{"id":4864,"date":"2012-07-23T02:16:51","date_gmt":"2012-07-23T08:16:51","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4864"},"modified":"2012-07-23T04:42:50","modified_gmt":"2012-07-23T10:42:50","slug":"conceptia-sociala-a-legiunii-de","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4864","title":{"rendered":"Concep\u0163ia Social\u0103 a Legiunii de Traian Herseni"},"content":{"rendered":"<div id=\"attachment_4867\" style=\"width: 210px\" class=\"wp-caption alignright\"><img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-4867\" loading=\"lazy\" class=\"size-full wp-image-4867\" title=\"Traian Herseni\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.miscarea.net\/w\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/traian-herseni-foto.jpg?resize=200%2C299&#038;ssl=1\" alt=\"\" width=\"200\" height=\"299\" \/><p id=\"caption-attachment-4867\" class=\"wp-caption-text\">Concep\u0163ia legionar\u0103 pune accentul pe neam, pe na\u0163iune, ca forme organice \u015fi integrale de via\u0163\u0103&#8221; &#8211; Traian Herseni<\/p><\/div>\n<p><span style=\"color: #008000;\"><em>Revista \u201c<strong>Insemn\u0103ri Sociologice<\/strong>\u201c. Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV. Nr. 5, 1 Noemvrie 1940<\/em><\/span><br \/>\nIstoria doctrinelor sociale ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u00e3 numeroase concep\u0163ii care s&#8217;au \u00eensumat \u00een chip arbitrar sub aceea\u015fi denumire cu toate c\u00e3 purced din principii cu totul deosebite \u015fi practic duc la o complet\u00e3 desbinare. Este \u015fi soarta na\u0163ionalismului. Sub termenul acesta se \u00een\u0163eleg azi concep\u0163ii de via\u0163\u0103\u00a0cu totul diferite, care st\u00eernesc adeseori nedumerirea celor neobi\u015fnui\u0163i cu m\u00eenuirea nuan\u0163elor.<br \/>\nC\u00ee\u0163i oameni de treab\u0103 nu d\u0103deau p\u00een\u0103 eri sfatul c\u0103 toti na\u0163ionali\u015ftii trebue s\u0103 se str\u00eeng\u0103 \u015fi s\u0103 lucreze laolalt\u0103 pentru prop\u0103sirea \u0163\u0103rii. Si c\u00ee\u0163i nu se declar\u00e3 singuri na\u0163ionali\u015fti, f\u0103r\u0103 s\u0103 priceap\u0103 de ce nu sunt considera\u0163i ca atare \u015fi nu sunt l\u0103sa\u0163i s\u0103 intre \u00een r\u00eenduri.<br \/>\nS&#8217;ar putea ca unii s\u00e3 fie de rea credin\u0163\u0103, dar cei mai mul\u0163i sunt naivi \u015fi str\u0103ini de realitate.<br \/>\nDe fapt exist\u0103 mai multe feluri de concep\u0163ii na\u0163ionaliste. Cele r\u0103sp\u00eendite p\u00een\u0103 la revolu\u0163iile totalitare din Germania \u015fi Italia erau concep\u0163iile na\u0163ionaliste reac\u0163ionare, care se opuneau cu \u00eenver\u015funare transform\u00e3rilor ivite \u00een structura social\u0103 a lumii moderne, na\u0163ionalismul conservator, adic\u0103 al marilor proprietari, al mo\u015ftenitorilor de titluri \u015fi privilegii nobilitare, &#8211; apoi concep\u0163iile na\u0163ionaliste de clas\u00e3, mai cu seam\u00e3 concep\u0163iile liberale \u015fi \u0163\u0103r\u0103niste, care tindeau s\u0103 valorifice \u00een noua r\u00eenduial\u0103 european\u0103 fortele clasei burgheze sau ale clasei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti.<!--more--><br \/>\nPe o pozi\u0163ie reac\u0163ionar\u0103 sau pe o pozi\u0163ie progresist\u00e3, concep\u0163iile acestea n&#8217;au nimic de a face cu na\u0163ionalismul propriu zis, pentruc\u0103 \u00een centrul acestor preocup\u0103ri nu g\u0103sim natiunea, ci o singur\u0103 categorie de oameni din s\u00eenul na\u0163iunii, care se str\u0103dueste s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din exploatarea celorlalte categorii de oameni.<br \/>\nO concep\u0163ie conservatoare care se ridic\u00e3 \u00eempotriva imita\u0163iei \u015fi a importului de civiliza\u0163ie, adic\u0103 \u00eempotriva tuturor schimb\u00e3rilor neprielnice, poate fi nationalist\u0103 \u00een m\u00e3sura \u00een care prin lupta aceasta o natiune este ferit\u0103 de p\u0103r\u0103sirea traditiilor ei organice, &#8211; dar puterea ei nu const\u00e3 \u00een dragostea de tar\u00e3, ci \u00een dragostea de privilegii, la care o anumit\u00e3 clas\u0103 de oameni nu vrea s\u0103 renunte. Acelasi lucru cu concep\u0163iile liberale \u015fi \u0163\u0103r\u0103niste.<br \/>\nPuterea lor purcede din dorinta de a crea o via\u0163\u0103 mai bun\u0103 anumitor clase sociale. Liberalul de pild\u00e3, este adeseori antisemit, dar nu este antisemit pentruc\u0103 \u00ee\u015fi d\u0103 seama de toti termenii problemei ovreesti, ci pur si simplu pentruc\u0103 ovreiul se iveste ca un concurent primejdios \u00een c\u00eempul s\u0103u de afaceri. Dac\u0103 ovreiul este asociat, nu concurent, el devine pentru liberal un cet\u00e3tean care merit\u0103 toat\u00e3 ocrotirea statului.<br \/>\nConservatorul iubeste trecutul si se lipeste de traditie pentruc\u0103 numai asa \u00eesi poate asigura privilegiile n\u0103scute din trecut si mentinute prin traditie.<br \/>\nLiberalul \u015fi t\u0103r\u0103nistul sunt nationalisti numai \u00een limita intereselor pe care le reprezint\u0103. Pentru ei nationalismul este o arm\u0103 de ap\u00e3rare sau de atac, un mijloc de a-si asigura succesul \u00een lupta pentru interese. Cu alte cuvinte, \u00een conceptii de acestea nationalismul se iveste ca o \u00eent\u00eemplare convenabil\u0103 si dispare \u00eendat\u00e3 ce nu-si mai \u00eendeplineste rosturile.<br \/>\nConceptia nationalist\u0103 a vremurilor noastre, din care face parte ca o pozitie bine distinct\u0103 \u015fi conceptia legionar\u00e3, este cu totul altceva.<br \/>\nConceptia legionar\u0103 pune accentul pe neam, pe natiune, ca forme organice si integrale de viat\u0103. De aceea conceptia legionar\u0103 se deosebeste neted, at\u00eet de vechile forme de nationalism, c\u00eet si de conceptiile socialiste si comuniste.<br \/>\nConceptia legionar\u00e3 nu izvor\u0103ste din interesele ascunse ale vreunei clase. Ea se \u00eenalt\u0103 din nevoia de reconstructie national\u00e3 si deci \u00een lumina ei neamul truce \u00eenaintea oric\u00e3rei clase sociale si oric\u00e3ror categorii de indivizi.<br \/>\nDac\u00e3 liberalismul se bazeaz\u0103 pe burghezie, t\u0103r\u0103nismul pe plug\u0103rime, comunismul pe proletariat, legionarismul se bazeaz\u00e3 pe toate fortele creatoare ale neamului si tinde la organizarea si sporirea ne\u00eencetat\u00e3 a acestora.<br \/>\nDup\u0103 conceptia legionar\u0103 at\u00eet clasele sociale, c\u00eet si indivizii sunt subordonati organic neamului. Interesele unei clase sociale nu pot fi tinute \u00een seam\u00e3 dec\u00eet \u00een m\u00e3sura \u00een care ele nu contrazic interesele natiunii, iar valoarea indivizilor se m\u0103soar\u0103 \u00een functie de contributia lor la viata si desvoltarea natiunii. Aceste dou\u0103 principii sunt esentiale.<br \/>\nNicio clas\u0103 social\u00e3 n&#8217;are drept la privilegii. Nicio clas\u0103 social\u0103 n&#8217;are drept s\u0103 se desvolte \u00een detrimentul altei clase sociale. Lupta de clas\u0103 propov\u0103duit\u0103 de marxism apare ca o grosolan\u00e3 eroare de perspectiv\u0103, de c\u00eete ori nu este o tactic\u0103 viclean\u0103 de distrugere a neamurilor crestine de c\u0103tre organizatiile zise internationale sau umanitariste, adic\u0103 \u00een realitate de c\u0103tre organizatiile sovine si imperialiste ale iudaismului.<br \/>\nMarxismul propov\u0103dueste lupta de clas\u0103 pentruc\u0103 \u00een timp ce fiii aceluasi neam se r\u0103zboesc \u00eentre ei pentru interesele lor meschine, si puterea de vitalitate a neamului scade, evreii se pot infiltra linistit si pot pune st\u0103p\u00eenire f\u0103r\u0103 lupt\u0103 si f\u0103r\u0103 s\u0103 se observe, pe toate posturile de comand\u00e3. Teoria luptei de clas\u00e3 a izvor\u00eet din nevoia de viat\u0103 a unui popor care se vrea pe sine\u00a0st\u0103p\u00een pe toate popoarele lumii, dar care fuge de lupta dreapt\u00e3, c\u0103ci nu se simte \u00een stare s\u00e3 \u00eenving\u00e3 prin mijloace f\u00e3tise. Liberaliamul, t\u0103r\u0103nismul si conservatorismul, poate f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea si chiar f\u0103r\u0103 s\u0103 stie, au servit prin lupta lor \u00eempotriva altor clase nationale, planul de cucerire a lumii de c\u00eetre evreii mesianici.<br \/>\nConceptia legionar\u0103 nu se las\u0103 \u00eenselat\u0103 de aparente. Dac\u0103 fat\u0103 de evrei cere o separatie complet\u0103, nu vede \u00een clasele sociale dec\u00eet o organizare a puterilor de productie a unei natiuni,\u00a0o diviziune fireasc\u0103 a muncii, impus\u00e3 de cerintele moderne de viat\u0103, asa dar o completare reciproc\u0103 de activit\u0103ti care nu se pot desvolta dec\u00eet una prin alta. Perspectiva legionar\u0103 exclude deci lupta de clas\u0103 si arat\u0103 necesitatea imperioas\u00e3, pe viat\u0103 si pe moarte, a colabor\u00e3rii organice dintre toate p\u0103rtile care compun o natiune. Frontul de lupt\u0103 se \u00eentoarce \u00eenl\u00e3untru numai fat\u0103 de elementele parazitare, \u00een \u00eentelesul c\u0103 ele trebuesc complet eliminate.<br \/>\nDup\u0103 conceptia C\u0103pitanulu\u00ee, care este conceptia tuturor legionarilor s\u0103i, \u00eentr&#8217;o natiune nu exist\u00e3 dec\u00eet elemente creatoare si elemente distrug\u0103toare, elemente productive si elemente profitoare. Legiunea cuprinde \u00een r\u00eendurile ei si face apel numai la cele dint\u00eei, si caut\u00e3 s\u0103 \u00eendep\u00e3rteze cu des\u00e3v\u00eersire tot ce e potrivnic desvolt\u00e3rii firesti a neamului si pe toti cei care tr\u00e3iesc din exploatarea altora. Acapararea drepturilor nationale de c\u0103tre o clas\u00e3 social\u00e3 sau si mai r\u0103u, de c\u0103tre o clic\u0103 oarecare, este o crim\u00e3 \u00eempotriva neamului. Exploatarea omului de catre om este o situatie care trebue s\u0103 \u00eenceteze. C\u0103pitanul a spus-o r\u0103spicat si noi nu facem dec\u00eet s\u0103 ascult\u0103m poruncile lui.<br \/>\nStatul Legionar nu este un stat de clas\u00e3, ci un instrument politic, prin care neamul \u00eesi asigur\u0103 expansiunea si ap\u0103rarea \u00een lumea din afar\u00e3 si \u00eesi organizeaz\u00e3 puterile creatoare cu care este \u00eenzestrat. Statul \u00eensusi este subordonat deci neamului. Statul nu are nicio ratiune de a fi dac\u00e3 neamul nu se p\u00e3streaz\u00e3 si nu se desvolt\u00e3 prin el spre forme din ce in ce mai \u00eenalte de viat\u0103. De aceea statul nu poate fi uzurpat si folosit \u00eempotriva neamului, f\u0103r\u0103 a se condamna singur la pieire.<br \/>\nStatul legionar se bazeaz\u00e3 pe patria legionar\u0103. Din pricina aceasta \u00een s\u00eenul s\u0103u trebue s\u0103-si g\u00e3seasc\u00e3 ocrotire deopotriv\u00e3 muncitorii, t\u0103ranii, negustorii, meseriasii, industriasii, intelectualii si oricare categorie de produc\u0103tori, dac\u0103 ei se situeaz\u00e3 pe linia neamului si \u00eesi \u00eencadreaz\u00e3 str\u00e3duintele lor temporale \u00een str\u0103duintele eterne ale neamului.<br \/>\nOcrotirea statului legionar se extinde \u00eens\u0103 si asupra ceior\u00a0oropsiti de soart\u00e3, asupra celor slabi si nevoiasi, dac\u00e3 f\u00e3r\u00e3 vina lor au fost \u00eenvinsi de \u00eemprejur\u00e3ri si pusi \u00een imposibilitate s\u0103 se mai ridice singuri. Patria este a tuturora, fie c\u0103 sunt puternici, fie c\u0103 sunt slabi. Din s\u00eenul ei se exclud numai cei r\u0103i, cei care gresesc fat\u00e3 de neam si nu vor s\u0103-si r\u00e3scumpere greselile. De aceea conceptia social\u00e3 a Legiunii \u00eembin\u0103 ideea de stat cu ideea de patrie si socoteste c\u00e3 singurul izvor creator de viat\u0103 deplin\u0103 si \u00eenfloritoare este iubirea de oameni. In societate un om valoreaz\u00e3 at\u00eet c\u00eet iubeste pe altii si se jertfeste pentru ei si at\u00eet c\u00eet este iubit si urmat de semenii s\u00e3i.<br \/>\nC\u0103pitanul a devenit C\u0103pitan prin dragostea legionarilor s\u0103i si r\u0103m\u00eene \u00een istorie prin jertfa sa cutremur\u00e3toare pentru izb\u0103virea neamului.<br \/>\nStatul legionar trebue s\u0103 valorifice mereu patria legionar\u0103. Legea patriei este \u00eens\u00e3 legea iubirii. Se vor ridica \u00een fruntea celorlalti cei care sunt capabili de iubire si de jertf\u0103 si vor apartine patriei si vor fi ocrotiti de statul \u00een\u0103ltat de ea, cei care cred \u00een destinele patriei si lupt\u0103 pentru str\u0103lucirea ei.<br \/>\nIn noua ordine social\u0103 deosebirile de cast\u0103, de clas\u0103 si de familie cad &#8211; erarhia se stabileste dup\u0103 puterea de iubire din care purced puterea de munc\u00e3 si de credint\u0103 si puterea de lupt\u0103 si de jertf\u0103.<br \/>\n<strong>Traian HERSENI<br \/>\n<\/strong><span style=\"color: #008000;\"><em>Revista \u201c<strong>Insemn\u0103ri Sociologice<\/strong>\u201c. Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV. Nr. 5, 1 Noemvrie 1940<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Revista \u201cInsemn\u0103ri Sociologice\u201c. Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV. Nr. 5, 1 Noemvrie 1940 Istoria doctrinelor sociale ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u00e3 numeroase concep\u0163ii care s&#8217;au \u00eensumat \u00een chip arbitrar sub aceea\u015fi denumire cu toate c\u00e3 purced din principii cu totul deosebite \u015fi practic duc la o complet\u00e3 desbinare. Este \u015fi soarta na\u0163ionalismului. Sub termenul acesta se \u00een\u0163eleg azi [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,4],"tags":[],"class_list":["post-4864","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-presa-interbelica-din-tara","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-1gs","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4864","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4864"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4864\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4866,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4864\/revisions\/4866"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4864"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4864"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}