{"id":4771,"date":"2012-06-22T05:03:05","date_gmt":"2012-06-22T11:03:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4771"},"modified":"2012-06-22T05:07:16","modified_gmt":"2012-06-22T11:07:16","slug":"coordonatele-spirituale-ale-legionarismului-de-c-tin-atanasiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4771","title":{"rendered":"COORDONATELE SPIRITUALE ALE LEGIONARISMULUI de C-tin Atanasiu"},"content":{"rendered":"<div id=\"attachment_4767\" style=\"width: 310px\" class=\"wp-caption alignright\"><img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-4767\" loading=\"lazy\" class=\"size-medium wp-image-4767\" title=\"Insemn\u0103ri Sociologice\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.miscarea.net\/w\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/photo.jpg?resize=300%2C253&#038;ssl=1\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"253\" srcset=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.miscarea.net\/w\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/photo.jpg?resize=300%2C253&amp;ssl=1 300w, https:\/\/i0.wp.com\/www.miscarea.net\/w\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/photo.jpg?w=320&amp;ssl=1 320w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><p id=\"caption-attachment-4767\" class=\"wp-caption-text\">Insemn\u0103ri Sociologice<\/p><\/div>\n<p><span style=\"color: #008000;\">Revista\u00a0<strong>&#8220;Insemn\u0103ri Sociologice&#8221;<\/strong>, Anul IV, Nr. 4, 15 Oct 1940<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #ff0000;\">I.<\/span>\u00a0<em>&#8211; Nevoia unui spirit dinamic, c\u0103l\u0103uzitor al Rom\u00eenismului. Valoarea specificului rom\u00eenesc. Forma din trecut a spiritului rom\u00eenesc poate satisface necesit\u0103\u0163ile prezente? Poten\u0163ialul sufletesc modern.<\/em><\/p>\n<p><span style=\"color: #ff0000;\">II.<\/span>\u00a0<em>&#8211; Experien\u0163a altor popoare\u00a0<\/em>si<em>\u00a0a poporului romin. Deosebirea \u00eentre legionar si nationalistul Rom\u00eeniei politicianizate.<\/em><br \/>\n<span style=\"color: #ff0000;\">III<\/span>.\u00a0<em>&#8211; De ce are nevoie ast\u0103zi Rom\u00eenia ? &#8211; Rom\u00eenismul legionar. &#8211; Armata lupt\u0103 \u015fi pentru o ordine moral\u0103, social\u0103\u00a0\u015fi politic\u0103. &#8211; Credin\u0163a \u015fi puterea de jertf\u0103.<br \/>\n<\/em>\u2028<span style=\"color: #ff0000;\">IV.<\/span>\u00a0<em>&#8211; Omul cerut de vremurile actuale de grea \u00eencercare. &#8211; Selec\u0163ionarea valorilor pe temeiul capacit\u0103\u0163ei individuale \u015fi a muncii productive. &#8211; Omul nou isvor\u00eet din procesul de interiorizare. Biruin\u0163a asupra fiec\u0103ruia si asupra \u00eentregului suflet rom\u00eenesc. &#8211; Omul nou soldat al credin\u0163ei si al muncii legionare.<\/em><\/p>\n<p align=\"center\">I<\/p>\n<p>Nevoia unui spirit veghetor \u015fi c\u0103l\u0103uzitor pentru Rom\u00eenime s&#8217;a f\u0103cut sim\u021bit\u0103 \u00eendat\u0103 ce idealul secular al unirii se \u00eemplinise. Credin\u0163a \u00een puterea Rom\u00eenismului ar fi trebuit ne\u00eencetat \u00eent\u0103rit\u0103, folosind o larg\u0103 contribu\u0163ie a spiritualit\u0103\u0163ii latine, a c\u0103rei ramur\u0103 trebue s\u0103 ne consider\u0103m \u00een permanen\u0163\u0103. Ani dear\u00eendul tineretul legionar s&#8217;a str\u0103duit s\u0103 \u00eempleteasc\u0103 specificul rom\u00eenesc cu spiritui vremii, gr\u0103bind astfel \u00eenchegarea unei doctrine na\u0163ionaliste.<!--more--><br \/>\nValoarea unei astfel de doctrine \u00eens\u0103, nu s&#8217;a \u00een\u0163eles at\u00eet amar de vreme, datorit\u0103, \u00een parte, \u015fi influen\u0163elor democratice \u015fi demagogice, importate de peste grani\u0163\u0103. Ast\u0103zi, c\u00eend miscarea legionar\u0103 a biruit, reexaminarea problemei spiritului rom\u00eenesc este imperios necesar\u0103, rezolvarea ei av\u00eend mai multi sorti de izb\u00eend\u0103, dec\u00eet oric\u00eend.<br \/>\nS\u0103 l\u0103murim ideile asupra puterii \u015fi rostului spiritului rom\u00eenesc, spre a p\u0103trunde sensul lui adev\u0103rat.<br \/>\nPrin specificul, pe care poporul rom\u00een \u00eel are \u015fi-l manifest\u0103, ne distingem ad\u00eenc chiar de vecinii nostri, convie\u0163uitori ai Sud-Estului european; el alc\u0103tueste realitatea cea mai vie \u015fi de nedistrus. Spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103, in caracteristicele ei vitale \u015fi ad\u00eenc \u00eenfipte \u00een Neam, oric\u00eet de pu\u0163ine ar fi, constitue s\u00eemburele rezisten\u0163ei noastre; ea este prezent\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie vizibil\u0103 si de aceea, ea cap\u0103t\u0103 o valoare atemporal\u0103, neput\u00eend fi sf\u0103r\u00e2mat\u0103 de nici un mijloc material. Dar, cu o condi\u0163ie: s\u0103 fie \u00eentr&#8217;adev\u0103r rom\u00eeneasc\u0103, adic\u0103 sim\u0163it\u0103, tr\u0103it\u0103 de Na\u0163ie.<br \/>\nLec\u0163ia trecutului nu trebue dispre\u0163uit\u0103. S\u0103 ne amintim c\u0103 prin acest spirit etnic, am d\u0103inuit dealungul veacurilor, \u00een ciuda faptului c\u0103 asez\u0103rile noastre, ca sate \u015fi t\u00eerguri, au fost deat\u00eetea ori nimicite sau numai invadate de str\u0103ini.<br \/>\nExistenta acestui spirit rom\u00eenesc a asigurat \u00een trecut \u00eempotrivirea cu succes fa\u0163\u0103 de \u00eencerc\u0103rile de desna\u0163ionalizare. Transmi\u0163\u00eendu-se din generatie \u00een genera\u0163ie, el a fost firul conduc\u0103tor \u015fi reamintitor al ob\u00eer\u015fiei si rostului nostru. Oric\u00eet de slab a fost \u00een unele epoci, el n&#8217;a disp\u0103rut \u015fi prin aceasta ne-a dat posibilitatea de perpetuare ca fiin\u0163\u0103 etnic\u0103 \u00een massa slav\u0103 \u00eenconjur\u0103toare.<br \/>\nIntrebarea care se pune este: dac\u0103 forma spiritului rom\u00eenesc din trecut, spre care ne-am \u00eentoarce, ar putea s\u0103 ne sus\u0163in\u0103 \u00een noianul de greut\u0103\u0163i din Europa de azi? Cred c\u0103 nu. Int\u00eei, pentruc\u0103 dup\u0103 r\u0103zboiul de \u00eentregire spiritul rom\u00eenesc a fost sl\u0103bit in ce era mai puternic, \u00een specificul s\u0103u. Str\u0103inismul care a b\u00eentuit \u0163ara, nu f\u0103cea altceva dec\u00eet s\u0103 diminueze autohtonismul, \u00een profitul ideilor mai largi de umanitate, de interna\u0163ionalism. Al doilea, poten\u0163ialul sufletesc, necesar pentru a te \u00eempotrivi cu arma unei agresiuni, trebue s\u0103 fie incomparabil mai mare dec\u00eet \u00een trecut, at\u00eet din cauza conditiilor moderne de lupt\u0103, c\u00eet \u015fi a nivelului ridicat, atins \u00een preg\u0103tirea de r\u0103zboi de cel mai puternic dintre actualii beligeranti, de Germani. Cine vrea s\u0103 fie tare trebue s\u0103 aibe ochii la cei tari.<br \/>\nIat\u0103 cede dou\u0103 cauze principale &#8211; insufcien\u0163a trecutulu\u0103 \u015fi cerin\u0163ele prezentului &#8211; care impun ca munca de refacere a zestrei noastre etnice s\u0103 se \u00eentemeeze pe o idee mare, care s\u0103 constitue, \u00een acela\u015f timp, baza concep\u0163iei despre via\u0163\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">II<\/p>\n<p>Ce ne spune experien\u0163a celorlalte popoare? Sub ochii no\u015ftri se desf\u0103\u015foar\u0103 drama s\u00eengeroas\u0103 a r\u0103zboiului \u015fi vedem \u0163\u0103ri bogate \u00een industrii \u015fi armament, care au primit lovituri grele, pderz\u00eendu-\u015fi independenta sau teritorii, pentruc\u0103 si-au pus toat\u0103 n\u0103dejdea \u00een material \u015fi nu au socotit la justa valoare for\u0163a omului ce-l \u00eensufle\u0163e\u015fte. Ele nu \u015fi-au f\u0103urit o armur\u0103 sufleteasc\u0103. Au uitat c\u0103 sufletul poate \u00eenzeci puterea brut\u0103 a materialului.<br \/>\nInv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul este c\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eensufletirea dat\u0103 de un principiu spiritual nu poti smulge victoria. De aceea, trebue s\u0103 ne preg\u0103tim pentru orice eventualitate, \u00eenarm\u00eendu-ne cu un sufllet nou, \u015fi, \u00eencrez\u0103tori \u00een vitalitatea neamului rom\u00e2nesc, s\u0103 proced\u0103m c\u00eet mai grabnic la f\u0103urirea acestui suflet, dat fiind marile fapte de arm\u0103 ce se s\u0103v\u00eer\u015fesc \u00een clipa de fa\u0163\u0103\u00a0\u00een Europa.<br \/>\nCe ne spune cxperien\u0163a recent\u0103 a poporului nostru?<br \/>\nDin cauza slabei conduceri a statului \u015fi a p\u0103catelor de care\u00a0\u2028a suferit elita politic\u0103 a fostului regim, am ajuns cu hotarele \u021a\u0103rii vrernelnic ciuntite.<br \/>\nStim de asemenea, ca \u00eenl\u0103untrul acestor hotare prefacerile politice, produse de izb\u00eenda legionar\u0103, \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 cursul cu scop de mai bun\u0103 or\u00eenduial\u0103.<br \/>\nIntelepciunea cu care deast\u0103dat\u0103 s&#8217;a \u00eenteles sensul vremurilor este chez\u0103\u015fia c\u0103 evolutia fireasc\u0103 a poporului rom\u00een duce la o Rom\u00eenie mai tare. Aceast\u0103 t\u0103rie a Rom\u00eeniei izvor\u0103ste din convingerea fiec\u0103ruia dintre noi, c\u0103 marele C\u0103pitan a \u00eenteles profetic destinul Neamului, precum \u015fi din b\u0103rb\u0103\u0163ia noastr\u0103 d\u00eerz\u0103 de a afirma ideea rom\u00eeneasc\u0103. Aceste determinante ale spiritualit\u0103tii sunt \u015fi temelia eticei nationale.<br \/>\nPrin ce se deosebe\u015fte legionarul de na\u0163ionalistul din vechea concep\u0163ie?<br \/>\nLegionarul se deosebe\u015fte de na\u0163ionalistul cunoscut \u00een Rom\u00eenia politicianizat\u0103, prin aceea c\u0103 el prive\u015fte mai mult spre viitor, dec\u00eet spre trecut. Patriotul democra\u0163iilor tr\u0103ia din trecut, c\u0103ci prezentul era absorbit de politicul deformat din partide. Intre trecut \u015fi viitor sufletul cinstit sim\u0163ea un gol. De aici inac\u0163iunea, lipsa de av\u00eent, cu toate c\u0103 el purta n\u0103zuin\u0163a nationalist\u0103, c\u0103 el doria ca Patria s\u0103 se \u00eenal\u0163e.<br \/>\nLegionarul, \u00eentruchipare nou\u0103 a Rom\u00eenismului, st\u0103p\u00eenit de neast\u00eemp\u0103rul realiz\u0103rilor, vede \u00een fapt\u0103 cea mai str\u0103lucit\u0103 m\u0103rturie a g\u00eendului ad\u00eenc si a voin\u0163ei die fier. Patriotul politicianizat dorea progresul, legionarul \u00eel \u00eenf\u0103ptueste. A dori un lucru bun pentru to\u0163i din jurul t\u0103u este un merit, dar a crea ceva nou pentru Neam, care s\u0103 \u00eensemne un pas de prop\u0103\u015fire, este o putere. Legionarul reprezint\u0103 forma des\u0103v\u00eer\u015fit\u0103 a na\u0163ionalistului. Dinamismul legionarismului, c\u0103lit de asprimea \u00eencerc\u0103rilor si dominat de o \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 etic\u0103 este caracteristica prevestitoare de bine a mi\u015fc\u0103rii.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">III<\/p>\n<p>Experien\u0163a rom\u00eeneasc\u0103 scoate la iveal\u0103 nevoia de a asigura desvoltarea poten\u0163ialului sufletesc al Na\u0163iei \u015fi de a f\u0103uri un piedestal solid optimismului genera\u0163iei noastre.<br \/>\nPentru aceast\u0103 oper\u0103 gigantic\u0103, legionarismul ne-a descoperit un adev\u0103r, de o valoare etic\u0103 suprem\u0103, pentru viea\u0163a p\u0103m\u00eenteasc\u0103: un adev\u0103rat Rom\u00een este acela, care poate duce o via\u0163\u0103 eliberat\u0103 de pl\u0103cerile trec\u0103toare ale materialismului \u015fi o poate situa pe un plan spiritual eroic. Legionarilor trebue s\u0103 le \u2028fim recunosc\u0103tori c\u0103, datorit\u0103 lor s&#8217;au desprins z\u0103gazurile si na\u0163ionalismul poate \u00een\u0103l\u0163a sufletul.<br \/>\nPutem, ce vrem? Cum? Ar exista alternativa, s\u0103 nu putem \u00eenf\u0103ptui ceea ce vrem? Da. In via\u0163a popoarelor, ca si a indivizilor se \u00eent\u00eempl\u0103 uneori ca s\u0103 se doreasc\u0103 un lucru, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a-l putea \u00eenf\u0103ptui, fie din pricin\u0103 c\u0103 lipse\u015fte persisten\u0163a, fie condit\u0163iile necesare realiz\u0103rii. In ce priveste forta persisten\u0163ei, ea depinde de noi, \u00eens\u0103 imprejur\u0103rille depind \u015fi de al\u0163ii.<br \/>\nPentru crearea acestei for\u0163e, de ce are nevoie Rom\u00eenia de ast\u0103zi?<br \/>\nCredem c\u0103, \u00een primul r\u00eend, Rom\u00eenia are nevoie ast\u0103zi de o \u00eenalt\u0103 constiin\u0163\u0103\u00a0a rostului ei pe aceste meleaguri, de caractere robuste si sustinute de o iubire fanatic\u0103 de \u0163ar\u0103. Are nevoie de o armat\u0103 fanatizat\u0103 pentru cauza rom\u00eeneasc\u0103.<br \/>\nVirtu\u0163i ca cele amintite mai sus, s&#8217;au gasit \u015fi \u00een Rom\u00eenia dinaintea anului 1940, dar erau rare si posesorii lor se pierdeau \u00een massa celorlal\u0163i, asa c\u0103 ac\u0163iunea oamenilor cinsti\u0163i se m\u0103rginea la o rezisten\u0163\u0103 limitat\u0103, \u00een asteptarea \u00eendrept\u0103rii. Vremurile ce le tr\u0103im, ca si nevoile r\u0103zboiului modern, cer virtu\u0163i patriotice la to\u0163i cet\u0103\u0163enii si ceva mai mult, le reclam\u0103 desvoltate intr&#8217;un grad superlativ.\u00a0<em>lnversunarea \u00een ap\u0103rare, ca si elanul \u00een ofensiv\u0103 sunt sigure c\u00eend armata lupt\u0103 si pentru o ordine moral\u0103, pentru o cvedin\u0163\u0103 plin\u0103 de sens social, politic.\u00a0<\/em>F\u0103r\u0103 un astfel de \u00een\u0163eles, poten\u0163ialul sufletesc al unei na\u0163iuni armate se va putea cu greu situa deasupra st\u0103rilor comune.<br \/>\nIn cazul nostru, fundamentul unui atare poten\u0163ial nu poate fi dec\u00eet rom\u00eenismul legionar. Vorbind de Rom\u00eenism, afirm\u0103m c\u0103 el trebue s\u0103 ing\u0103due integrarea tuturor cet\u0103\u0163enilor rom\u00eeni, cu singura condi\u0163ie ca fiecare s\u0103 admit\u0103 primatul lui. Vorbind de legionarism ridic\u0103m ideea de des\u0103v\u00eersire a Rom\u00eenismului la \u00een\u0103l\u0163imea unei credin\u0163e.<br \/>\nLegionarismal este credin\u0163a care st\u0103p\u00eene\u015fte sufletele. Prin credin\u0163\u0103 se descoper\u0103 \u0163elul \u00eendep\u0103rtat spre care ne m\u00een\u0103 destinul. Ra\u0163iunea este prea slab\u0103 pentru a lumina calea destinului, iar voin\u0163a ne\u00eendestul\u0103toare. Insufle\u0163irea pe care credin\u0163a \u0163i-o d\u0103rueste este ad\u00eenc\u0103. Ea se sprijin\u0103 pe straturile profunde ale fiintei psihice. Inconstientul, prin sim\u0163irile sedimentate, \u0163\u00eesne\u015fte, numai c\u00eend omul crede.<br \/>\nN\u0103valnicul fior al credin\u0163ei inund\u0103 c\u00eempul ra\u0163iunii \u015fi-i d\u0103 o sus\u0163inere, pe care o vedem la martiri, la sfin\u0163i, la eroi. Iat\u0103 de ce legionarismul este, \u00een primal r\u00eend, o credin\u0163\u0103. Presentimentul de a te afla pe drumul drept al inteligen\u0163ei este imboldul marilor fapte. &#8220;Cred &#8211; cum \u00eemi spunea in 1938, un intelectual german &#8211; \u015fi acesta mi-e deajuns&#8221;. Credin\u0163a r\u0103spunde astfel \u015fi la problemele pe care ra\u0163iunea nu le poate discerne.<br \/>\nSiguran\u0163a aceasta interioar\u0103 o poate aprecia numai cine o posed\u0103, adic\u0103 ea nu poate fi ob\u0163inut\u0103 pe cale silogistic\u0103, a judec\u0103tii din via\u0163a cotidian\u0103, deci apreciat\u0103 cu mijloacele de cunoa\u015ftere a faptelor simple, de suprafa\u0163\u0103.<br \/>\nDac\u0103 ra\u0163iunea este considerat\u0103 pe o treapt\u0103 mai apropiat\u0103 de vremelnic dec\u00eet credin\u0163a, judecata nu pierde din importanta, ci ea cap\u0103t\u0103 un sprijin\u2028.<br \/>\nCredinta ajut\u0103 pe indivud s\u0103 r\u0103zbat\u0103 \u00eendoiala trec\u00eend peste oscilatiile g\u00e2ndirii.<br \/>\nCredinta, ca forma de \u00eentelegere, este subiectiv\u0103, \u00eens\u0103 fondul ei este obiectiv. Esenta valorilor ei componente este filtrat\u0103 de profunda cugetare a unei elite, prin urmare avem o participare a colectivit\u0103tii, care obiectiveaz\u0103 ideile.<br \/>\nDe aceea, credinta face s\u0103 se nasc\u0103 \u00een individ sentimentul de solidaritate, de \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fire a ideei cu at\u00eetia altii. Acest sentiment d\u0103 sensatia definitivului, oferind reazim tuturor\u00a0\u00eencerc\u0103rilor\u00a0de jertf\u0103.<br \/>\nCredin\u0163a legionar\u0103 este de natur\u0103 mistic\u0103. \u201eFl\u0103m\u00e2nzi, s\u0103raci, dar tari \u00een credin\u0163\u0103&#8221; (N. Totu). Aceast\u0103 credint\u0103 se fundeaz\u0103 \u015fi pe preceptele cre\u015ftinismului, at\u00eet de pretuite de Corneliu Codreanu. A\u015fa se explic\u0103, cum legionarismul a adus lumin\u0103 \u00een sufletul oamenilor, chiar \u015fi a acelor mai simpli, cari au intuit cu ajutorul credintei \u0163elul legionar desbr\u0103cat de bunurile p\u0103m\u00eente\u015fti vremelnice. Prin acest substrat religios, legionarismul dep\u0103\u015fe\u015fte fascismul si national-socialismul.<br \/>\nIat\u0103 marea \u015fi perm,anenta valoare a credintei \u015fi a puteril de jertf\u0103 care constitue coordonatele spirituale ale legionarismului.<br \/>\nDin credint\u0103 fanatic\u0103 s&#8217;a ivit puterea de jertf\u0103, acea &#8220;tr\u0103ire vie \u015fi eroic\u0103 a jertfei legionare&#8221;, cum a zis Ion Mo\u0163a, &#8220;acea d\u0103ruire total\u0103 pentru r\u0103scump\u0103rarea unui mai bun destin rom\u00e2nesc&#8221;.<br \/>\nIat\u0103 marea \u015fi permanenta valoare a credintei, care constitue darea coordonatelor spirituale ale legionarismului.<br \/>\nCredinta \u015fi puterea de jertf\u0103 legionar\u0103, s\u0103l\u0103\u015fluind \u00een fiecare din noi \u015fi av\u00eend o parte comun\u0103 tuturora, tope\u015fte toate asperit\u0103\u00feile \u015fi \u00eencheag\u0103 armonios \u00eentr&#8217;un TOT fortele rom\u00eene\u015fti. Dup\u0103 cum o credint\u0103 reflect\u0103 \u00een societate un spirit religios, tot a\u015fa credinta legionar\u0103 s\u0103dit\u0103 \u00een noi, creiaz\u0103 spiritul\u2028 \u2028legionar, a c\u0103rui urm\u0103 se va g\u0103si \u00een orice manifestare a noastr\u0103. Acest spirit ne va ajuta s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 suntem un TOT indivizibil, o voint\u0103, un popor. Purt\u0103tori ai acestui spirit pur rom\u00eenesc, vom \u00eenfrunta cu mai mult curaj, la nevoie, primejdiile ce ar p\u00eendi Neamul. Legionarismul este altoirea spiritului rom\u00eenesc cu acele caracteristice impuse de asprele vremuri ce le tr\u0103im. Re\u00eennoirea Rom\u00eeniei prin elanul legionar creaz\u0103 av\u00eentul b\u0103rb\u0103tesc, at\u00eet de necesar marilor \u00eenf\u0103ptuiri. Prin el se va putea st\u0103vili mai u\u015for eventuala furtun\u0103, chiar dae\u0103 ea va fi si de o\u0163el.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">IV<\/p>\n<p>\u2028Vremurile de azi cer oameni preg\u0103ti\u0163i pentru ele. Legea istoric\u0103 prevede c\u0103 dup\u0103 fiecare r\u0103zboiu, structura statului sufer\u0103 \u00een mod inevitabil schimb\u0103ri. A\u015fa a fost la 1916, a\u015fa este \u00een zilele lui 1940. Schimbarea aceasta se prezint\u0103 sub forma ivirii de valori re\u00eenn\u0103scute pentru conducere si a unei circula\u0163ii mai vii a elitelor. Sensul acestei renasteri trebue s\u0103 fie clar \u00een\u0163eles.<br \/>\nPrefacerile ce au loc \u00een statul rom\u00een, vor fi \u00eencununate de succes \u015fi \u00een m\u0103sura in care se va putea desvolta un rom\u00een mai bine \u00eenchegat. suflete\u015fte, prin urmare un om nou. Om nou, ca \u2028o necesitate a evolu\u0163iei societ\u0103tii noastre, \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 acela care admite interesul Natiei ca o conditie hot\u0103r\u00eetoare \u00een selec\u0163ionarea elitelor. Valoarea fortei fiec\u0103ruia se obiectiveaz\u0103 prin aportul ei fa\u0163\u0103 de interesul general.<br \/>\nDispre\u0163uind \u201erela\u0163ia&#8221; ca mijloc de c\u00eestigare a situatiei materiale \u015fi sociale, omul nou proclam\u0103 ca principiu al vietii sale \u015fi al societ\u0103tii \u00een care tr\u0103este, criteriul selection\u0103rii valorilor rom\u00eenesti pe temeiul capacit\u0103tii individuale \u015fi a muncii productive. Aceast\u0103 capacitate trebue s\u0103 reprezinte o energie bine structurat\u0103 cu sens national. Via\u0163a nou\u0103 cere \u00eemplinirea de fapte ce s&#8217;au l\u0103sat asteptate. Fapta dezinteresat\u0103 con\u0163ine ceva din eroism, ea este cerut\u0103 de sufletul popula\u0163iei \u00eensetat de dreptate \u015fi omenie.<br \/>\nOmul nou nu poate fi conceput f\u0103r\u0103 bog\u0103\u0163ia sufleteasc\u0103 care s\u0103 se reverse sub forma dinamic\u0103 a vie\u0163ii pline de elan creator. Structurn lui va izbi prin aspectul ei energetic. Selec\u0163iunea obiectiv\u0103 a capacit\u0103tilor, \u00een functie de promovarea interesului na\u0163ional, constitue o alt\u0103 coordonat\u0103 a legionarismului. Omul nou este p\u0103truns de ideea dep\u0103sirii omului vechiu.\u2028 Transformarea sufleteasca este indispensabil\u0103. Apa vie a sufletului nu poate veni de undeva din afar\u0103, ci din l\u0103untrul fiintei noastre. Iat\u0103 santierul legionar la care fiecare este chemat s\u0103 participe, controlat \u00een primul r\u00eend de constiinta rom\u00eeneasc\u0103.<br \/>\nN\u2028oua or\u00eenduial\u0103 trebue s\u0103 aib\u0103 ca obiect int\u00eeiu spiritualul. Ea este opera forului interior omenesc. Fr\u0103m\u00eentarea l\u0103untric\u0103 a omului duce la o bun\u0103 sau slab\u0103 interiorizare. Din tumultul procesului de interiorizare &#8211; cu sens pozitiv &#8211; se va ivi un stil al vie\u0163ii sufletesti, care va contribui si el la crearea tipului de energie uman\u0103. Omul nou a\u015fteptat de to\u0163i, dar nedefinit de nimeni \u00een trecut, \u00eenseamn\u0103, \u00een primul r\u00eend, spirit nou. O structur\u0103 a acestuia mai conturat\u0103, pentru anumite cerin\u0163e ale vremurilor, va \u00eenlesni si f\u0103urirea omlui nou.<br \/>\nPornind dela aceast\u0103 interiorizare, caracteristica vie\u0163ii noui, ne \u00eentreb\u0103m \u00een puterea cui st\u0103 posibilitatea de a \u00eenf\u0103ptui acest om nou? Fire\u015fte, a noastr\u0103 a tuturora!<br \/>\nVirtual, fiecare poart\u0103 ceva din comoara de virtu\u0163i, dar numai cel cu credin\u0163\u0103 \u00een Patrie \u015fi \u00een idealul legionar o poate descoperi.<br \/>\nIat\u0103 de ce se impune pentru oricare reexaminarea forului interior. Acolo trebue s\u0103 \u00eencepem s\u0103 cl\u0103dim. Dar, \u00een a\u015fa fel ca idealul fiec\u0103ruia s\u0103 cuprind\u0103 valorile etice superioare ale legionarismului, &#8220;ca s\u0103 ucidem \u00een noi puftele de bogatie material\u0103, tr\u0103ind o viea\u0163\u0103 aspr\u0103 si sever\u0103, \u00eenl\u0103tur\u00eend exploatarea omului de c\u0103tre om, jertfind totul pentru Tar\u0103 si ap\u0103r\u00eend mi\u015fcarea legionar\u0103&#8221;.<br \/>\nPrima biruint\u0103 este asupra fiec\u0103ruia \u00eensu\u015fi \u015fi asupra tuturora. Iata \u00eent\u00eeia etap\u0103 a politicei de stat legionar. C\u00eend mi\u015fcarea legionara va cuceri \u00eentregul suflet rom\u00eenesc \u015fi convingerea fiec\u0103ruia va c\u0103p\u0103ta av\u00eentul creator, atunci statul legionar va fi expresia puternic\u0103 si curat\u0103 a mi\u015fc\u0103rii si nimeni nu-l va mai putea schimba.<br \/>\nIdealul adev\u0103ratului rom\u00een este s\u0103 fie soldat legionar, cu arma \u00een timp de r\u0103zboiu, cu fapta constructiv\u0103 pentru Neam, \u00een timp de pace.<br \/>\nTara are nevoie numai de solda\u0163i: solda\u0163i ai credin\u0163ei si ai muncii legionare.<br \/>\nCine vrea s\u0103 \u00eenving\u0103, s\u0103 cread\u0103 fanatic \u00een biruin\u0163\u0103, pentruc\u0103 av\u00eend credin\u0163a \u00een ea, va putea izb\u00eendi. Aceasta este una din tainele biruin\u0163ei.<br \/>\n<strong>CONST. ATANASIU<br \/>\n<\/strong><span style=\"color: #008000;\"><em>Revista\u00a0&#8220;<strong>Insemn\u0103ri Sociologice&#8221;<\/strong>, Anul IV, Nr. 4, 15 Oct 1940<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Revista\u00a0&#8220;Insemn\u0103ri Sociologice&#8221;, Anul IV, Nr. 4, 15 Oct 1940 I.\u00a0&#8211; Nevoia unui spirit dinamic, c\u0103l\u0103uzitor al Rom\u00eenismului. Valoarea specificului rom\u00eenesc. Forma din trecut a spiritului rom\u00eenesc poate satisface necesit\u0103\u0163ile prezente? Poten\u0163ialul sufletesc modern. II.\u00a0&#8211; Experien\u0163a altor popoare\u00a0si\u00a0a poporului romin. Deosebirea \u00eentre legionar si nationalistul Rom\u00eeniei politicianizate. III.\u00a0&#8211; De ce are nevoie ast\u0103zi Rom\u00eenia ? &#8211; [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-4771","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-1eX","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4771","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4771"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4771\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4774,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4771\/revisions\/4774"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4771"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4771"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4771"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}