{"id":4846,"date":"2012-07-23T02:14:15","date_gmt":"2012-07-23T08:14:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4846"},"modified":"2012-07-23T04:44:10","modified_gmt":"2012-07-23T10:44:10","slug":"batranii-de-prof-traian-braileanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4846","title":{"rendered":"B\u0102TR\u00ceNII de Prof. Traian Br\u0103ileanu"},"content":{"rendered":"
\"\"

“Problema fundamental\u0103, \u00een schimbarea genera\u0163iilor, este de a asigura buna func\u0163ionare a societ\u0103\u0163ii \u00een slujba na\u0163iunii” (Tr. Br\u0103ileanu)<\/p><\/div>\n

Revista “Insemn\u0103ri Sociologice<\/strong>“. Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV. Nr. 5, 1 Noemvrie 1940<\/em><\/span>
\nI<\/span><\/p>\n

Viata poate fi asemuit\u0103 unui teatru unde fiecare om \u00eesi joac\u0103 rolul s\u0103u, bine sau r\u00e3u, cum \u00eel ajut\u0103 talentul si preg\u0103tirea. Dar viata nu este simplu joc, pentru distractia sau instruirea unor spectatori, ci este lupt\u0103 aprig\u0103, iar actorul care nu-si joac\u0103 bine rolul e scos de pe scen\u00e3 sau strivit \u00een \u00eenv\u0103lm\u0103seala \u00eenc\u0103er\u0103rii.
\nTrebue \u00eens\u0103 deosebit\u0103 si l\u0103murit viata \u00een ordinea biologic\u0103 de viata \u00een ordinea social\u00e3. Cele mai multe si, uneori, foarte grele conflicte, se ivesc din neluarea \u00een seam\u0103 a acestei deosebiri. Intrarea pe scena vietii biologice nu coincide cu intrarea pe scena vietii sociale, care, aceasta din urm\u0103, cuprinde numai o faz\u0103, faza de mijloc a celei dint\u00eeiu.
\nCopilul intr\u0103, ce-i drept, chiar la nasterea sa biologic\u0103 \u00een contact cu viata social\u0103 si e influentat \u00een desvoltarea sa de ea. Dar el nu particip\u0103 ca actor, ci mai mult ca spectator si anume ca un spectator primind cele v\u0103zute si auzite f\u0103r\u0103 spirit critic si f\u0103r\u0103 a putea interveni \u00een desf\u00e3surarea \u00eent\u00eempl\u0103rilor. In aceast\u0103 faz\u0103, educatia<\/em> trebue s\u0103-si dea roadele, trezind si \u00eent\u0103rind ratiunea copilului si grijind pentru desvoltarea pornirilor sale bune. Stiinta pedagogic\u0103 este, ast\u00e3zi, \u00een starea de a ne da cele mai cuprinz\u0103toare deslusiri asupra acestei probleme. Tot aceast\u00e3 stiint\u0103 ne \u00eenvat\u0103 c\u00e3, la om, educatia, adic\u0103 preg\u0103tirea pentru viata social\u0103, dureaz\u0103 lung\u0103 vreme, mai ales \u00een societ\u0103tile civilizate din timpurile noastre, \u00een cari diviziunea muncii cere o rationalizare si specializare foarte complicat\u0103 pentru diferitele functiuni sociale<\/em>.
\nScopul tuturor acestor m\u0103suri educative este de a asigura comunit\u0103tii<\/em> c\u0103reia-i apartin tinerii nu numai d\u0103inuirea ci si sporirea puterii ei spre a iesi biruitoare \u00een lupta ne\u00eencetat\u00e3 ce se d\u0103 \u00eentre natiuni. Numai raportat\u0103 la viata natiunii, la aspiratiunile ei de d\u0103inuire vesnic\u0103 \u00een sfera spiritual\u0103, \u00een istorie<\/em>, organizatia social\u00e3 rationalizat\u00e3 \u00eesi dob\u00eendeste un \u00eenteles si o valoare. In cercul \u00eengust al familiei, preg\u0103tirea copilului e considerat\u00e3 ca av\u00eend scopul s\u00e3-i asigure lui un traiu mai larg, o carier\u0103<\/em>\u00a0c\u00eet se poate de “str\u00e3lucit\u00e3”. In aceast\u00e3 conceptie individualist\u0103 si egoist\u00e3 se arat\u00e3 \u00eenc\u0103 pornirile biologice, st\u0103rue tendinta de a subordona interesele comunit\u0103tii rationale celor ale individului sustinut de grupul s\u0103u familial (biologic). Cu mare \u00eend\u00eerjire lupt\u0103 p\u0103rintii pentru a-i asigura copilului un drum usor spre un loc c\u00eet se poate de bun \u00een “societate”, f\u0103r\u0103 a considera interesele “comunit\u0103tii”. Acolo unde si \u00een timpurile c\u00eend familia<\/em> e puternic organizat\u0103, iar natiunea \u00eenc\u0103 lipsit\u00e3 de o asezare solid\u0103 a organizatiei sociale<\/em>, nepotismul, coruptia, si tot felul de tulbur\u0103ri sociale s\u00eent fenomene inevitabile. C\u00e3ci problema fundamental\u0103, \u00een schimbarea generatiilor, este de a asigura buna functionare a societ\u0103ti<\/em>i \u00een slujba natiunii. Aceast\u00e3 consideratie l-a \u00eendemnat pe Platon<\/em> s\u0103 propun\u00e3, \u00een Republica<\/em> sa, desfiintarea familiei si prefacerea Cet\u0103tii \u00eentr’o unitate perfect\u0103, \u00eentr’o familie. Ast\u0103zi, cel putin \u00een Statele totalitare<\/em>, tendinta este de a lega familia de comunitatea national\u00e3 \u00een asa fel ca ea, renunt\u00eend la egoismul propriu, s\u0103 se \u00eentegreze \u00een natiune si s\u0103 \u00eenlesneasc\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eempotrivire trecerea copiilor subt ocrotirea natiunii. Se poate vorbi deci, \u00een Statele totalitare, de o \u00eemp\u00e3care des\u0103v\u00eersit\u00e3 \u00eentre familie si natiune, de unde rezult\u0103 apoi o organizatie social\u0103 f\u00e3r\u0103 tulbur\u0103ri si zguduiri, pricinuite \u00eenainte vreme de dreptele revendic\u0103ri ale unui tineret desmostenit si c\u0103ruia i se oprea intrarea \u00een viata social\u0103, deoarece p\u0103rintii lui n’aveau puterea de a-i deschide drum spre locuri potrivite preg\u0103tirii sale, si morale, si profesionale.
\nIn unele t\u0103ri, aceste lupte au luat \u00eenf\u00e3tisarea de lupte \u00eentre \u201eclase sociale”, \u00eentre burghezie si aristocratie mai \u00eent\u00eeiu, apoi \u00eentre burghezie si proletariat. Teoreticienii n’au v\u0103zut bine problema, \u00eenf\u0103tis\u00eendu-ne-o ca lupt\u0103 \u00eentre categorii de indivizi, pe c\u00eend \u00een realitate lupta se d\u0103dea \u00eentre categorii de familii. Tot asa de gresit\u0103 a fost conceptia c\u0103 lupta se d\u0103dea numai \u00een jurul unor intereae economice, pe c\u00eend doar \u00een toate sferele de activitate, deci si \u00een literatur\u00e3 si \u00een domeniul religios si cel politic, se petrec aceleasi fenomene.
\nSociologia, dac\u0103 vrea s\u00e3 fie sociologie, adic\u0103 o teorie care s\u0103 n\u0103zuiasc\u0103 a explica fenomenele sociale \u00een totalitatea lor si \u00een str\u00eensa lor leg\u0103tur\u00e3 de interdependent\u0103, trebue s\u0103 considere toate aceste aspecte ale problemei. Ea va vedea c\u0103 \u00een practic\u0103 toate m\u0103surile de reform\u0103 menite s\u0103 asigure d\u0103inuirea si sporirea puterii natiunii trebue s\u0103 se \u00eendrepte spre o \u00eemp\u0103care a familiilor, spre integrarea lor \u00een viata natiunii. In acest fel se netezesc, pornind dela temeiurile biologice ale natiunii, antagonismele \u00eentre clase si se \u00eenl\u0103tur\u0103 luptele \u00een\u0103untrul societ\u0103tii. Educatia totalitar\u0103 (fascist\u0103, national-socialist\u0103, legionar\u0103) prinz\u00eend tineretul, f\u0103r\u0103 deosebire de clas\u0103 (de orice fel), \u00een scoala aspr\u0103 a muncii \u00een folosul natiunii, a format un nou tip de p\u0103rinti<\/em>, cari, trec\u00eend peste egoismul \u00eengust al familiei, \u00eenteleg si \u00eenf\u0103ptuesc o colaborare rodnic\u0103 \u00eentre grupurile familiale \u00een diferitele sfere ale vietii sociale.
\nAceasta este, la noi, marea fapt\u0103 a C\u0103pitanului: \u00eenfr\u00e3tirea familiilor rom\u00eenesti si, prin ea, deschiderea drumului pentru tineretul rom\u00een \u00een toate sferele de activitate social\u0103.
\nCu o nepricepere f\u0103r\u0103 seam\u0103n, familiile rom\u00eenesti privilegiate s’au opus str\u0103duintelor C\u0103pitanului de a aseza societatea rom\u00eeneasc\u0103, organizatia social\u00e3 a neamului rom\u00eenesc, pe temelii trainice. Impinse si at\u00eetate de comunitatea jidoveasc\u00e3, aceste familii au \u00eenceput prigoana \u00eempotriva tineretului care a degenerat apoi \u00een m\u0103cel.<\/p>\n

II<\/span><\/p>\n

L\u0103murit\u0103 problema generatiilor din aceast\u0103 latur\u0103, vom \u00eentelege mai lesne rolul ce l-au avut “b\u0103tr\u00eenii” \u00een lupta tineretului \u00eempotriva lumii vechi.
\nB\u00e3tr\u00eenii s\u00eent, se spune, prin firea lor conservatori si p\u0103str\u0103tori de traditie; ei nu se pot adapta, nu pot vedea dincolo de ceea ce au \u00eenv\u0103tat si deprins \u00een tinerete; ei vreau s\u0103-si p\u0103streze nestirbit\u00e3 autoritatea asupra tineretului; ei nu vreau s\u0103 cedeze locul celor tineri s. a. m. d.
\nDar \u00eenainte de toate, zicem noi, b\u0103tr\u00eenii s\u00eent p\u00e3rinti, ap\u0103r\u0103tori ai intereselor familiale. Ei transpun pe plan social toate tendintele biologice cari \u00eei \u00eemping s\u0103 asigure copiilor lor o “carier\u0103” exceptional\u00e3. B\u0103tr\u00eenii, sefi de familie, cari, apartin\u00eend clasei conduc\u00e3toare, vedeau \u00een lupta legionarilor o primejdie pentru situatia copiilor si nepotilor lor, se \u00eempotrivir\u00e3 misc\u0103rii legionare. Dogmatici si intoleranti prin v\u00eerst\u00e3, orgoliosi si trufasi prin situatia lor social\u0103, unii din acesti b\u0103tr\u00eeni devenir\u00e3 cruzi si nesimtitori, unelte docile ale jidovimii care hot\u0103r\u00eese uciderea legionarilor. Pe de alt\u00e3 parte, p\u0103rintii legionarilor, \u00een marea lor majoritate, se temeau de primejdiile ce amenintau viata copiilor lor intrati \u00een lupt\u00e3; ei doreau s\u0103 \u00eenving\u00e3 tineretul, dar aveau \u00eendoeli si credinta lor \u00een biruint\u0103 se cl\u0103tina c\u00eend vijelia prigoanei devenea prea puternic\u00e3. Si au suferit si ei \u00eempreun\u00e3 cu copiii si unii dintre ei au pl\u00e3tit n\u0103dejdiile lor cu viata, altii cu suferinte nespuse, cu ani de \u00eenchisoare, v\u0103z\u00eendu-si copiii ucisi \u00een floarea b\u0103rb\u0103tiei. Si ce cuvinte am putea g\u0103si pentru a descrie durerea mamelor, a surorilor, a sotiilor legionarilor schingiuiti si \u00eempuscati la porunca unor oameni f\u0103r\u0103 suflet!
\nVor \u00eenv\u0103ta ceva b\u0103tr\u00eenii din aceste \u00eent\u00eempl\u0103ri? Un lucru ar trebui s\u0103 \u00eenvete cei trecuti dincolo de \u201elimita de v\u00eerst\u0103” care \u00eei d\u0103 individului dreptul de a fi “actor” pe scena vietii sociale. C\u0103ci, pe plan social, omul moare \u00eenainte de a muri de b\u0103tr\u00eenete biologic\u0103. E bine si frumos ca b\u0103tr\u00eenii s\u0103 se retrag\u0103 din vreme \u00een viata contemplativ\u0103, spre a nu \u00eencurca actiunea b\u0103rbatilor. S\u0103 ajute tineretul cu sfatul lor chibzuit, cu \u00eentelepciunea\u00a0lor dob\u00eendit\u00e3 \u00een cursul vietii, cu cunostintele lor bogate, dar s\u0103 nu cear\u0103 dreptul de a hot\u0103r\u00ee<\/em> \u00een clipa c\u00eend se cere fapt\u0103 b\u0103rb\u0103teasc\u00e3, vitejie si \u00eenfruntare de primiejdii.
\nLumea b\u00e3tr\u00eenilor se \u00eengusteaz\u00e3 tot mai mult; ea devine tot mai stears\u0103, mai abstract\u0103, mai filosofic\u0103 am fi ispititi s\u00e3 zicem, dac\u00e3 prin filosofie am \u00eentelege reflexiune si \u00eentoarcere spre sine \u00eensus, lumea extern\u00e3 pierz\u00eend din interes. Pentru b\u0103tr\u00eeni, codrii nu s\u00eent asa de verzi ca pentru tineri, paserile nu c\u00eent\u00e3 asa de dulce, lumina lunii nu-i \u00eenv\u0103lue \u00een farmec si mister. Ei devin Copii, dar copii r\u0103i, porniti pe g\u00eelceav\u00e3, cic\u0103litori si egoisti. Copii, f\u00e3r\u00e3 \u00eenc\u00eent\u00e3toarea, naivitate si prospetime a copil\u00e3riei, f\u00e3r\u00e3 curiositatea copilului de a cunoaste toate, de a zburda si de a se bucura de toate minunile naturii.
\nDar s\u00eent si b\u0103tr\u00eeni cu spirit filosofic, bl\u00eenzi din fire, buni la suflet si iubind cu c\u00e3ldur\u00e3 tineretul. Acestia s\u00eent adev\u00e3ratii senatori, sf\u00e3tuitori si \u00eenv\u00e3t\u00e3tori ai tineretului.
\nDespre ei zice Platon<\/em>: “C\u00eend puterea lipseste si nu mai \u00eeng\u0103due cet\u00e3tenilor politica si r\u00e3zboiul, trebue s\u00e3-i l\u00e3s\u00e3m, ca pe niste viet\u0103ti sfinte, s\u0103 pasc\u0103 \u00een libertate, f\u0103r\u00e3 alt\u0103 ocupatie serioas\u0103 dec\u00eet filosofia, dac\u00e3 vrem ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 fericiti si ca, dup\u0103 moartea lor, s\u0103 \u00eencununeze dincolo viata lor printr’o fericire potrivit\u0103 traiului lor”.
\nDar spiritul filosofic, chiar dup\u0103 Platon<\/em>, trebueste s\u0103dit din fraged\u00e3 copil\u0103rie \u00een sufletul omenesc, si \u00een v\u00eersta b\u0103rb\u0103tiei el trebue s\u0103-si g\u00e3seasc\u00e3 desvoltare deplin\u0103. F’ilosofia este pentru Platon<\/em>, ceea ce este dragostea pentru crestini: \u00eentelegere pentru viata sufleteasc\u0103 a celorlalti oameni. Conduc\u0103torul<\/em> trebue s\u00e3 fie filosof \u00een primul r\u00eend, deoarece, dealtminteri, cum ar putea conduce pe ceilalti? Cum ar putea hot\u00e3r\u00ee asupra soartei multimii conduse?
\nDar a filosofa \u00eenseamn\u00e3 a n\u0103zui si spre cunoasterea de sine, \u00eenseamn\u00e3 a \u00eentelege momentul c\u00eend trebue s\u0103 ne retragem din viata social\u00e3, \u00een linistea unei vieti “teoretice”, \u00eenchinat\u00e3 contempl\u00e3rii lumii si a oamenilor.
\nC\u00eend \u00eencepe omul a \u00eemb\u00e3tr\u00eeni? Montaigne<\/em> crede c\u0103 dup\u0103 v\u00eersta de treizeci de ani: \u201eDin toate frumoasele fapte omenesti cari au ajuns la cunostinta mea, de orice fel ar fi, eu g\u00eendesc c\u0103 mai numeroase s\u00eent cele ce au fost s\u0103v\u00eersite, si \u00een timpurile vechi si \u00een timpul nostru, \u00eenainte de v\u00eersta de treizeci de ani, dec\u00eet cele dup\u0103 aceast\u00e3 v\u00eerst\u0103. In ceea ce m\u0103 priveste, s\u00eent sigur c\u0103 dela aceast\u00e3 v\u00eerst\u00e3 si spiritul meu si trupul meu au sc\u00e3zut mai mult dec\u00eet au sporit, si au dat mai mult \u00eenapoi dec\u00eet au \u00eenaintat. E posibil c\u0103 la cei ce \u00eentrebuinteaz\u00e3 bine timpul, stiinta si experienta sporesc cu viata; dar vioiciunea, hot\u0103r\u00eerea repede si alte \u00eensusiri mai importante si esentiale ale firii noaotre vestejesc si sl\u00e3besc”.
\nPe vremea lui Montaigne<\/em> oamenii se uzau poate mai repede, deoarece fixarea limitei de v\u00eers\u0103\u00e3 era dependent\u0103 de puterea de a m\u00eenui spada.
\nIn timpurile noastre \u00eens\u00e3 ne-a fost dat s\u00e3 vedem b\u0103tr\u00eeni neputinciosi orbiti de patim\u0103 sf\u0103tuind la s\u0103v\u00e2rsirea de crime si f\u0103r\u0103delegi nemaiauzite.
\nEi se vor cobor\u00ee \u00een groap\u0103 nu spre a gusta fericirea etern\u00e3 ci \u00eenc\u0103rcati de blestemul unui neam \u00eentreg.
\nTRAIAN BR\u0102ILEANU
\n<\/strong>Revista “Insemn\u0103ri Sociologice<\/strong>“, Anul IV. Nr. 5, 1 Noemvrie 1940<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Revista “Insemn\u0103ri Sociologice“. Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV. Nr. 5, 1 Noemvrie 1940 I Viata poate fi asemuit\u0103 unui teatru unde fiecare om \u00eesi joac\u0103 rolul s\u0103u, bine sau r\u00e3u, cum \u00eel ajut\u0103 talentul si preg\u0103tirea. Dar viata nu este simplu joc, pentru distractia sau instruirea unor spectatori, ci este lupt\u0103 aprig\u0103, iar actorul care […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,4],"tags":[],"class_list":["post-4846","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-presa-interbelica-din-tara","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-1ga","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4846","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4846"}],"version-history":[{"count":19,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4846\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4848,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4846\/revisions\/4848"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4846"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4846"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4846"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}