{"id":4595,"date":"2012-05-12T04:20:58","date_gmt":"2012-05-12T10:20:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4595"},"modified":"2012-05-12T09:34:27","modified_gmt":"2012-05-12T15:34:27","slug":"biserica-in-statul-legionar-de-liviu-stan","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4595","title":{"rendered":"Biserica \u00een Statul legionar de Liviu Stan"},"content":{"rendered":"
\"\"

Insemn\u00e3ri Sociologice<\/p><\/div>\n

Revista \u201cInsemn\u0103ri Sociologice<\/strong>\u201c. Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV. Nr. 8,\u00a015 Decemvrie 1940<\/em><\/span>
\nFoarte pu\u021bini v\u0103d si \u00een\u021beleg \u00een ceiace se cheam\u0103 Biseric\u0103 ceiace trebue s\u0103 se vad\u0103 si s\u0103 se \u00een\u021beleag\u00e3, cu adev\u00e3rat. Dar si mai pu\u021bini tr\u0103esc ceiace trebue s\u0103 se tr\u0103iasc\u0103 \u00een Biseric\u00e3.
\nFacem aceste dou\u0103 constat\u0103ri pe cari desigur le-au f\u00e3cut si le fac \u00eempreun\u00e3 cu noi, to\u021bi aceia cari si-au pus problema Bisericii si a rosturilor ei, fie din r\u00eevn\u00e3 sf\u00eent\u0103 pentru Hristos, fie din nevoia de a-si g\u0103si un reazim, o ax\u0103 stabil\u0103 \u00een v\u00eertejul vie\u021bii sau al specula\u021biilor filosofice. C\u00e3ci \u00een mod serios numai aceste categorii de oameni \u00eesi pot pune asemenea probleme.
\nIn miscarea legionar\u00e3 s’au \u00eent\u00eelnit \u00eengenunchind pe lespezile sfintelor altare, r\u00eevnitorii si \u201enebunii pentru Hristos” cu aceia pe cari naufragiile vie\u021bii comune si ale cuget\u0103rii, i-au \u00eempins spre c\u0103utarea unui suport si a unei axe pe care s\u00e3-si reazime via\u021ba spre a-i putea da un sens definit ce nu-l avea pentru ei via\u021ba de p\u00een\u0103 aci.
\nVia\u021ba pentru a se desf\u0103sura normal spre \u021bintele ei firesti, trebue s\u0103 \u021bie seama de realit\u0103\u021bile cari o constitue si de acelea cari o \u00eemplinesc sau o realizeaz\u00e3 deplin \u00een rosturile pe cari i le-a dat creatorul si ziditorul ei.
\nNumai contarea cu aceste realit\u0103\u021bi nu poate duce la descifrarea sensului vie\u021bii si la identificarea \u021bintelor ei.
\nEmpiria comun\u00e3 cea mai simpl\u0103 ne v\u0103deste o cauz\u0103 transcendent\u0103 a vie\u021bii, din care deriv\u0103 dou\u00e3 elemente constitutive ale ei. Un element care o face s\u00e3 se miste pe un plan terestru si altul care o ridic\u0103 pe un t\u0103r\u00eem mai \u00eenalt d\u00eendu-i aripi pentru un sbor continuu spre desc\u0103tusare din condi\u021biile terestrului.
\nAceste dou\u00e3 elemente \u00eel fac pe om, si omul nu-si poate g\u0103si sensul real al vie\u021bii \u00een niciuna din ele considerate pentru sine independent, ci numai \u00een am\u00eendou\u00e3.
\nDesconsiderarea unuia din aceste dou\u00e3 elemente \u00eenseamn\u00e3 \u00eencercare de sustragere si de abdicare dela calitatea de om si dela fiin\u021ba omeneasc\u0103, \u00eenseamn\u0103 conflicte cu firea, care-si impune totus legile, pe cari nu le putem evita, tr\u0103ind \u00een cadrul ei; \u00eenseamn\u0103 amputarea vie\u021bii chiar, stingerea ei, sau \u00een cazul cel mai bun, deplasarea sensului ei, r\u0103v\u0103sire si deraiere dela scopul acestei vieti. Deci lipsirea de sens real a vietii si r\u0103t\u0103cire sau barare a drumului spre \u021bintele ei firesti.
\nVia\u021ba este un bun f\u0103r\u0103 egal, c\u0103ci ea ne este condi\u021bie pentru toate bunurile de r\u00eevnit, prin tr\u00e3ire, prin lumin\u0103, prin munc\u0103, prin lupt\u00e3, prin jertf\u0103, prin moarte, prin \u00eenviere si prin m\u00eentuire.
\nAceast\u0103 via\u021b\u0103, condi\u021bie fireasc\u0103 a devenirii si a \u00eemplinirii ei depline, a des\u0103v\u00eersirii ei, deci a m\u00eentuirei, n’o putem dispre\u021bui \u00een niciuna din cele dou\u00e3 elemente constitutive ale sale. Ele sunt deopotriv\u0103 de bune si de necesare.
\nDesvoltate \u00een cadrul legilor firesti cari le guverneaz\u00e3, ele ne duc la o maxim\u00e3 perfectiune posibil\u0103 \u00een imanen\u021b\u00e3. Aceast\u00e3 perfec\u021biune ne poate atinge sub conducerea si controlul unei constiente si organizate puteri p\u0103m\u00eentesti, a puterii de stat. Acesta si este rostul unei puteri de stat, care nu e nici profitoare si nici tr\u0103d\u0103toare, ci deplin constient\u00e3 si uman\u00e3.
\nIntruc\u00eet o astfel de putere de stat si-ar atinge \u00een chipul\u00a0maxim posibil omeneste scopul, ea ne-ar da un tip de om f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u00e3 superior, si un stil de via\u021b\u0103 corespunz\u00e3toare acestui tip de om, si prin aceasta s’ar oferi fiintii omenesti condi\u021biile cele mai propice pentru crea\u021bie, pentru desvoltare p\u00een\u0103 la limita posibil\u0103 a condi\u021biilor naturale ale vie\u021bii. Omul ar atinge \u00een acest chip o stare de fericire pe care n’o atinge azi si dup\u0103 care alearg\u0103 cu toat\u0103 truda si cu toate puterile sale.
\nDar aceast\u00e3 stare de fericire \u00eel mul\u021bumeste oare?
\nDac\u0103 via\u021ba omeneasc\u00e3 s’ar misca pe un singur plan, pe acela terestru desigur realiz\u00eendu-se deplin si ating\u00eend fericirea in condi\u021biile acestui plan, omul si-ar g\u0103si pacea si m\u00eentiurea, n’ar mai avea nimic de r\u00eevnit. Cum \u00eens\u00e3 aceast\u00e3 viat\u0103 se misc\u0103 printr’un element constitutiv al s\u0103u si pe alt plan superior ce nu-si g\u00e3seste \u00eemplinirea \u00een conditiile celui terestru, iat\u0103 c\u0103 fericirea lui implic\u0103 sau reclam\u0103 pe l\u00eeng\u0103 realizarea deplin\u00e3 \u00eentr’un cadru p\u0103m\u00eentesc o alt\u0103 realizare pe un alt t\u0103r\u00eem propriu acestui element, t\u0103r\u00eem ale c\u0103rui sc\u0103ri noi le urc\u0103m p\u00een\u0103 la un punct, iar dincolo, cu mijloacele propriei noastre fiinte, nu mai putem \u00eenainta. Atingem \u00een acest urcus o zon\u00e3, cu alt\u0103 atmosfer\u0103, care ne ame\u021beste si ne doboar\u0103 sau ne \u00eenal\u021b\u00e3 si ne deschide alte \u00een\u0103l\u021bimi.
\nRespira\u021bia noastr\u00e3 ni se tae si fiin\u021ba ni se sufoc\u00e3, sau ni se dau puteri pentru o respira\u021bie mai larg\u0103 prin care ne cuminec\u0103m cu alte puteri \u00eent\u0103ritoare si elevatoare.
\nC\u0103derea ne desorienteaz\u00e3 si ne r\u0103peste si bruma de fericire pe care-am gustat-o ridic\u00eendu-ne p\u00een\u0103 la aceast\u00e3 zon\u0103 a existen\u021bii. Ancorarea \u00een zona zenitului ne d\u0103 lumin\u0103 nou\u0103, ne d\u0103 un sens nou vie\u021bii si o nou\u0103 fericire calitativ superioar\u0103, pe c\u00eet de greu de atins pe at\u00eet de netrec\u0103toare arvun\u00e3 a unei fericiri depline, ce se cheam\u00e3 m\u00eentuire.
\nPoticnirea noastr\u0103 si sminteala, c\u00e3derea sau \u00een\u0103l\u021barea, via\u021ba sau moartea, condamnarea sau m\u00eentuirea, aci se hot\u0103r\u0103ste \u00een principiu. R\u00eevna sufletului dep\u00e3seste condi\u021biile imanente ale vie\u021bii, si r\u00eevna aceasta cuprinde \u00een sine o anticipa\u021bie, asupra altor condi\u021bii superioare \u00een cari s’ar putea realiza, s’ar putea ferici f\u00e3r\u00e3 apel si m\u00eentui.
\nCum puterile sufletesti ale vie\u021bii noastre, ne \u00eemping spre o ascensiune continu\u00e3 si cum spa\u021biul lor natural de destindere are o limit\u00e3 ca tot ce este omenese, si cum ating\u00eend aceast\u0103 limit\u0103 ele nu dau totus fericirea spre care n\u0103zuim, z\u0103bovirea la aceast\u00e3 grani\u021b\u0103 \u00eensearnn\u0103 stingerea fericirii, desam\u0103gire si\u00a0chiar negare a sensului vie\u021bii, isvor\u00eet\u00e3 din z\u00e3d\u00e3rnicia unui scop pe care l-am urm\u00e3rit dar nu l-am atins.
\nSpre a ne smulge din aceast\u00e3 stare de sbucium si de nega\u021bie la care am ajuns poticnindu-ne, cel ce ne-a dat via\u021b\u0103 si ne-a s\u0103dit n\u0103zuin\u021bi cari se fr\u00eeng de sl\u00e3biciunea si de imperfec\u021biunea noastr\u0103 cel ce ne-a dat valen\u021be sufletului pentru valori ce nu le putem atinge numai prin puterile proprii; ne-a \u00eentins si puntea de trecere spre zona inaccesibil\u0103 sl\u0103biciunii noastre; ne-a dat elementul prin care nivel\u00e3m acest hiatus dramatic al vie\u021bii omenesti, mijlocul prin care ancor\u0103m din imanent \u00een transcendent, prin care trecem din timp \u00een eternitate, din omenesc \u00een divin. Acest mijloc este credin\u021ba.
\nCredin\u021ba pogoar\u00e3 dela zona divin\u0103 a existen\u021bii \u00een sufletele noastre ca s\u0103 ne salte si s\u0103 ne ridice \u00een aceast\u00e3 zon\u0103 al c\u00e3rei prag nu-l putem trece cu mijloacele noastre, si ‘n m\u00e3sura \u00een care aceste suflete au priz\u00e3 pentru ea, adic\u0103 \u00een m\u00e3sura \u00een care ele nu sunt viciate, ci curate si normal desvoltate, credin\u021ba se s\u0103l\u0103sluieste ad\u00eenc \u00een noi si ne leag\u00e3 puternic de realitatea suprem\u00e3, \u00een jurul c\u00e3reia toate celelalte se rotesc ca niste sateli\u021bi \u00eentr’un sistem astral.. La cap\u00e3tul sc\u00e3rilor noastre de lut, g\u0103sim scara cereasc\u0103 a credin\u021bii, o putern urca numai prin credint\u00e3 si in m\u00e3sura credintai noastre.
\nAcest element nou care nu angajeaz\u00e3 fiin\u021ba \u00eentreag\u00e3, noi nu-l putem cuceri, ci el ni se d\u00e3. Nu-l putem cuceri pentruc\u0103 nu-l g\u0103sim \u00een zona existentii limitate, \u00een care g\u0103sim doar chem\u0103ri pornite din ad\u00eencul fiin\u021bii noastre dup\u0103 ea.
\nCredin\u021ba este o real\u00eetate a vie\u021bii omenesti pe care nimeni n’o poate ignora. Neput\u00eend noi cuceri, nici crea, e prea firesc s\u0103 admitern c\u0103 ea ni s’a dat de cineva.
\nCum si \u00een ce fel?
\nPrin toate mijloacele mai vechi si mai noi prin care e’a s’a pogor\u00eet \u00een sufletele oamenilor, din isvorul ei, din Dumnezeu.
\nCredin\u021ba adev\u0103rat\u00e3 si m\u00eentuitoare care completeaz\u00e3 pentru des\u00e3v\u00eersire fiin\u021ba omenease\u00e3, \u021bin\u00eend seam\u00e3 \u00eentru totul de condi\u021biile firesti ale existen\u021bii noastre ni s’a dat deplin numai prin Hristos Dumnezeu. El ne-a chemat la credin\u021ba cea adev\u00e3rat\u00e3 si ne-a m\u00eentuit obiectiv. Chemarea continu\u0103 la credin\u021b\u0103 si la m\u00eentuire el ne-o face p\u00een\u0103 la sf\u00eersitul veacurilor prin Sf. Biseric\u00e3 \u00een care este vesnic prezent.
\nAscultarea acestei chem\u00e3ri si acceptarea credin\u021bii sunt condi\u021biile m\u00eentuirii noastre subiective, adic\u0103, ca realiz\u0103ri depline si vesnice a fiintii noastre, realizare pe care n’o putem atinge prin mijloacele proprii ale vie\u021bii, prin elementele ei constitutive opresante \u00een cercul imanen\u021bei.
\nSf. Biseric\u00e3, dopozitar\u0103 a acestei chem\u0103ri si al acestui mijloc ceresc, este \u00eentemeiat\u00e3 pe considerarea st\u0103rii si a posibilit\u0103\u021bilor noastre resale de \u00eemplinire a vietii.
\nEa este mijlocul concret, adecvat firii omenesti, si adaptat perfect acesteia, prin care Hristos Dumnezeu ne cheam\u00e3 vesnic la m\u00eentuire, la des\u00e3v\u00eersire.
\nEa nu desfiin\u021beaz\u0103 nimic din ceiace acelas Dumnezeu zidise \u00een f\u00e3ptura omeneasc\u00e3, ci toate lipsurile ei le plineste.
\nEa nu desfiin\u021beaz\u0103 ordinea fireasc\u0103 dup\u00e3 care se organizeaz\u0103 via\u021ba omeneasc\u00e3 \u00een societate si \u00een stat, ci intervine \u00een aceast\u0103 ordine d\u00eendu-i un suflet si un suport mai puternic dec\u00eet cele strict firesti. La elementul uman ea adaug\u0103 elementul divin al vie\u021bii, comiplet\u00eendu-l organic si armonic.
\nEa se potriveste \u00eens\u0103 numai societ\u0103tii si statului ce se prezint\u0103 ca organisme sociale firesti, si cu acestea nu ajunge niciodat\u0103 \u00een conflict. Nu se potriveste \u00eens\u00e3 cu organismele sociale nefiresti, si pentru acestea ea este un corectiv permanent.
\nBiserica nu este potrivnic\u0103 firii, ci \u00eent\u00e3ritoarea ei, nu este nici suprapus\u00e3 statelor, ci orgianic \u00eempletit\u00e3 cu organismele sociale firesti. E acelas rol pe care-l are si miezul ei, credin\u021ba \u00een via\u021ba spiritual\u00e3 fireasc\u0103, pe care n’o desfiin\u021beaz\u0103, n’o sufoc\u021b si nu i se suprapune, ci o fortific\u0103.
\nCredin\u021ba pe planul spiritual firesc, e fortificant\u00e3, dinamizant\u00e3, elevatoare, des\u0103v\u00eersitoare, dup\u0103 cum institu\u021bia prin care ea tr\u0103este: Biserica, pe plan politic firesc, e \u00eent\u0103ritoare, des\u0103v\u00eersitoare.
\nAmbele sunt corective pe planuri proprii acolo unde se lovesc de nefiresc.
\nM\u00eena lui Dumnezeu, puterea lui \u00een via\u021ba spiritual\u0103 si \u00een cea de stat, e prezent\u0103 prin credin\u021b\u0103 si Biseric\u0103. St\u00eelpii cei mai tari ai acelora sunt acestia. Garan\u021bia netrec\u0103toare si ne schimb\u00e3toare a realiz\u0103rii \u021bintelor pe plan spiritual si politic \u00een via\u021ba unui popor e credin\u021ba si Biserica. In ele avem mijlocul corectiv infailibil al desvolt\u00e3rii firesti a vie\u021bii omenesti si a realiz\u0103rii ei depline
\nIat\u0103, schi\u021bat sumar, ceiace trebue s\u0103 se vad\u0103 si s\u0103 se \u00eenteleag\u00e3 prin Biseric\u0103 \u00een statul legionar
\nTr\u0103irea credin\u021bii \u00een Biseric\u0103, comport\u00eend o expunere asemenea celei asupra Bisericii \u00eens\u0103si, vom st\u0103rui asupra ei cu alt prilej.
\nLIVIU STAN<\/span>
\n<\/strong>Revista \u201cInsemn\u0103ri Sociologice<\/strong>\u201c. Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV. Nr. 8,\u00a015 Decemvrie 1940<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Revista \u201cInsemn\u0103ri Sociologice\u201c. Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV. Nr. 8,\u00a015 Decemvrie 1940 Foarte pu\u021bini v\u0103d si \u00een\u021beleg \u00een ceiace se cheam\u0103 Biseric\u0103 ceiace trebue s\u0103 se vad\u0103 si s\u0103 se \u00een\u021beleag\u00e3, cu adev\u00e3rat. Dar si mai pu\u021bini tr\u0103esc ceiace trebue s\u0103 se tr\u0103iasc\u0103 \u00een Biseric\u00e3. Facem aceste dou\u0103 constat\u0103ri pe cari desigur le-au f\u00e3cut si […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,4],"tags":[],"class_list":["post-4595","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-presa-interbelica-din-tara","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-1c7","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4595","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4595"}],"version-history":[{"count":15,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4595\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4643,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4595\/revisions\/4643"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4595"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4595"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4595"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}