{"id":4688,"date":"2012-05-26T03:03:50","date_gmt":"2012-05-26T09:03:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4688"},"modified":"2012-05-26T04:31:53","modified_gmt":"2012-05-26T10:31:53","slug":"zalmoxis-de-ioan-coman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4688","title":{"rendered":"ZALMOXIS de Ioan Coman"},"content":{"rendered":"
\"\"

B\u0103tr\u00e2nul zeu Zalmoxis, t\u0103ria \u015fi m\u00e2ng\u0103erea \u201eGe\u0163ilor nemuritori\u201d...<\/p><\/div>\n

Revista \u201cG\u00e2ndirea<\/strong>\u201d, Anul XX, Nr. 1, Ianuarie 1941<\/em><\/span>
\nB\u0103tr\u00e2nul zeu Zalmoxis, t\u0103ria \u015fi m\u00e2ng\u0103erea \u201eGe\u0163ilor nemuritori” \u015fi a altor popula\u0163ii trace de acum 2500 de ani este o figur\u0103 extrem de eteric\u0103 \u00een literatura \u015fi \u015ftiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. Miile de ani l-au \u00eenv\u0103luit \u00een p\u00e2nza de aur a mitului \u015fi amenin\u0163\u0103 s\u0103-l \u00eengroape ca pe o mumie. Dumnezeul unui neam este \u00eens\u0103 isvorul nesecat al civiliza\u0163iei \u015fi al tuturor aspira\u0163iunilor sale c\u0103tre ideal. Zalmoxis n’a fost nici un feti\u015f \u015fi nici un idol efemer ca la multe dintre popoarele primitive \u015fi s\u0103lbatice. El a fost \u00eencarnarea celei mai \u00eenalte \u015fi mai pure for\u0163e divine la neamurile traco-getice \u015fi a impus cel mai superb stil de via\u0163\u0103 moral\u0103 \u015fi religioas\u0103 unui mare num\u0103r de oameni de pe o \u00eentindere considerabil\u0103 de p\u0103m\u00e2nt. Ace\u015fti oameni erau str\u0103mo\u015fii no\u015ftri Daco-Ge\u0163ii. Dac\u0103 Roma nemuritoare ne-a dat m\u00e2ndria, asprimea \u015fi disciplina legiunilor sale, re\u00eenviate azi at\u00e2t de fericit \u00een legiunea nesf\u00e2r\u015fit\u0103 a c\u0103m\u0103\u015filor verzi \u2014 fasciile Rom\u00e2niei moderne \u2014 Ge\u0163ia str\u0103mo\u015feasc\u0103 a turnat \u00een sufletele noastre setea dup\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fire \u015fi credin\u0163a cald\u0103 \u00een nemurire.\u2028
\nAceast\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fire \u015fi aceast\u0103 nemurire vin dela P\u0103rintele nostru Zalmoxis. Dar cine era Zalmoxis? Vechimea imemorial\u0103 a acestui zeu, lipsa unei tradi\u0163ii scrise despre el la popoarele traco-gete, rela\u0163iunile fragmentare \u015fi deseori confuse ale autorilor greci \u015fi latini, dar mai ales interpretarea ra\u0163ionalist\u0103 \u015fi na\u0163ionalist\u0103 \u00een sens grec a vie\u0163ii \u015fi doctrinei acestui zeu, dat\u0103 de izvoarele grece\u015fti, au \u00eengreuiat \u015fi \u00eengreuiaz\u0103 enorm l\u0103murirea st\u0103rii civile a lui Zalmoxis. S’au f\u0103cut nenum\u0103rate ipoteze, pe c\u00e2t de ingenioase, pe at\u00e2t de fragile. Singurul lucru s\u0103n\u0103tos de f\u0103cut \u00een asemenea caz este cercetarea f\u0103r\u0103 prejudecat\u0103, dar cu toat\u0103 precau\u0163ia a izvoarelor celor mai vechi. Adic\u0103 a lui Herodot, Platon \u015fi Strabon.
\nPotrivit pe de o parte concep\u0163iei antropomorfice \u00een materie de credin\u0163\u0103, pe de alta orgoliului rasial al vechilor Eleni c\u0103 toate ideile \u00eenalte din cultura \u015fi religiile a\u015fa numitelor popoare barbare sunt de provenien\u0163\u0103 greac\u0103, clasicismul grec \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe Zalmoxis ca elev al lui Pythagora. lat\u0103 cuvintele lui Herodot: \u201eAcest Zalmoxis a fost un om; el a fost sclavul lui Pythagora al lui Mnesarh, la Samos. Liber\u00e2ndu-se, se \u00een\u00ad toarse \u00een \u0163ara lui foarte bogat. In patrie, aci, Tracii duceau o via\u0163\u0103 primitiv\u0103 \u015fi simpl\u0103. Zalmoxis cunosc\u00e2nd felul de via\u0163\u0103 al Grecilor Ionieni precum \u015fi concep\u0163ia lor despre existen\u0163\u0103, superioar\u0103 celei a Tracilor, pentruc\u0103 fusese \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Grecii \u015fi \u00een deo\u00adsebi cu cel mai savant dintre ei, cu Pythagora, \u00ee\u015fi cl\u0103di un apartament pentru b\u0103rba\u0163i (un andreon), unde ad\u0103postea \u015fi osp\u0103ta pe cei mai buni dintre locuitorii cet\u0103\u0163ii. Aci el predica \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura c\u0103 nici el, nici oaspe\u0163ii lui, nici urma\u015fii lor perpetui nu vor muri, ci c\u0103, \u2014 dup\u0103 moartea trupului \u2014 vor merge \u00eentr’un loc unde vor duce o via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit \u015fi unde se vor bucura de tot binele. In aceast\u0103 cas\u0103 pentru b\u0103rba\u0163i unde Zalmoxis predica astfel \u015fi unde \u00eencerca s\u0103 pun\u0103 \u00een practic\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui, el \u00ee\u015fi construi o ca\u00admer\u0103 subteran\u0103. C\u00e2nd aceast\u0103 camer\u0103 fu gata, el cobor\u00ee \u00een ea \u015fi disp\u0103ru trei ani din mijlocul Tracilor. Poporul fu \u00eendurerat \u015fi-l pl\u00e2nse ca pe un mort. Dar \u00een cursul celui de al patrulea an, el se ar\u0103t\u0103 Tracilor \u015fi-\u015fi adeveri spusele. Iat\u0103 istoria sa, dup\u0103 cum mi s’a povestit. In ce m\u0103 prive\u015fte, eu nu sunt nici prea ne\u00eencrez\u0103tor, dar nici prea credul fa\u0163\u0103 de men\u0163ionata camer\u0103 subteran\u0103. Eu cred c\u0103 acest Zalmoxis a precedat cu mul\u0163i ani pe Pythagora; \u00eemi este perfect indiferent dac\u0103 Zalmoxis a fost un om sau un zeu regional la Ge\u0163i”. A\u015fa sf\u00e2r\u015fe\u015fte Herodot. Puerilitatea acestei legende sare \u00een ochi. Grecii Pontului-Euxin, aceia care \u00eel informeaz\u0103 pe Herodot, nu puteau admite c\u0103 o concep\u0163ie a\u015fa de \u00eenalt\u0103 ca nemurirea sufletului, s\u0103 aib\u0103 o origin\u0103 barbar\u0103, getic\u0103. \u015ei atunci solu\u0163ia a fost simpl\u0103: Zalmoxis a fost sclavul \u015fi elevul lui Pyrhagora dela care a \u00eemprumutat nu numai doctrina \u00een chestiune, dar \u015fi tot stilul de via\u0163\u0103 civilizat\u0103 al Ionienilor.
\nHerodot ezit\u0103 s\u0103 se pronun\u0163e asupra umanit\u0103\u0163ii sau divinit\u0103\u0163ii lui Zalmoxis. El nu poate hot\u0103r\u00ee dac\u0103 acesta a fost om sau zeu. La fel \u015fi \u00een privin\u0163a camerei subterane, care a servit ca mijloc de demonstra\u0163ie a nemuririi.
\nEzitarea lui Herodot este explicabil\u0103. Interpretarea prea ra\u0163ionalist\u0103 pe care cona\u0163ionalii s\u0103i o d\u0103deau mitului precum \u015fi neputin\u0163a lui de a se informa direct, necunosc\u00e2nd limba get\u0103, l-au derutat.
\nAdev\u0103rul este \u00eens\u0103 c\u0103 ideea nemuririi sufletului \u2014 cea mai luminoas\u0103 \u015fi cea mai sigur\u0103 dintre toate dogmele religiei Ge\u0163ilor \u2014 se degajeaz\u0103 din credin\u0163a \u00eentr’un singur Dumnezeu, infinit \u00een putere \u015fi \u00een bun\u0103tate. Ge\u0163ii credeau c\u0103 nu mai exist\u0103 alt Dumnezeu afar\u0103 de al lor. Acest premonoteism \u015fi universalism presupun o vechime extraordinar\u0103 a zeului get. O vechime prea mare pentru istoricitatea Iui Zalmoxis.
\nZalmoxis a fost identificat t\u00e2rziu cu marele zeu al Ge\u0163ilor; totu\u015fi cu mult \u00eenaintea lui Herodot. \u00eenainte de a fi zeu, Zalmoxis a fost un mare rege, preot \u015fi profet al Ge\u0163ilor. Un text din Platon ne spune c\u0103 Ge\u0163ii \u00een\u015fi\u015fi numeau pe Zalmoxis regele lor \u015fi-l socoteau mare medic, adic\u0103, \u00een limbaj antic, preot-magician. Strabon ne relateaz\u0103 c\u0103 Zalmoxis a fost mai \u00eent\u00e2i preotul celui mai mare zeu al Ge\u0163ilor \u015fi numai mai t\u00e2rziu a ajuns zeu. Aeela\u015f autor ne d\u0103 detaliul, excep\u0163ional de pre\u0163ios, c\u0103 tradi\u0163ia diviniz\u0103rii preotului la Ge\u0163i s’a men\u0163inut p\u00e2n\u0103 la venirea lui, \u015fi citeaz\u0103 cazul marelui s\u0103u contemporan, preotul Deceneu al lui Burebista. Marele preot get era totdeauna colaboratorul, coregentul indispensabil al monarhului. O tradi\u0163ie transmis\u0103 de aeela\u015f Strabon ne spune c\u0103 poporul get nu da ascultare hot\u0103r\u00eerilor regale dec\u00e2t dac\u0103 erau \u00eent\u0103rite de marele preot. Acest detaliu ne arat\u0103 c\u0103 a fost o vreme c\u00e2nd regele \u015fi marele preot f\u0103ceau una. Coexisten\u0163a \u00eentr’o singur\u0103 persoan\u0103 a regelui \u015fi a marelui preot din timpurile cele mai \u00eendep\u0103rtate si p\u00e2n\u0103 la ortodoxia noastr\u0103 bizantin\u0103 este un adev\u0103r comun \u00een istorie. Faraonul egiptean, regele Persiei, \u00eemp\u0103ratul asirian \u015fi cel roman, erau \u015fi mari preo\u0163i. In ce prive\u015fte pe Ge\u0163i, e demn de luat \u00een seam\u0103 c\u0103 preo\u0163ii lor sunt numi\u0163i \u201efondatorii” sau \u201efondatorii de ora\u015fe”. Dar cine sunt fondatorii dec\u00e2t regii? Istoria culturii \u015fi psihologiei popoarelor nu cunoa\u015fte al\u0163i fondatori. Numele \u00eensu\u015fi al lui Zalmoxis \u00eenseamn\u0103, \u00een limba traco-scita: \u201eRege, St\u0103p\u00e2n de oameni”. Zalmoxis este deci regele, regele prin excelen\u0163\u0103. Nu e vorba de un rege ceresc, adic\u0103, de un apelativ al divinit\u0103\u0163ii supreme, a\u015fa cum s’a zis; ci de un rege c\u00e2rmuind pe p\u0103m\u00e2nt. Leg\u0103tura organic\u0103 a regelui Zalmoxis cu p\u0103m\u00e2ntul o avem \u00een nume de ora\u015fe \u015fi persoane ca : Zaldapa, Salmydessos, Zelmisses, Abrosalmes, Saldobyssa, Sarmisegetuza. In fine, se cunosc cazurile istorice ale regilor Cosingas \u015fi Comosicus cari erau \u015fi mari preo\u0163i \u00een acela\u015f timp.
\nDivinizarea s’a efectuat nu at\u00e2t asupra regelui c\u00e2t asupra marelui preot. Evident, pietatea \u015fi recuno\u015ftin\u0163a poporului a\u015feaz\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 pe regii p\u0103m\u00e2nte\u015fti pe \u0163ronuri divine. Dar preotul-profet Zalmoxis se bucura de privilegii speciale care s\u0103-i fac\u0103 p\u00e2rtie spre divinizare. Mai \u00eent\u00e2i faptul c\u0103 acest preot locuia \u00een muntele sf\u00e2nt Kogaionon, sediu al celei mai mari \u015fi mai str\u0103vechi divinit\u0103\u0163i getice. Caracterul sacru al muntelui conferea \u00eencetul cu \u00eencetul aceea\u015f sfin\u0163enie \u015fi preotului Zalmoxis. Acest preot \u015fi to\u0163i succesorii lui erau inaccesibili oamenilor; ei nu puteau fi vizita\u0163i dec\u00e2t de rege \u015fi de servitori cari \u00eei aduceau cele trebuincioase. In al doilea r\u00e2nd, preotul Zalmoxis era consilierul indispensabil al regelui, \u015fi avea deseori chiar puterea unui hiperrege. Nimic nu se f\u0103cea f\u0103r\u0103 sfatul \u015fi aprobarea lui. Sfatul \u015fi aprobarea erau socotite c\u0103 sunt dictate de c\u0103tre zeul suprem, al c\u0103rui profet era, dar nu e mai pu\u0163in adev\u0103rat, c\u0103 \u00een forma vizibil\u0103, acestea veneau dela el.
\nLa \u00eenceput, zeul Zalmoxis era o divinitate a p\u0103m\u00e2ntului \u015fi a subsolului, o divinitate htonian\u0103. Preotul \u015fi pe urm\u0103 zeul Zalmoxis au oficiat \u015fi au locuit \u00een sanc\u00adtuarul vechiului zeu al Ge\u0163ilor din muntele Kogaionon. Camera subteran\u0103, \u00een care \u2014 dup\u0103 Herodot \u2014 Zalmoxis a intrat \u015fi de unde a ie\u015fit pentru a dovedi nemurirea, era morm\u00e2ntul vechei divinit\u0103\u0163i getice.
\nZalmoxis \u00eencepu s\u0103 se spiritualizeze \u00eenc\u0103 din vremuri foarte dep\u0103rtate pentruc\u0103 deja pentru Herodot spiritualismul \u015fi nemurirea Ge\u0163ilor apar ca foarte vechi. El se \u00een\u0103l\u0163\u0103 din grot\u0103 pe v\u00e2rful muntelui \u015fi de aci \u00een cerul luminii \u015fi al nemuririi.
\nCare erau atributele zeului Ge\u0163ilor?
\nZalmoxis era \u015feful suprem al na\u0163iunii getice \u015fi al lumii. El singur sus\u0163ine \u015fi garanteaz\u0103 via\u0163a poporului s\u0103u at\u00e2t aici, c\u00e2t \u015fi dincolo.
\nEl era izvorul hot\u0103r\u00eerilor regale; el sf\u0103tuia regele \u015fi na\u0163iunea prin marele preot pentru actele politice, sociale, morale \u015fi religioase. El era oracolul suprem al na\u0163iunii. El era educatorul na\u0163iunii prin preo\u0163ii s\u0103i, care predicau doctrina zalmoxeean\u0103.
\nEl creia ordine c\u0103lug\u0103re\u015fti dintre care cel mai celebru era acel al \u201eS\u0103racilor”.
\nPreo\u0163ii, de o cump\u0103tare proverbial\u0103, \u00eenv\u0103\u0163au poporul s\u0103 duc\u0103 o via\u0163\u0103 sobr\u0103: s\u0103 nu m\u0103n\u00e2nce carne \u015fi nimic din ce constituie o creatur\u0103, ci numai miere, lapte \u015fi br\u00e2nz\u0103. Preo\u0163ii tr\u0103iau \u00een afar\u0103 de c\u0103s\u0103torie \u015fi duceau o via\u0163\u0103 lini\u015ftit\u0103 \u015fi independent\u0103. Ei erau \u015fi judec\u0103tori.
\nPrin aceia\u015fi preo\u0163i Zalmoxis \u00eenv\u0103\u0163a pe Ge\u0163i cultul vitejiei \u015fi al drept\u0103\u0163ii; Herodot nume\u015fte pe Ge\u0163i \u201ecei mai viteji \u015fi cei mai drep\u0163i dintre to\u0163i Tracii”.
\nCorpul \u015fi via\u0163a nu au nici un pre\u0163. Se cunoa\u015fte practica Ge\u0163ilor \u015fi a Trausienilor la na\u015ftere \u015fi la moarte: \u201ecopilul nou n\u0103scut e \u00eenconjurat de p\u0103rin\u0163i \u015fi de rude care-l pl\u00e2ng amarnic. Ei \u00een\u015fir\u0103 pl\u00e2ng\u00e2nd nesf\u00e2r\u015fitele nenorociri oare se vor abate asupra lui din momentul na\u015fterii \u015fi comenteaz\u0103 toate suferin\u0163ele omene\u015fti. Dimpotriv\u0103, cel r\u0103posat e \u00eengropat cu bun\u0103 dispozi\u0163ie \u015fi bucurie; mortul a sc\u0103pat de toate suferin\u0163ele \u015fi va duce de aci \u00eenainte o via\u0163\u0103 cu totul fericit\u0103”
\nSufletul e cea mai \u00eenalt\u0103 podoab\u0103 a fiin\u0163ii omene\u015fti. El singur trebue s\u0103 ne preocupe. El nu merge la Zalmoxis dec\u00e2t \u00een stare de perfect\u0103 puritate. Aceast\u0103 puritate se ob\u0163ine prin vitejie \u00een timp de r\u0103zboi \u015fi prin practicarea drept\u0103\u0163ii \u015fi a cump\u0103t\u0103rii p\u00e2n\u0103 la s\u0103r\u0103cie \u00een timp de pace.
\nDogma central\u0103 a doctrinei lui Zalmoxis era nemurirea sufletului. \u201eGe\u0163ii cred c\u0103 nu mor” \u2014 zice Herodot, \u2014 \u201eci c\u0103 defunctul merge la zeul Zalmoxis”. \u015ei alte triburi aveau aceast\u0103 credin\u0163\u0103, dar cu anumite adausuri sau nuan\u0163e. Terizii \u015fi Crobyzii de exemplu credeau c\u0103 mor\u0163ii revin. E \u00een aceasta o influen\u0163\u0103 a metempsihozei orfice sau pitagorice, dar e cu totul contrarie concep\u0163iei getice despre nemurire, care nu admite revenirea, c\u0103ci aceasta ar \u00eensemna reluarea contactului cu via\u0163a \u015fi materia. Spiritua\u00adlismul get evit\u0103 precizarea locului nemuririi. Sufletele merg la Zalmoxis \u015fi nemurirea e gustat\u0103 \u00een tov\u0103r\u0103\u015fia acestui zeu. Cum? Herodot ne spune doar at\u00e2t: \u201eSufletele se vor bucura de tot binele”. Undeva, \u00een nesf\u00e2r\u015fitul cerului albastru, sufletele sunt fericite de nemurirea lor, \u00een des\u0103v\u00e2r\u015firea lor.
\nCultul adus lui Zalmoxis a fost la \u00eenceput s\u00e2ngeros, av\u00e2nd loc pe p\u0103m\u00e2nt sau chiar \u00eentr’o grot\u0103. Pe urm\u0103, paralel cu spiritualizarea zeului, sacrificiul a evoluat \u015fi el: pe v\u00e2rful l\u0103ncilor, \u00een aer \u015fi pe v\u00e2rful mun\u0163ilor.
\nNici un autor vechi nu pomene\u015fte despre temple sau statui ale lui Zalmoxis. Dar un sanctuar pe muntele Kogaionon, care era socotit sacru, trebue s\u0103 fi fost. Aceast\u0103 imaterialitate a religiunii zalmoxeene \u2014 unic\u0103 \u00een istoria religiilor \u2014 arat\u0103 excep\u0163ionala superioritate a str\u0103mo\u015filor no\u015ftri \u00een concertul \u00eentregii lumi. Contactul cu Zalmoxis se f\u0103cea numai \u00een spirit, prin medita\u0163ie, rug\u0103ciune, sfin\u0163enie. Se f\u0103ceau probabil liba\u0163iuni de miere \u015fi lapte la locul de rug\u0103ciune.
\nSpiritualismul \u015fi nemurirea zalmoxeean\u0103 au insuflat rasei noastre virtu\u0163ile ei ne\u00eenfr\u00e2nate. Prin ele am durat dealungul veacurilor. Prin universalismul \u015fi nemurirea zalmoxeean\u0103 cre\u015ftinismul a p\u0103truns u\u015for \u015fi ad\u00e2nc \u00een sufletul str\u0103mo\u015filor no\u015ftri.
\nZalmoxis cel nev\u0103zut \u015fi nemuritor nu trebue s\u0103 fie numai o amintire pentru noi; ci o lozinc\u0103, \u015fi un \u00eendreptar prin care s\u0103 ne merit\u0103m noble\u0163ea noastr\u0103 rasial\u0103.<\/p>\n

Ioan COMAN<\/strong>
\nRevista \u201cG\u00e2ndirea<\/strong>\u201d, Anul XX, Nr. 1, Ianuarie 1941<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Revista \u201cG\u00e2ndirea\u201d, Anul XX, Nr. 1, Ianuarie 1941 B\u0103tr\u00e2nul zeu Zalmoxis, t\u0103ria \u015fi m\u00e2ng\u0103erea \u201eGe\u0163ilor nemuritori” \u015fi a altor popula\u0163ii trace de acum 2500 de ani este o figur\u0103 extrem de eteric\u0103 \u00een literatura \u015fi \u015ftiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. Miile de ani l-au \u00eenv\u0103luit \u00een p\u00e2nza de aur a mitului \u015fi amenin\u0163\u0103 s\u0103-l \u00eengroape ca pe o […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,4],"tags":[],"class_list":["post-4688","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-presa-interbelica-din-tara","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-1dC","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4688","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4688"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4688\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4690,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4688\/revisions\/4690"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4688"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4688"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4688"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}