor sale mediteraniene. Aici nu g\u0103sim vioiciunea levantin\u0103\u2026 ci virtutile de armonie profund\u0103, instinctiv\u0103, acel omagiu adus m\u0103surii \u015fi ratiunii, care calific\u0103 eel mai \u00eenalt umanisin european. Acest sens de limitare lipse\u015fte Basarabiei, care stilizeaz\u0103 un motiv \u015fi \u00eel repet\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie unde trebue s\u0103 se opreasc\u0103\u201d.
\nAstfel, scriitorii rom\u00eeni contemporani, cercet\u00eend configuratia spiritual\u0103 a culturii, si-au pus \u00eentrebarea: care este specificul rom\u00eenesc \u00een art\u0103 \u015fi literatur\u0103. R\u0103spunsul nostru trebue s\u0103 surprind\u0103 profilul sufletului rom\u00eenesc \u00een ce are el mai profund \u015fi mai autentic. S\u0103 pornim deci dela a\u015fezarea satelor rom\u00eene\u015fti, caracteristic\u0103 pentru o seam\u0103 de consideratiuni etnice \u015fi istorice. De-alungul coastelor, pe dealuri, satele se tin lant. Constructia caselor este orientat\u0103 c\u0103tre Soare r\u0103sare. Este \u00een aceast\u0103 prim\u0103 \u00eenf\u0103ti\u015fare dorul unei perspective largi,\u2028atot-cuprinz\u0103toare, a spa\u0163iului etnic, dincolo de zare, c\u0103tre mirajul p\u0103m\u00eentului. Vopsite \u00een alb ele par pete de lumin\u0103 \u00een nem\u0103rginitul covor al t\u0103rii sm\u0103l\u0163at cu felurite culori. In curtea interioar\u0103, la ferestre, z\u00eembesc flori cu nuante vii. Cas\u0103 f\u0103r\u0103 flori mai c\u0103 nu exist\u0103. Inl\u0103untru sulfina, \u015fi busuiocul, floare de dragoste, \u00eempodobe\u015fte icoanele \u015fi parfumeaz\u0103 g\u00eendurile cu o discretie erotic\u0103. Interiorul, este un adev\u0103rat muzeu de art\u0103 plastic\u0103: scoarte, \u015ftergare, broderii \u015fi cus\u0103turi, blidare \u015fi obiecte de ceramic\u0103. Toate acestea exprim\u0103 un simt artistic foarte pronuntat. Compara\u0163i aceste a\u015fez\u0103ri rom\u00eene\u015fti cu satele ungure\u015fti sau \u015fv\u0103be\u015fti \u015fi dela primul contact veti remarca o deosebire fundamental\u0103. Satul unguresc este \u00eenchis, \u00eenghesuit, asfixiat, casele sunt lipite unele de altele, boite \u00eentr\u2019un verde sp\u0103l\u0103cit.
\nOrnamentatia exterioar\u0103 lipse\u015fte cu des\u0103vi\u00ee\u015fire. Porti grele z\u0103voresc viata din l\u0103untru \u015fi o temere ciudat\u0103, o fereal\u0103 s\u0103lbatec\u0103 ferec\u0103 existenta dincolo de lume \u015fi de viat\u0103. Satul rom\u00eenesc este expresia sufletului rom\u00eenesc. Inf\u0103ti\u015farea lui este o mo\u015ftenire \u00eendep\u0103rtat\u0103, venit\u0103 dela rasele care au pl\u0103m\u0103dit poporul rom\u00eenesc.
\nPopula\u0163iile antice, r\u0103zboinice, \u2013 Getii cu deosebire, – pentru consideratiuni strategice se a\u015fezau pe malurile \u00eenalte ale r\u00eeurilor, chiar dac\u0103 \u00eent\u00eempinau potrivnicia v\u00eentului \u015fi a climei aspre, \u00een vreme ce, neamurile de adun\u0103tur\u0103 se a\u015feaz\u0103 \u00een regiunele declive, \u00een p\u0103rtile de jos ale t\u0103rii, ghemuit\u0103 \u00een viroage \u015fi g\u00eerliciuri 2)<\/span>.
\nA\u015fezarea Rom\u00eenilor pe malul cel \u00eenalt din dreapta Dun\u0103rii, dela M\u0103cin p\u00een\u0103 \u00een valea Timocului, \u00een vreme ce Bulgarii de dincoace sunt r\u0103sp\u00eenditi cu deosebire \u00een regiunele de\u2028balt\u0103 nu \u00eent\u0103re\u015fte oare caracterul r\u0103zboinic al descendentilor din Thraci \u015fi Daci?
\nPe de alt\u0103 parte, ob\u00eer\u015fia nationalit\u0103\u0163ii fiind \u00een Oltenia \u015fi valea Hategului, aceast\u0103 a\u015fezare confirm\u0103 o bine \u00eentemeiat\u0103 situatiune strategic\u0103. Stabilirea Rom\u00eenilor \u00een regiunele muntoase s\u2019a f\u0103cut \u015fi dup\u0103 considera\u0163iuni de certitudine a existentei \u015fi de stabilitate politic\u0103. In regiunele de deal \u015fi de munte, fiecare pozitie are o \u00eenf\u0103ti\u015fare strategic\u0103. V\u0103ile sunt capcane a\u015fezate \u00een calea atacului inamic. Dealurile \u015fi muntii se pot ap\u0103ra cu u\u015furint\u0103, dar constitue \u015fi baza de plecare la atac. In Transilvania, \u015fi \u00een general \u00een toat\u0103 regiunea de deal \u015fi de munte a t\u0103rii, natura protejeaz\u0103 omul. Na\u0163iunea este \u00eenfr\u0103tit\u0103\u2028 cu p\u0103m\u00eentul. Codrul \u015fi apele \u00eentind o m\u00een\u0103 tutelar\u0103 asupra existentii lui.
\nPrin a\u015fezarea lui, \u00eenconjurat din toate p\u0103rtile de o natur\u0103 sur\u00eez\u0103toare \u015fi sprinten\u0103, variabil\u0103 dela un loc la altul, poporul rom\u00eenesc \u00ee\u015fi exprim\u0103 opera artistic\u0103 \u00eentr\u2019o spiritualizare de forme lineare cu o simetrie perfect\u0103. O scoart\u0103 t\u0103r\u0103neasc\u0103 este un basm sau o balad\u0103; o furc\u0103 de tors nu este numai un obiect util, ci o oper\u0103 de art\u0103. Dar poate c\u0103 nic\u0103iri sufletul rom\u00eenesc nu se exprim\u0103 mai cuprinz\u0103tor dec\u00eet \u00een muzic\u0103. In limbagiul tainic al melodiilor vom g\u0103si o \u00eentreag\u0103 gam\u0103 de st\u0103ri suflete\u015fti de care se leag\u0103 destinul \u015fi viata poporului. \u201cDorul\u201d rom\u00eenesc caracteristic \u015fi intraductibil este farmecul dorintei, \u00eemb\u0103t\u0103toare melopee a dragostei, izvorul fierbinte care revars\u0103 urzeala magic\u0103 a fortelor biologice.<\/p>\n

Dealu-i deal si valea-i vale;
\nM\u00eendra-i m\u00eendr\u0103 p\u00een\u0103 moare.<\/i><\/p>\n

spune un c\u00eentec popular. M\u00eendr\u0103 \u00eenseamn\u0103 nu numai frumusete, dar \u015fi prestant\u0103, cur\u0103tenie sufleteasc\u0103 \u015fi \u00een aceste sensuri multiple ale cuv\u00eentului ideia de dragoste cuprinde inevitabil frumosul artistic \u015fi pur.
\nDac\u0103 nu am insistat prea mult \u00een aceste r\u00eenduri asupra specificului rom\u00eenesc \u00een art\u0103 este din pricin\u0103 c\u0103 vom reveni \u00een capitolele urm\u0103toare.
\nVom trece acum la alt\u0103 problem\u0103, aceia ridicat\u0103 de influen\u0163a slavismului \u00een limba \u015fi sensibilitatea poporului. Lucrarea lui Emil Fischer (Die Herkunft der Rumanen), \u00een care se insist\u0103 prea mult asupra influentei slavone \u00een limba rom\u00eeneasc\u0103, \u015fi cu v\u0103dit\u0103 tendint\u0103 de a se contesta omogenitatea limbei ca expresie a na\u0163ionalit\u0103\u0163ii, \u00eent\u00eempin\u0103 \u00een chipul urm\u0103tor r\u0103spunsul lui Al. Philippide: \u201cRom\u00eenii \u00een bloc considerati, prezint\u0103 fizice\u015fte toate caracterele unui neam de oameni aparte, care mai mult dec\u00eet cu Slavii ar s\u0103m\u0103na parc\u0103 cu neamurile din basinul mediteranei, \u015fi aceasta probabil din cauza fondului etnic comun, r\u0103mas dela vechea ras\u0103 mediteranian\u0103, care exista \u00eenainte de invaziea Indogermanilor\u201d.
\nAccasta \u00een ceea ce prive\u015fte \u00eenf\u0103ti\u015farea fizic\u0103, c\u0103ci la cea de a doua obiectiune, a alter\u0103rii substantiale a firei \u015fi limbei poporului rom\u00een prin influenta slavon\u0103, r\u0103spunsul lui Al. Philippide se \u00eentrune\u015fte pe aceia\u015fi linie cu replicele date de B. P. Hasdeu, Ovid Densu\u015fianu \u015fi Sextil Pu\u015fcariu. Emil Fischer\u2028afirma (pe ce temei nu \u015ftim) c\u0103 \u201elimba scris\u0103 cea nou\u0103 boereasc\u0103 (pentru care timp) este cu totul alta dec\u00eet limba rom\u00eeneasc\u0103 a poporului\u201d. Pentruc\u0103 \u00een limba rom\u00eeneasc\u0103 s\u2019au \u00eemprumutat \u201cat\u00eetea obiceiuri \u015fi deprinderi slave\u201d, ceia ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u201eprin limba slav\u0103 s\u2019au pref\u0103cut nu numai limba ei \u015fi chipul de a g\u00eendi, de a judeca, felul de a simti, constitutia sufleteasc\u0103, \u00eentreaga structur\u0103 a sufletului\u201d. Dar care este valoarea de circulatiune a acestor cuvinte, \u015fi \u00eentruc\u00eet prin \u00eentrebuintarea lor limitat\u0103 ele sunt esen\u0163iale felului de a g\u00eendi \u015fi de a simti al rom\u00eenilor Emil Fischer nu se \u00eentreab\u0103. In privinta mentalit\u0103tii, presupus\u0103 asem\u0103n\u0103toare \u00eentre Rom\u00eeni \u015fi Slavi, Al. Philippide r\u0103spunde av\u00eend \u00een vedere starea moral\u0103 si starea social\u0103. 1) \u201cSlavul e religios, bigot, plin de vis\u0103ri mistice, t\u0103rile lor au fost totdeauna, \u015fi sunt, pline de secte religioase. Rom\u00eenul e complect lipsit de bigotism \u015fi aproape f\u0103r\u0103 religie\u201d. 2) \u201cSlavii au fost totdeauna anarhici \u015fi comuni\u015fti. A\u015fa ni-i descriu cei mai vechi scriitori\u2026 \u015fi a\u015fa au r\u0103mas p\u00een\u0103 ast\u0103zi. Rom\u00eenii, din punct de vedere al vietii de familie, tin cu toat\u0103 inima la un domiciliu propriu \u015fi la avere individual\u0103, iar din punct de vedere al statului au fost \u015fi s\u00eent cele mai docile instrumente \u00een mina autorit\u0103tii\u201d 3)<\/span>.
\nAl. Philippide neag\u0103 chiar valoarea tehnic\u0103 \u015fi utilitar\u0103 a adeziunii burgheze la spiritul cosmopolit. In toate timpurile, limba rom\u00eeneasc\u0103 a fost limba poporului. In aceast\u0103 limb\u0103 au scris cronicarii \u015fi rapsozii, \u00een aceast\u0103 limb\u0103 s\u2019au exprimat scriitorii care au dat culturii fructul talentului lor. Dar spune Al. Philippide: \u201cdac\u0103 a\u015fa numita p\u0103tur\u0103 cult\u0103 rom\u00een\u0103, care a dus \u00een mod sistematic dela 1866 \u00eencoace tara la peire, a introdus \u00een limba ei rom\u00eeneasc\u0103 cuvinte franceze cu toptanul, s\u2019a civilizat \u00eentr-adev\u0103r de fapt prin aceasta, a devenit mai cu simtul drept\u0103tii, mai harnic\u0103, mai modest\u0103, mai inteligent\u0103, mai putin hoa\u0163\u0103, mai putin gorilic\u0103?\u201d.
\nClasele burgheze, \u015fi a\u015fa zisa aristocratie, \u00een care nu se mai g\u0103sesc dec\u00eet rudimente ne\u00eensemnate din vechea boerime de s\u00eenge, s\u2019au alc\u0103tuit printr\u2019un amestec de popoare balcanice \u015fi orientale. (Evrei, Greci, Armeni). Din cauza acestei lipse de omogenitate a s\u00eengelui, gusturile, preferintele, aptitudinile, concep\u0163ia de viat\u0103 \u00een general \u015fi starea sufleteasc\u0103 mai cu seam\u0103, sunt foarte deosebite. Unii nu se aseam\u0103n\u0103 cu ceilalti si toti \u00eempreun\u0103 alc\u0103tuesc un mozaic imposibil de caracterizat\u2028printr\u2019o formul\u0103 pregnant\u0103. Este explicabil deci c\u0103 din aceast\u0103 categorie social\u0103 s\u2019au ridicat cele mai bizare \u015fi mai \u00eendr\u0103znete elemente ale democratiei, ipochimene \u00eeng\u00eemfate de propriul ecou al goliciunii cerebrale, intelectuali cu ifose carageale\u015fti, aprigi \u015fi f\u0103r\u0103 nici un scrupul \u00een dorinta de parvenire. Aceast\u0103 plevu\u015fc\u0103 neast\u00eemp\u0103rat\u0103 profeseaz\u0103 \u00een fiecare colt de strad\u0103, la cafenea sau \u00een politic\u0103, un scepticism acru \u015fi batjocoritor, degenerat la exemplarele cele mai ridicole \u00eentr\u2019o zeflemisire vulgar\u0103 a tuturor valorilor, \u00een terfelirea iresponsabil\u0103 a fiec\u0103rei idei generoase \u015fi productive. Ei sunt oamenii tuturor v\u00eenturilor, pleava v\u00eenturat\u0103 de toate ideile.
\nLupta lui Mihai Eminescu, \u00eend\u00eerjita lui \u00eempotrivire c\u00eend triumfa cosmopolitismul, culmineaz\u0103 \u00een revolta titanic\u0103 din articolele \u00eentitulate P\u0103tura superpus\u0103. Mihai Eminescu vorbe\u015fte \u00een Studii etnologice de rasa rom\u00eeneasc\u0103. Ii define\u015fte cadrul spiritual de afirmare \u015fi caracterele antropologice. Combate cu o aprig\u0103 intransigent\u0103 infiltratiunea str\u0103inilor de provenient\u0103 levantin\u0103. Ii consider\u0103 pe ace\u015fti str\u0103ini inferiori \u015fi \u00eemb\u0103tr\u00eeniti din punctul de vedere spiritual \u015fi antropologic. In rasa rom\u00eeneasc\u0103 el g\u0103se\u015fte vigoare \u015fi tinerete, onestitate \u015fi dragoste de adev\u0103r. Mai mult dec\u00eet at\u00eet, popoarele tinere, \u015fi cu deosebire Rom\u00eenii, feriti de \u00eencruci\u015f\u0103rile periculoase \u00eenvedereaz\u0103 o omogenitate biologic\u0103 \u015fi sufleteasc\u0103. \u201cLa popoarele tinere, \u2013 spune Mihai Eminescu \u2013 se va constata un fel de identitate organic\u0103; craniile sunt cu totul asem\u0103n\u0103toare \u00een privinta formatiunii \u015fi m\u0103rimii, statura este cam aceea\u015fi. Din aceast\u0103 asem\u0103nare de formatiune rezult\u0103 o mare asem\u0103nare de aptitudini \u015fi \u00eenclin\u0103ri, cari se manifest\u0103 \u00een caracterul unitar al nationalit\u0103\u0163ii. Din asem\u0103narea de aptitudini rezult\u0103 o extrem\u0103 putere \u015fi energie vital\u0103 a colectivit\u0103tii\u201d. Iat\u0103-ne a\u015fadar \u00een fata unei teorii a rasei rom\u00eene\u015fti \u00eenf\u0103ti\u015fat\u0103 cu o ad\u00eenc\u0103 preg\u0103tire \u015ftiin\u0163ific\u0103. Dar dac\u0103 \u00eentoarcem pagina \u015fi ne \u00eentreb\u0103m care era \u015fi este \u00eenc\u0103 de fapt tabloul etnografic, starea demografic\u0103 a claselor conduc\u0103toare, ajungem nedesmin\u0163it la urm\u0103torul r\u0103spuns: \u201cCine va face lista functionarilor mai cu seam\u0103 \u00eenalti, a pensionarilor, a deputa\u0163ilor, a arenda\u015filor bunurilor publice \u015fi private, c\u2019un cuv\u00eent a tot ce reprezint\u0103 circulatiunea \u015fi reglementarea vietii generale a \u0163\u0103rii, va observa cu \u00eenlesnire c\u0103 fr\u00eenele st\u0103p\u00eenirii reale au sc\u0103pat din m\u00eena elementului autohton \u015fi istoric \u015fi a \u00eenc\u0103put pe mini str\u0103ine\u201d.
\nUn popor nu poate fi \u00eens\u0103 c\u00eermuit dec\u00eet de o clas\u0103 conduc\u0103toare crescut\u0103 organic din tulpina lui biologic\u0103. Elementele alogene, av\u00eend o a1t\u0103 structur\u0103 antropologic\u0103, un alt profil intelectual, o alt\u0103 conceptie moral\u0103, \u2013 \u00een rezumat o alt\u0103 viziune a lumii \u015fi a vietii, \u2013 prin \u00eens\u0103\u015fi prezenta \u015fi activitatea lor \u00een posturile de r\u0103spundere nu fac altceva dec\u00eet s\u0103 z\u0103d\u0103rniceasc\u0103 evolutia normal\u0103 a natiunei \u00eendrum\u00eend-o perfid \u015fi mincinos spre alte teluri. Sterilitatea lor \u00een politic\u0103 este categoric demonstrat\u0103: \u201cSuntem de exemplu convin\u015fi c\u0103 demagogia la noi e de origine fanariotic\u0103; c\u0103 ea \u00eensemneaz\u0103 ura \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 a veneticului f\u0103r\u0103 traditii, f\u0103r\u0103 patrie, f\u0103r\u0103 vreo traditie hot\u0103r\u00eet\u0103, trecut hot\u0103r\u00eet\u201d (Mihai Eminescu).
\nIn literatur\u0103, aceia\u015fi neputint\u0103 organic\u0103 se transpune pe plan spiritual. Iat\u0103 ce scria Mihai Eminescu \u00een Timpul din 5 August 1881: Avem de exemplu de bine de r\u0103u o literature. Citeze-se numele tuturor cari au scris un \u015fir de literatur\u0103 sau \u015ftiint\u0103 adev\u0103rat\u0103, fie \u015eincai ori Ha\u015fdeu, Alecsandri ori Gr. Alexandrescu, Odobescu, Martian, Strat, Const. Negruzzi \u015fi oric\u00eet altii. Pe niciunul nu-l chiam\u0103 nici Giani, nici Pherekydis, nici Carada.
\nIntre miile de cranii ce formeaz\u0103 plebea guvernat\u0103 de politicieni de meserie, unul nu e \u00een stare de a scrie un \u015fir pe care s\u0103-l poti citi f\u0103r\u0103 sc\u00eerb\u0103 moral\u0103. De c\u00eend a scris Mihai\u2028 Eminescu aceste r\u00eenduri \u015fi p\u00een\u0103 ast\u0103zi au trecut 60 de ani \u015fi cultura rom\u00eeneasc\u0103 \u00een aceast\u0103 scurgere de timp a tr\u0103it at\u00eetea faze de afirmare, a parcurs un dram \u00eendelung prin zonele de lumina ale civilizatiei moderne, dar ceea ce a r\u0103mas viabil poart\u0103 pecetea autohtoniei. C\u00eetiva greci sau armeni care s\u2019au prip\u0103\u015fit \u00een cultur\u0103 nu au dat la iveal\u0103 opere remarcabile. Mediocritatea lor, spiritul exotic este \u00een afar\u0103 de orice discutie. Faptul c\u0103 Philippide (filolog), I. L. Carageale, Panait Istrati au s\u00eenge grecesc nu spune prea mult.
\nDar sterilitatea \u015fi tendinta anarhic\u0103 \u015fi disolvant\u0103 se evidentiaz\u0103 mai mult la evrei. Gaster este un compilator de texte cu spirit talmudist \u015fi cabalist, filologii \u015e\u0103ineanu \u015fi Candrea n\u2019au dat culturii rom\u00eene\u015fti opere de art\u0103 literar\u0103; nu se poate cita nici m\u0103car o pagin\u0103 de antologie, ci studii tendentioase de \u00eenc\u00eelcit\u0103 eruditie. In definitiv, toat\u0103 osteneala lor este asemenea vechilor rabini care st\u0103teau aplecati asupra textului biblic \u015fi boscorodeau \u00een interminabile fraze sensul unei idei \u015fi valoarea aluziv\u0103 a unui cuv\u00eent. Nu aceasta este cultura adev\u0103rat\u0103, nu prin aceasta p\u0103\u015fe\u015fte un scriitor \u00een sanctuarul spiritualit\u0103tii.
\nNICOLAE RO\u015eU<\/strong>
\nRevista “Insemn\u0103ri Sociologice”<\/strong>, Dir. Traian Br\u0103ileanu. Anul IV, Nr. 9, 1 Ianuarie 1941<\/span>
\n
\n1)_____<\/span>
\nIon Neculce: Letopisetul Moldovei (Ed. Scrisul Rom\u00eenesc), vol, I, pag. 113.<\/span><\/em>
\n2)_____<\/span>
\nVasile P\u00eervan: \u201cGetica\u201d, 1926, pag. 177.<\/span>
\n3)_____<\/span>
\nAl. Philippide: \u201cOriginea Rom\u00eenilor\u201d, Iasi 1925, vol. I, pag. 778-8.<\/span><\/em><\/em>
\n<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Revista\u00a0“Insemn\u0103ri Sociologice”, Dir. Traian Br\u0103ileanu. Anul IV, Nr. 9, 1 Ianuarie 1941 C\u00eend cronicarii secolului de aur al umanismului au desgropat trecutul istoric, \u00eenscriindu-i slava si lumina, g\u00eendul lor era \u00eensufle\u0163it de ideia eroic\u0103 a destinului latinit\u0103\u0163ii ortodoxe. Pe aceast\u0103 linie a rasei au des\u0103v\u00eersit cronicarii misiunea lor istoric\u0103. Dar totodat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii timpului se p\u0103trund […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,4],"tags":[],"class_list":["post-6091","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-presa-interbelica-din-tara","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-1Af","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6091","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6091"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6091\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6093,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6091\/revisions\/6093"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6091"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6091"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6091"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}