{"id":5041,"date":"2012-09-18T01:36:40","date_gmt":"2012-09-18T07:36:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=5041"},"modified":"2012-09-18T05:00:45","modified_gmt":"2012-09-18T11:00:45","slug":"insem","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=5041","title":{"rendered":"VICTOR PUIU G\u00ceRCINEANU de B. Slu\u015fanschi"},"content":{"rendered":"
\"\"

Victor Puiu G\u00e2rcineanu<\/span><\/p><\/div>\n

Revista \u201cInsemn\u0103ri Sociologice<\/strong>\u201c. Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV. Nr. 4, 15 Octomvrie 1940<\/span><\/em><\/p>\n

Un r\u0103gaz mai \u00eenalt va \u00eeng\u0103dui odat\u0103 a\u015fezarea \u00eentr’o lumin\u0103 cuprinz\u0103toare a unuia dintre cei mai ad\u00eenci deschiz\u0103tori de drumuri pe care i-a cunoscut miscarea legionar\u0103. Ast\u0103zi publica\u0163iile de dinaintea ultimei prigoane stau r\u0103v\u0103\u015fite de confisc\u0103ri \u015fi, \u00een lipsa lor, vom \u00eencerca s\u0103 evoc\u0103m, mai mult dec\u00eet s\u0103 definim, personalitatea lui Victor G\u00eercineanu, unul din sufletele de elit\u0103, \u00een care tr\u0103irea spiritualit\u0103\u0163ii cre\u015ftine a culminat \u00een realiz\u0103ri sublime pe plan omenesc \u015fi sufletesc.
\nLatura cre\u015ftin\u0103 a mi\u015fc\u0103rii legionare a avut \u00een G\u00eercineanu un interpret de p\u0103trunz\u0103toare viziune. Ca om a fost unul din pu\u0163inii ale\u015fi s\u0103 se \u00eencumete pe urcu\u015ful greu care \u00eel \u00eenal\u0163\u0103 pe muritor dela conditia de p\u0103m\u00eentean la cea de sf\u00eent. Ne d\u0103m bine seama de greutatea cuv\u00eentului. Victor G\u00eercineanu a ad\u00eencit, actualiz\u00eend \u00een fiin\u0163a lui uman\u0103, procesul mistic de des\u0103v\u00eer\u015fire, \u00een stare s\u0103 ridice pe om mai aproape de divinitate. O lumin\u0103 interioar\u0103 i-a revoltat sensul Dumnezeirii \u015fi el mereu a tins spre ea.
\nSub dou\u0103 aspecte, de cuget\u0103tor \u015fi interpret al spiritualit\u0103\u0163ii legionare, \u015fi de mistic ostenitor s\u0103 urce treptele cre\u015ftine ale des\u0103v\u00eer\u015firii interioare, ni se prezint\u0103 tr\u0103s\u0103turile esen\u0163iale ale personalit\u0103\u0163ii lui Victor G\u00eercineanu, \u015fi ele \u00eel a\u015feaz\u0103 \u00eentre figurile cele mai sublime ale martirologiului legionar.
\nPuiu G\u00eercineanu a p\u0103\u015fit \u00een publicitatea rom\u00eeneasc\u0103 \u00eentr\u2019un fel din care nu s\u2019ar fi putut b\u0103nui evolu\u0163ia lui ulterioar\u0103. Un roman\u00a01)<\/span> publicat \u00een fraged\u0103 tinere\u0163e, a pus \u00een eviden\u0163\u0103 un mare talent literar. Inceputul acesta a r\u0103mas f\u0103r\u0103 urmare. Cur\u00eend, Puiu G\u00eercineanu apuc\u0103 o cale mai grav\u0103. Structura lui\u00a0sufleteasc\u0103 si un \u00eendemn din ad\u00eenc \u00eel f\u0103cea s\u0103 considere literatura drept un joc frivol, \u00een timp ce neamul rom\u00eenesc se afla \u00een plin\u0103 dram\u0103. Romancierul de o clip\u0103 se detas\u0103 simplu de orice n\u0103zuin\u0163\u0103 personal\u0103 dup\u0103 un nume \u00een literatura rom\u00eeneasc\u0103. Era un sacrificiu pe care nu avea s\u0103-l regrete niciodat\u0103.
\nCinci ani mai t\u00eerziu m\u0103rturisea prietenilor la ce distant\u0103 sufleteasc\u0103 se g\u0103seste de \u00eenceputul s\u0103u literar. Se sim\u0163ea la un veac de suflet departe de \u00eent\u00eeia lui crea\u0163ie artistic\u0103.
\nPentru un cititor atent \u00eens\u0103, anumite \u00eensusiri sufletesti se v\u0103desc \u015fi \u00een acel roman p\u0103r\u0103sit. Un mare dor de intui\u0163ie unit cu o p\u0103trunz\u0103toare inteligen\u0163\u0103 analitic\u0103. Spiritul ales al lui Puiu G\u00eercineanu ar\u0103ta dela \u00eenceput \u00eembinarea armonic\u0103 a acestor dou\u0103 \u00eensusiri, rareori \u00eentrunite la un om, \u015fi rareori cu at\u00eeta perfec\u0163ie.
\nDrama rom\u00eeneasc\u0103 avea s\u0103-l aduc\u0103 pe t\u00een\u0103rul romancier \u00een f\u0103gasul ei, iar el avea s\u0103-i aduc\u0103 \u00een dar marea sa putere de simtire si de judecat\u0103. P\u0103rea un copil firav, cu o frunte larg boltit\u0103 deasupra unor ochi arz\u0103tori \u015fi a unui oval delicat, desmintit de o b\u0103rbie energic\u0103. Lucid, arz\u0103tor, impetuos \u00een convingere si re\u0163inut \u00een expresie, minte ordonat\u0103 \u015fi clarv\u0103z\u0103toare, pe l\u00eeng\u0103 o sim\u0163ire mereu \u00een elan, Puiu G\u00eercineanu avea marele dar al simplit\u0103\u0163ii. Era deschis, natural, fraged suflete\u015fte, av\u00eend \u00een deplin\u0103tate puterea de a se bucura f\u0103r\u0103 r\u0103gaz \u015fi de a suferi f\u0103r\u0103 zgomot.
\nToat\u0103 aceast\u0103 zestre moral\u0103, intelectual\u0103 si sufleteasc\u0103, Puiu G\u00eercineanu o d\u0103ruia Legiunii cu neprecupe\u0163ire. Intrat pe linia ei de lupt\u0103 si tr\u0103ire, el nu-si mai apar\u0163inea. El n\u2019a mai avut nevoie de un efort de identificare sau adaptare, de vreme ce chiar aportul \u00eensusirilor lui \u00eensemna o \u00eembog\u0103tire spiritual\u0103 a Legiunii.
\nDela \u00eenceput, G\u00eercineanu a v\u0103zut \u00een Legiune mai putin mi\u015fcarea politic\u0103 si mai ales realitatea spiritual\u0103. Pe aceasta avea s\u2019o ad\u00eenceasc\u00e2 prin propria lui t\u0103rie, pe linia \u00eenalt\u0103 consfin\u0163it\u0103 apoi prin jertfa lui Mo\u0163a.
\nIn brosura sa \u201cDin lumea legionar<\/em>\u0103\u201d,<\/em> G\u00eercineanu afirm\u0103 categoric: \u201cMi\u015fcarea legionar\u0103 nu este o mi\u015fcare politic\u0103, ci o revolutie spiritual\u0103: o miscare care a transformat viata rom\u00eeneasc\u0103 nu \u00een manifest\u0103riie ei, ci \u00een viata ei\u201d. Si \u00een alt pasaj l\u0103mure\u015fte amplific\u00eend: \u201cMi\u015fcarea legionar\u0103 este \u00eenainte de toate o revolutie spiritual\u0103, una din acele prefaceri l\u0103untrice \u015fi totale ale sufletului omenesc care nu se \u00eent\u00eelnesc \u00een istorie dec\u00eet la r\u0103scrucile vremii, la deschiderile de epoc<\/em>\u0103<\/em>\u201d.
\nPentru neamul rom\u00eenesc nu exist\u0103 spiritualitate \u00een afar\u0103 de credinta crestin\u0103. Micarea legionar\u0103, este mi\u015fcare spiritual\u0103 numai \u00eentruc\u00eet re\u00eenvie \u00een tr\u0103ire credinta str\u0103bun\u0103. P\u0103truns de acest adev\u0103r, Puiu G\u00eercineanu \u00eel afirm\u0103 \u015fi \u00eel l\u0103mure\u015fte celor multi, cu puterea lui obicinuita de a da enun\u0163\u0103rilor un caracter axiomatic, \u015fi constata c\u0103 \u201clegionarismul este \u00een primul r\u00eend credin\u0163\u0103 \u00een Dumnezeu\u201d.
\nDar micarea legionara, ca fenomen religios, putea fi r\u0103st\u0103lm\u0103cit\u0103. Au existat si exist\u0103 multe misc\u0103ri sociale cu caracter mistic. Min\u0163ile m\u0103rginite si sufletele sterpe erau obicinuite s\u0103 fac\u0103 din misticism un cap de acuzare. Condamnau si atitudinea religioas\u0103 \u00een sine, dar mai spuneau c\u0103 este imitatie. G\u00eercineanu le-a r\u0103spuns, si constat\u00eend fenomenul mistic \u00een mi\u015fcarile sociale, explic\u0103 ceeace deosebe\u015fte mi\u015fcarea legionara de ele si o aseaz\u0103 pe alt plan.
\n,,Oridec\u00eeteori sentimentele care conduc o colectivitate iau o intensitate mare \u00een \u00eentinderea lor, ele tind s\u0103 cugete o not\u0103 religioas\u0103. Dar aceasta este numai o form\u0103 si nu fondul religios al mi\u015fcarii, fiindc\u0103 acest misticism, aceast\u0103 quasi religiositate se rezolv\u0103 de cele mai multe ori \u00een obiective omene\u015fti, nu transcendente. Religiozitatea adev\u0103rat\u0103 exist\u0103 numai acolo unde exist\u0103 un obiect al ei transcendent, unde exist\u0103 la cap\u0103tul ei Dumnezeu\u201d.
\nPe c\u00eend unele miscari nationale lupt\u0103 pentru un stat mai puternic, pentru o viat\u0103 mai bun\u0103, Legiunea, trec\u00eend mai departe, n\u0103zue\u015fte s\u0103 \u00eenal\u0163e colectivitatea spre tr\u0103irea acelui adev\u0103r\u00a0pe care \u00eel exprim\u0103 lapidar cuvintele C\u0103pitanului ,,Tinta neamurilor nu este via\u0163a, ci \u00eenvierea<\/em>\u201d. Invierea \u00eenseamn\u0103 adoptarea c\u0103ilor binelui statornicite de Isus, prin care se ajunge la m\u00eentuire, pentru om ca si pentru neamuri.
\nLegiunea nu exprim\u0103, prin exponentii ei, idei directoare<\/em> sau principii<\/em>, ci tr<\/em>\u0103iri<\/em>, realit\u0103\u0163i suflete\u015fti. F\u0103r\u0103 trufie, dar cu legitim\u0103 recunoa\u015ftere a semfica\u0163iei \u00eenalte ce o avea mi\u015fcarea, Puiu G\u00eercineanu spunea: \u201cPrin legionarism neamul rom\u00eenesic a realizat accst fenomen unic \u00een istoria modern\u0103 a Europei: o miscare politic\u0103 structurat\u0103 religios. Singura miscare politic\u0103 care \u00ee\u015fi are temeliile \u00een teologia crestin\u0103. Aici st\u0103 unicitatea inegalabil\u0103 a misc\u0103rii legionare\u201d.
\nPrin aceiasi prism\u0103, G\u00eercineanu stabileste ceiace este esential \u00een structura moral\u0103 a C\u0103pitanului, ca \u015fef spiritual al misc\u0103rii legionare: \u201cPersonalitatea acestui om este reprezentativ rom\u00eeneasc\u0103 prin aceea c\u0103 e singurul om politic care crede \u00een Dumnezeu. Nu numai c\u0103 el crede, dar crede c\u0103 politica e supus\u0103 si ea lui Dumnezeu. Prin aceasta e pe linia rom\u00eeneasc\u0103 a lui Stefan cel Mare\u201d.
\nVictor G\u00eercineanu nu s\u2019a oprit la considerarea mi\u015fc\u0103rii legionare numai \u00een ce prive\u015fte aportul ei pe planul istoric rom\u00eenesc. Viziunea lui este mult mai larg\u0103. Stabilind ceeace deosebe\u015fte legionarismul de alte mi\u015fc\u0103ri cu caracter mistic, el arat\u0103 totodat\u0103 ceiace \u00een legionarism e nou \u015fi mai bun \u00een raport cu ele. Vorbind despre identitatea structural\u0103 dintre fascism, hitlerism \u015fi comunism, el constat\u0103: \u201ctoate trei sunt mi\u015fc\u0103ri mistice cu obiective omene\u015fti. Abea legionarismul se \u00eenalt\u0103 p\u00een\u0103 la Dumnezeu\u201d.
\nPornind dela aceast\u0103 constatare a superiorit\u0103tii spirituale a legionarismului, Victor G\u00eercineanu vedea deschiz\u00eendu-se larg orizontul misiunii sfinte a Legiunii nu numai pe plan national, ci pe plan universal. G\u00eercineanu avea convingerea nezdruncinat\u0103 c\u0103 Legiunea, dup\u0103 ce va fi transfigurat neamul rom\u00eenesc, este chemat\u0103, \u00eempreun\u0103 cu acesta, s\u0103 readuc\u0103 lumii \u015fi neamurilor cuv\u00eentul lui Dumnezeu.
\n\u201eLegionarismul este \u00een primul r\u00eend credin\u0163<\/em>\u0103 \u00een Dumnezeu<\/em>, \u00een sensul cel mai pur, \u00een sensul tradi\u0163iei noastre cre\u015ftine\u201d.
\n\u201eEi bine, faptul acesta e hot\u0103r\u00eetor pentru pozitia rom\u00eeneasc\u0103 \u00een perspectivele istoriei care se deschid. Pentruc\u0103 pe acest drum, al c\u0103ut\u0103rii colective a lui Dumnezeu, vor trebui s\u0103 vie dup\u0103 noi toate neamurile. Aici se sv\u00eercolesc toate neamurile s\u0103 ajung\u0103, dar nu pot \u00eenc\u0103 s\u0103 ajung\u0103. Spuneam alt\u0103dat\u0103 c\u0103 lumea se \u00eentoarce, f\u0103r\u0103 voia ei aparent\u0103, \u00eempins\u0103 de n\u0103zuinte organice, din nou spre Dumnezeu. Spuneam c\u0103 acesta e un mare proces sufletesc al c\u0103rui mers e fatal \u00een istorie\u201d.
\n\u201cEi bine, pe drumul acesta al re\u00eentoarcerii oamenilor c\u0103tre Dumnezeu, neamurile ne vor g\u0103si pe noi ca \u00eenv\u0103t\u0103tori\u201d 2)<\/span>.
\nNe amintim \u00eenc\u0103 emo\u0163ia ce am \u00eencercat-o, ca \u00een fa\u0163a unei revela\u0163ii, la citirea articolului lui Puiu G\u00eercineanu despre prezenta lui Isus \u00een neamul rom\u00eenesc, publicat \u00eentr\u2019un num\u0103r de Pa\u015fti al revistei \u201cVestitorii\u201d. Str\u0103b\u0103tea din el conving\u0103tor sentimentul \u00eenceputurilor de ev, c\u00eend G\u00eercineanu m\u0103rturisea cu accente de inspirat, c\u0103 tr\u0103irea cre\u015ftin\u0103 \u00een Legiune pune temeliile unei noi civilizatii \u00een omenire, pentru o mie de ani de<\/em>\u00a0acum \u00eenainte<\/em>. M\u0103rturia lui G\u00eercineanu ne ajut\u0103 s\u0103 ne apropiem cu \u00eentelegerea de cele cuprinse \u00een Testamentul lui Mota.
\nG\u00eercineanu a dep\u0103\u015fit prin tr\u0103irea sa cre\u015ftin\u0103 nivelul comunit\u0103tii. Nu a fost adic\u0103 un om al turmei credincioase, sau numai un interpret al adev\u0103rului tuturor, ci un realizator, un merg\u0103tor \u00eenainte \u015fi un pilduitor al \u00een\u0103lt\u0103rii omului spre divin.
\nAici trebue s\u0103 p\u0103r\u0103sim documentarea spre a l\u0103sa cuv\u00eent amintirii.
\nIn preajma jertfei eroice \u015fi sfinte a lui Mota \u015fi Marin, \u00een care toti am v\u0103zut dovada suprem\u0103 a dragostei pentru Isus, tr\u0103irea cre\u015ftin\u0103 \u00een Legiune \u00eenflorise \u00een multe con\u015ftiinte. Se risipiser\u0103 nedumeririle, calea era netezit\u0103. Cine avea destule puteri suflete\u015fti, putea \u00eencerca s\u2019o urmeze. Cuv\u00eentul \u201csfintenie\u201d \u00ee\u015fi \u00eemprosp\u0103tase \u00eentelesul \u015fi se apropiase de priceperea unora dintre legionari. Sfintii au fost la \u00eenceput oameni ca \u015fi noi. Prin harul ceresc \u015fi prin puterea lor spiritual\u0103 au trecut apoi dincolo de omenesc. In c\u00eeteva suflete de elit\u0103 a mijit \u00eentr\u2019o zi chemarea de sus, pe care au primit-o cu umilint\u0103 \u015fi simplitate, \u00een mare t\u0103cere.
\nPe Victor G\u00eercineanu l-am cunoscut \u00een lag\u0103rul dela Ciuc. Am vorbit cu el despre cele expuse de Alexis Carrel \u00een \u201cL\u2019homme, cet inconnu\u201d. Carrel ar\u0103ta c\u0103 \u00eent\u00eelnise, retra\u015fi din lume, oameni cari practic\u00eend treptele misticei \u00eencercau s\u0103 se apropie, \u00eensufletiti de o mare putere de credint\u0103, de pragul cuvio\u015fiei. Treptele de trecut pentruca omul s\u0103-\u015fi dep\u0103\u015feasc\u0103 fiinta p\u0103m\u00eenteasc\u0103 fuseser\u0103 de mult ar\u0103tate de Cuviosul Ion Sc\u0103rariul. Sf\u00eent devenea un om care fusese \u00een stare s\u0103 le urce. Bun\u0103tatea si lep\u0103darea de sine erau dintre primele \u201csc\u0103ri\u201d.
\nAceste lucruri le convorbeam, iar timiditatea mea de laic, slab \u015fi neputincios \u00een fata minunii, \u00eent\u00eelnea \u00een Victor G\u00eercineanu un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor care ascundea sub simplitate \u015ftiin\u0163a lucrurilor pline de tain\u0103. El niciodat\u0103 nu s\u2019a dest\u0103inuit, despre \u00eencercarea cea mai mare n\u2019a vorbit niciodat\u0103, c\u0103ci i s\u2019ar fi p\u0103rut orgoliu \u015fi trufia era la antipodul lui. Cunoa\u015fterea ad\u00eenc\u0103 a c\u0103ilor spre \u00eenalt era un secret. Il putem b\u0103nui, dar numai at\u00eet. Cine ar fi cutezat s\u0103-l \u00eentrebe: Cu tine ce faci?<\/em> \u2013 Ar fi fost o profanare, un sacrilegiu.
\nAlexandra Cantacuzino adusese cu sine \u00een lag\u0103r c\u00eeteva c\u0103rti de c\u0103p\u0103t\u00eeiu. Era \u015fi o carte de filosofie ortodox\u0103 a lui Berdiaieff, \u00een care se expuneau, destul de confuz \u015fi, dup\u0103 critica lui Victor Gircineanu, uneori gresit, c\u0103ile ce duc spre divinitate. Un capitol despre dragoste ca mijloc de sublimare, \u00een care g\u0103seam lucruri at\u00eet de noi, a provocat una din acele rare convorbiri \u00een care G\u00eercineanu, iesind din rezerv\u0103, ne \u201c\u00eenv\u0103ta\u201d. El nu discuta, ci predica. Infl\u0103c\u0103rat de cunoasterea adevarului ce ne dep\u0103sea ne vorbea cu puterea celui ce poseda certitudinea absolut\u0103 a stiintei ultime.
\nPuiu G\u00eercineanu ne spunea: \u201cIadul \u015fi raiul nu sunt undeva \u00een univers, ci sunt \u00een noi. Iad \u00eenseamn\u0103 disarmonie, desechilibru; ceeace e pref\u0103cut, fals, mincinos, ceeace e iad. Ceeace e armonie, integritate, echilibru, adev\u0103r, aceea e rai. Omul singur \u00ee\u015fi cl\u0103deste raiul sau iadul, dup\u0103 cum urmeaz\u0103 calea armoniei \u015fi adev\u0103rului sau a desechilibrului si minciunii. R\u0103splata raiului este sentimentul sublim al armoniei interioare, pedeapsa iadului este sentimentul de revolt\u0103, de \u00a0ur\u0103 al celui ce st\u0103rue \u00een minciun\u0103 si p\u0103cat.Raiul sau iadul nu ni se deschid dup\u0103 moarte, ci \u00eenc\u0103 din viat\u0103. St\u0103 \u00een puterea noastr\u0103 de a ni le dob\u00eendi. Acela care prin trud\u0103 lung\u0103 \u00eesi dob\u00eendeste armonia divin\u0103 \u00een suflet, a c\u00eestigat raiul pentru eternitate. Iar cine iese din via\u0163\u0103 ca un element al disarmoniei si al p\u0103catului, a pierdut prilejul de a se integra armonic \u00een eternitate si duce cu sine iadul din care n\u2019a vrut s\u0103 ias\u0103.
\nNou\u0103 oamenilor ne este dat s\u0103 dob\u00eendim raiul cu puterile noastre sufletesti. S\u0103 alung\u0103m din noi p\u0103catul, minciuna, tot ce tulbur\u0103 si \u00eenjoseste. Numai acum \u00een viat\u0103 o putem face. Celor multi nu le pas\u0103, si ei nu stiu ce pierd\u2026\u201d
\nFelul lui de a fi de atunci abea ast\u0103zi ne l\u0103mureste. Str\u0103duinta lui interioar\u0103 se ascundea dup\u0103 camaraderie simpl\u0103 si franc\u0103 ce o manifesta. Nimic solemn sau grav, nici m\u0103car absorbire sau \u00eeng\u00eendurare. Certitudinea \u00eei d\u0103duse libertate interioar\u0103. Efortul spiritual nu se desemna \u00een afar\u0103. De aceea taina lui era greu de surprins. Totusi simplitatea lui ad\u0103postea un suflet mare mistic. Cei de r\u00eend cred<\/em> numai c\u0103 rug\u0103ciunea poate adduce puteri de sus \u00een noi. G\u00eercineanu stia<\/em>. Noi credeam numai \u00een minuni, el le si \u00een\u0163elegea<\/em>. Noi st\u0103team uluiti pe t\u0103rmul omenesc, el umbla acum pe gata apelor, departe. Contemplarea, interiorizarea, rug\u0103ciunea, ne cereau eforturi grele, c\u0103ci ne \u00eempiedecam de lutul ornenesc care at\u00eerna opac peste spiritul nostru. Puiu G\u00eercineanu p\u0103trundea simplu \u00een lumea spiritului, precum simplu revenea \u00eentre noi. \u2013 Era \u00eentre noi cineva care stia pe de rost religiile \u015fi mitologiile si putea vorbi despre mistic\u0103 \u015fi religie cu o documentare uluitoare. Dar Puiu G\u00eercineanu era \u00een ele, nu \u00een jurul lor. El\u00a0 stie adev\u0103rul pentruc<\/em>\u0103 tr\u0103ia \u00eenl\u0103untrul lui.\u2028<\/em>
\nCine-si va putea reaminti un cuv\u00eent, o fraz\u0103 aruncat\u0103 ici-colo, \u015fi care lumina ca o linie de foc ? Acum t\u00eerziu \u00eencepem a \u00een\u0163elege c\u0103 am avut \u00eentre noi un suflet \u00eenzestrat cu puteri mari, care \u00eencepuse s\u0103 urce drumul spre \u00eenalt. El putea ceeace pentru noi era cu neputint\u0103. Pentru noi jertfa era cutremurare, pentru el \u00eencoronare.
\nUn martor ne spune c\u0103 afl\u00e2nd martiriul C\u0103pitanului, Victor G\u00eercineanu a \u00eengenunchiat \u00een t\u0103cere, \u00eentr\u2019o reculegere ad\u00eenc\u0103, din care s\u2019a ridicat spun\u00eend: \u201eC\u0103pitanul a \u00eenvins!\u201d. Ceiace \u00een ordine omeneasc\u0103 era desnod\u0103m\u00eent, \u00een ordine divin\u0103 era \u00eemplinire \u015fi des\u0103v\u00eer\u015fire. Puiu G\u00eercineanu cugeta \u015fi tr\u0103ia \u00een ordinea divin\u0103.
\nCe drum a mai str\u0103b\u0103tut el p\u00een\u0103 la 22 Septembrie 1939? P\u00een\u0103 unde a ajuns ? Nu a venit \u015fi pentru el \u00eemplinirea la cap\u0103tul drumului spre \u00eenalt ?
\nAici cuvintele noastre p\u0103m\u00eentene nu mai ajung, ca s\u0103 poat\u0103 spune iubirea si venera\u0163ia pentru cel pornit at\u00e2t de departe \u015fi at\u00eet de sus.
\nPlec\u0103m fruntea \u015fi r\u0103m\u00eenem \u00eenfiorati \u00een fata tainei lui mari. Sl\u0103biciunea noastr\u0103 omeneasc\u0103 \u00eeng\u0103duie ca o lacrim\u0103 s\u0103 se preling\u0103 pe obraz. Puiu G\u00eercineanu ne prive\u015fte de sus \u015fi ne iart\u0103.
\nBARBU SLU\u015eANSCHI<\/strong><\/p>\n

Revista \u201cInsemn\u0103ri Sociologice\u201c<\/strong>. Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV. Nr. 4, 15 Octomvrie 1940
\n<\/em>1)_\u00a0\u201cLa hanul lui T\u0103r\u00eet\u0103\u201d (e vorba, desigur, de romanul “L\u00e2ng\u0103 schitul lui T\u0103r\u00e2t\u0103”<\/a>).<\/span>
\n<\/em>2)_\u00a0\u00a0\u201cDin lumea legionar\u0103\u201d, p. 26-27, citat \u00een \u201cVremea\u201d Nr. 569, XII, p.6.<\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Revista \u201cInsemn\u0103ri Sociologice\u201c. Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV. Nr. 4, 15 Octomvrie 1940 Un r\u0103gaz mai \u00eenalt va \u00eeng\u0103dui odat\u0103 a\u015fezarea \u00eentr’o lumin\u0103 cuprinz\u0103toare a unuia dintre cei mai ad\u00eenci deschiz\u0103tori de drumuri pe care i-a cunoscut miscarea legionar\u0103. Ast\u0103zi publica\u0163iile de dinaintea ultimei prigoane stau r\u0103v\u0103\u015fite de confisc\u0103ri \u015fi, \u00een lipsa lor, vom \u00eencerca […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,4],"tags":[],"class_list":["post-5041","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-presa-interbelica-din-tara","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s3OdDs-insem","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5041","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5041"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5041\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5043,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5041\/revisions\/5043"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5041"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5041"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5041"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}