{"id":4582,"date":"2012-05-12T04:22:32","date_gmt":"2012-05-12T10:22:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4582"},"modified":"2012-05-19T03:10:34","modified_gmt":"2012-05-19T09:10:34","slug":"doctrina-legionara-si-stiinta-sociala-de-tr-braileanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4582","title":{"rendered":"Doctrina legionar\u0103 \u015fi \u015etiin\u0163a social\u0103 de Traian Br\u0103ileanu"},"content":{"rendered":"
\"Revista

Revista "Insemn\u0103ri Sociologice"<\/p><\/div>\n

Revista “Insemn\u0103ri Sociologice<\/strong>“. Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV. Nr. 8,\u00a015 Decemvrie 1940<\/em><\/span>
\n\u015etiin\u0163a, pentru a-\u015fi da roadele ce se a\u015fteapt\u0103 dela ea, trebue s\u0103-\u015fi \u00eengr\u0103deasc\u0103 domeniul de cercetare c\u00eet se poate de l\u0103murit. Unele ramuri ale “\u015ftiin\u0163ei”, sau cum se obi\u015fnue\u015fte a se spune, unele \u015ftiin\u0163e<\/em>, au reu\u015fit s\u0103 izgoneasc\u0103 din c\u00eempul lor orice amestec de opiniuni, prejudec\u0103\u0163i \u015fi preocup\u0103ri \u00een stare s\u0103 tulbure teoria pur\u0103<\/em>, \u00eenaintarea spre descoperirea adev\u0103rului. Matematica e considerat\u0103 \u00een primul r\u00eend ca \u015ftiin\u0163\u0103 pur\u0103, desp\u0103r\u0163it\u0103 de tot ce este p\u0103rere sau credin\u0163\u0103. Adev\u0103rurile matematice s\u00eent sau nemijlocit evidente<\/em> sau pot fi demonstrate<\/em>. Celelalte \u015ftiin\u0163e, a\u015fa se zice, s\u00eent \u015ftiin\u0163e \u00een m\u0103sur\u0103 ce se apropie de tipul \u015ftiin\u0163ei matematice, deci \u00een m\u0103sur\u0103 ce \u015fi adev\u0103rurile lor s\u00eent demonstrabile.
\nAceste considera\u0163iuni au f\u0103cut s\u0103 fie scoase din sfera \u015ftiin\u0163ei toate teoriile cari nu \u00eemplinesc condi\u0163iunile cerute pentru adev\u0103rata<\/em>\u00a0\u015ftiin\u0163\u0103. Pe de alt\u0103 parte, c\u00eend domeniul \u015ftiin\u0163ei se l\u0103rgi tot mai mult, diviz\u00eendu-se dup\u0103 obiect \u00een numeroase \u015ftiinte, postulatul matematiz\u0103rii \u00ee\u015fi pierdu puterea. \u015etiin\u0163ele empirice cucerir\u0103 tot mai mult teren \u015fi metoda inductiv\u0103 ocup\u0103 un loc cu drepturi egale al\u0103turi de cea deductiv\u0103. Ast\u0103zi constat\u0103m chiar o colaborare rodnic\u0103 \u00eentre \u015ftiin\u0163ele deductive \u015fi cele empirice, astfel c\u0103 unitatea \u015ftiintei, cel pu\u0163in dup\u0103 metod\u0103, e pe cale s\u0103 se \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 din nou.
\nDar mai grea este problema raportului \u00eentre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi practic\u0103 \u015fi, mai ales \u00een domeniul social \u015fi moral, a desp\u0103r\u0163irii \u015ftiin\u0163ei de teorii ne\u015ftiin\u0163ifice.
\nConstituirea sociologiei ca \u015ftiint\u0103 s’a izbit de aceast\u0103 dificultate chiar dela \u00eenceput \u015fi nici ast\u0103zi \u00eenc\u0103 sociologii nu au ajuns la o limpezire definitiv\u0103 a problemei. Nu prea dificil\u0103 a fost scoaterea utopiilor<\/em> din sfera stiin\u0163ei sociale. “Utopice” s\u00eent toate teoriile \u015fi programele de reforma social\u0103 cari nu tin seama\u00a0nici de natura uman\u0103 nici de conditiile reale, istorice, \u00een cari se desf\u0103\u015foar\u0103 viata omeneasc\u0103, individual\u0103 \u015fi colectiv\u0103. C\u00eend autorii ei \u00een\u015fi\u015fi au con\u015ftiinta clar\u0103 c\u0103 vreau s\u0103 ne dea o pl\u0103smuire a imaginatiei lor, o descriere a unui Stat, de pild\u00e3, cum n’a fost nici nu va fi vreodat\u0103, avem \u00een fata noastr\u0103 o utopie (dup\u0103 modelul dat de Thomas Morus<\/em>) sau o uhronie<\/em> (dup\u0103 termerul creat de Renouvier<\/em>).
\nS\u00eent \u00eens\u0103 teorii cari cuprind elemente utopice, deoarece autorii, necunosc\u00eend \u00eendeajuns natura uman\u00e3, pornesc \u00een expunerea lor dela premise gre\u015fite. Dac\u0103 Platon<\/em>, \u00eentemeiat pe o psihologie gre\u015fit\u0103, ne propune, \u00een Republica<\/em> sa, o organizatie politic\u0103 unde familia s\u0103 fie desfiintat\u0103 spre a asigura devotamentul neconditionat al osta\u015filor \u015fi conduc\u0103torilor Statului pentru binele ob\u015ftesc, opera sa nu poate fi numit\u0103 utopie.
\nTeoria sa poate fi \u00eendreptat\u0103, corectat\u0103, tin\u00eendu-se seama de cuno\u015ftin\u0163ele dob\u00eendite \u00een urm\u0103. Asa el \u00eensus, \u00een Legile<\/em> sale, ne d\u0103 o nou\u0103 teorie cu mult mai “realist\u0103”<\/em>, iar Aristotel \u00ee\u015fi \u00eentemeiaz\u0103 teoria politic\u0103 pe \u00eentinse cercet\u0103ri istorice \u015fi monografice, elimin\u00eend toate elementele utopice \u015fi ferindu-se de construc\u0163ii rationale, apriorice, lipsite de verificare empiric\u0103.
\nDar cu toate str\u0103duintele acestor str\u0103luciti filosofi \u015fi ale urma\u015filor lor, c\u00eempul \u015ftiintei<\/em> sociale a r\u0103mas ne\u00eencetat amenintat de invazia unor doctrine sociale, \u00eembr\u0103cate \u00een haina \u015ftiin\u0163ei. De aici au izvor\u00eet apoi confuzii teoretice \u015fi, \u00een urma lor, primejdii mari \u00een practica social\u00e3: revolutii \u015fi r\u00e3zboaie. Nu exager\u0103m. Doctrina socialist\u00e3-marxist\u00e3, de pild\u0103, a aruncat \u00een sec. XIX lumea civilizat\u0103 \u00een grozave fr\u00e3m\u00eent\u00e3ri sociale si a desl\u00e3ntuit dup\u00e3 r\u00e3zboiul din 1914 – 1918 o revolutie care a distrus milioane de vieti omene\u015fti \u015fi a oprit orice progres moral \u015fi material al unei mari \u015fi puternice na\u0163iuni.
\nDar s\u00eent si doctrine cari au oprit pr\u0103busirea unor popoare, \u00eenlesnindu-le s\u0103 se ridice la viat\u00e3 nou\u00e3. Doctrina crestin\u00e3 a pus cap\u0103t destr\u00e3m\u00e3rii morale a lumii antice; doctrina fascist\u0103, cea national-socialist\u0103\u00a0\u015fi cea legionar\u0103 au sc\u0103pat Italia, Germania \u015fi Rom\u00eenia de haosul bol\u015feviz\u0103rii.
\nO doctrin\u00e3, zicem prin urmare, este, judec\u00eend-o dup\u0103 efectele ei practice, sau bun\u00e3 sau rea. O \u015ftiint\u00e3 este \u00eens\u0103 sau adev\u0103rat\u0103 sau neadev\u0103rat\u0103 – \u015fi nimic mai mult. Dar \u015fi adev\u0103rul ei poate fi cunoscut din rezultatele ce le d\u0103 \u00een aplicatiunile ei practice. Aceste rezultate nu s\u00eent nici bune nici rele, ci, confirm\u00e3 sau r\u0103stoarn\u0103 adev\u0103rul teoriei. A\u015fa s\u00eent toate experien\u0163ele de laborator, toate observatiile astronomice f\u0103cute pentru verificarea unor calcule etc. Tehnica uman\u0103 se \u00eentemeiaz\u00e3 pe aplicatiunile practice ale \u015ftiintelor de tot felul sau, \u00een general, artele cer cuno\u015ftinte teoretice, cel putin cunoa\u015fterea concluziilor la cari au ajuns stiintele. Artistul nu trebue s\u00e3 cunoasc\u0103 metoda cu ajutorul c\u0103reia teoreticianul a demonstrat un adev\u00e3r, ci numai “formula” ce-i d\u0103 regula actiunii sale. Un manual de tehnic\u0103 cuprinde astfel de formule si regule menite s\u00e3-i dea tehnicianului (= artistului) mijloacele pentru \u00eenf\u00e3ptuirea scopurilor ce-\u015fi propune. O doctrin\u0103 \u00eens\u0103 are menirea s\u0103-l determine pe om s\u0103 aleag\u00e3 un anumit scop sau anumite scopuri, conving\u00eendu-l c\u00e3 numai aceste scopuri s\u00eent bune<\/em>. Doctrina se \u00eentemeiaz\u0103 deci pe consideratiuni axiologice, pe o teorie a valorilor. Ea izvore\u015fte dintr’o conceptie despre viat\u0103\u00a0\u015fi lume, fie c\u0103 aceast\u00e3 conceptie domin\u0103 spiritele sau c\u0103 doctrina ea \u00eens\u0103\u015f n\u00e3zue\u015fte a-i da omului o nou\u0103 conceptie, adic\u0103 a-l \u00eendoctrina<\/em> \u00een a\u015fa fel ca s\u0103 accepte alt\u0103 ierarhie de valori dec\u00eet cea existent\u0103.
\nTeoriile filosofice (=metafizice) s\u00eent, din acest punct de vedere, doctrine. Idealismul, materialismul, scepticismul s\u00e2nt numiri menite s\u0103 ne arate deosebirile doctrinale \u00eentre filosofi, din cari rezult\u00e3 deosebiri de atitudine \u00een fata problemelor ce ni le pune viata, mai ales \u00een domeniul moral.
\nDar, dela origine \u015fi p\u00een\u00e3 \u00een zilele noastre, d\u00e3inueste tendinta, izvor\u00eet\u00e3 chiar din \u00eenclinatiunile naturale ale sufletului omenesc de a sprijini orice doctrin\u00e3 pe stiint\u00e3 si, pe de alt\u00e3 parte, de a-i da \u015ftiintei un caracter doctrinal (dogmatic). Aceast\u00e3 tendint\u00e3 se desv\u0103lue mai ales \u00een domeniul social. C\u00eend o doctrin\u0103 social\u0103 afirm\u0103 c\u0103 ceeace propune ea ca scop de actiune este nu numai bun ci \u015fi adev\u00e3rat, puterea ei de atractie spore\u015fte, deoarece la valoarea afectiv\u0103 a scopului urm\u0103rit se adaug\u0103 \u015fi valoarea ce i se atribue “adev\u0103rului”, cunoa\u015fterii rationale a lucrurilor.
\nPe de alt\u0103 parte, orice \u015ftiint\u0103 tinde a-\u015fi spori prestigiul, ar\u0103t\u00eend c\u0103 ceea ce a demonstrat ea ca adev\u0103r, este \u015fi un bine care contribue la sporirea fericirii, \u00eenlesnind o mai \u201ebun\u0103” organizatie social\u0103, asigur\u00e2nd o mai bun\u00e3 repartizare a bog\u0103tiilor, etc.
\nIn sociologie, caracterul doctrinal apare c\u00eend se vorbe\u015fte de sociologie catolic\u0103, protestant\u0103, socialist\u0103, fascist\u0103 etc., \u015fi, \u00eentr’o numit\u00e3 m\u00e3sur\u00e3, \u015fi c\u00eend se vorbe\u015fte de sociologie juridic\u0103, rurala, monografic\u00e3, speculativ\u00e3 (ca \u015fi cum sociologia ar fi\u00a0menit\u0103 s\u0103 ne dea regule pentru “\u00eendreptarea” normelor juridice, pentru “ridicarea satelor”, pentru constituirea unei \u015ftiinte a natiunii etc.). Dar, dup\u0103 cele spuse de noi, sociologia este sau va fi stiint\u0103<\/em>\u00a0numai \u00eentruc\u00eet \u00ee\u015fi propune de a ne mijloci cunoa\u015fterea faptelor sociale, f\u0103r\u0103 privire la scopul pentru a c\u0103rui \u00eenf\u0103ptuire avem nevoie de aceast\u0103 cunoa\u015ftere.
\nStiinta nu ne spune, dac\u0103 starea actual\u00e3 a satelor e bun\u0103 sau rea, ci noi cunoa\u015ftem, dup\u0103 ideea ce-o avem despre o stare bun\u0103 (cum ar trebui s\u00e3 fie) in ce m\u00e3sur\u00e3 starea actual\u00e3 poate fi numit\u0103 rea sau bun\u00e3. In acelas timp, stiinta explic\u00e3 de ce starea actual\u0103 (sau \u00eentr’un anumit timp) este (sau a fost) a\u015fa \u015fi nu altfel \u015fi ne mai arat\u00e3 (trec\u00eend la concluzii practice), cum, cunosc\u00eend cauzele, noi putem interveni pentru “\u00eendreptarea” lucruril or.
\nReformatorul<\/em> social va g\u0103si deci \u00een \u015ftiint\u00e3 cel mai puternic sprijin \u00een str\u0103duinta sa de a \u00eenf\u00e3ptui binele<\/em> \u015fi dreptatea<\/em>.
\nReformatorul e reformator prin faptul c\u0103 propov\u0103due\u015fte o doctrin\u00e3, c\u0103 propune un ideal<\/em>.
\nDoctrina legionar\u0103 e doctrina C\u0103pitanului a marelui reformator din timpurile noastre. Ea ne spune c\u0103 pentru un Rom\u00een suprema valoare o reprezint\u00e3 Patria; c\u0103 nici o jertf\u0103 nu e prea mare, c\u00eend patria \u015fi neamul s\u00eent \u00een primejdie.
\nC\u0103pitanul a \u00eendoctrinat<\/em> tineretul \u00een aceast\u00e3 credint\u0103, dar nu numai prin graiu \u015fi scris, ci prin fapt\u0103 pilduitoare.
\nC\u0103pitanul nu scrie o sociologie legionar\u0103, ci cartea sa “Pentru Legionari” cuprinde doctrina sa, care se adreseaz\u0103 sentimentului, nu ratiunii. El nu demonstreaz\u0103<\/em>\u00a0c\u0103 patria este suprema valoare, ci ne convinge, pe<\/em> noi Rom\u00eenii<\/em>, c\u0103 toat\u0103 dragostea noastr\u0103, toat\u0103 munca noastr\u0103, toat\u0103 viata noastr\u0103 trebue s’o d\u0103ruim T\u0103rii \u015fi Neamului. El nu ne spune de ce trebue s\u0103 ne iubim patria, a\u015fa cam p\u0103rintii nu le demonstreaz\u0103 copiilor necesitatea dragostei \u00eentre p\u0103rinti \u015fi copii.
\nIn aceast\u00e3 sfer\u00e3, a valorilor, hot\u00e3r\u00e3ste numai fapta, exemplul. Un om devine virtuos urm\u00eend pilda celui ce \u00eentruchipeaz\u0103 prin viata \u015fi faptele sale virtutea.
\nUn reformator trebue s\u00e3 fie un educator, un \u00eenv\u0103t\u0103tor<\/em>. El ne \u00eenvat\u0103 \u00een primul rind ce trebue s\u00e3 facem si, \u00een urm\u0103, cam trebue s\u00e3 proced\u0103m \u00een f\u00e3ptuirea noastr\u00e3. Scopul mai \u00eent\u00e2\u00eeu si apoi mijloacele ; doctrina int\u00e2iu si \u00een al doilea r\u00eend stiinta.
\nPentru viata uman\u00e3, pentru viata natiunilor doctrinele au o valoare neasemuit mai mare dec\u00eet \u015ftiintele.
\nDoctrinele determin\u0103 soarta indivizilor \u015fi a popoarelor.\u00a0\u015etiintele apar ca un element auxiliar, necesar f\u00e3r\u00e3 \u00eendoial\u0103, deoarece f\u0103r\u0103 \u015ftiinte (cuno\u015ftinte) doctrinele ar r\u0103m\u00eenea f\u0103r\u0103 roade practice, ar fi expresia unor dorinte \u015fi n\u0103zuinte ce n’ar putea fi \u00eemplinite.
\nStiintele au deci o mare valoare, dar valoarea lor nu este dec\u00eet instrumental\u0103<\/em>, nu intrinsec\u0103. Enuntarea c\u0103\u00a0\u015ftiinta reprezint\u00e3 o valoare \u00een sine, un scop \u00een sine (a face \u015ftiint\u0103 pentru \u015ftiint\u0103) a izvor\u00eet din deformarea profesional\u0103 a savantilor, a “intelectualilor puri”.
\nNoi\u00a0nu vrem s\u0103 sc\u0103dem valoarea \u015ftiintei, ci numai s\u0103-i definim l\u0103murit rolul precum \u015fi raportul ei cu doctrina. Pe de alt\u0103 parte, noi vrem s\u00e3 \u00eenl\u00e3tur\u00e3m confuzia celor dou\u0103 sfere, oprind astfel pretentiile stiintei de a se \u00eenf\u0103ti\u015fa ca doctrin\u00e3, dar \u015fi \u00eencerc\u0103rile doctrinei de a se substitui \u015ftiintei.
\nInsemn\u0103rile sociologice<\/em> \u015fi-au statornicit dela \u00eenceput drumul: de a da doctrinei legionare tot sprijinul \u015ftiintei sociale \u015fi, \u00een acela\u015f timp, de a contribui la r\u0103sp\u00eendirea doctrinei C\u0103pitanului, convin\u015fi fiind c\u0103 e singura \u00eenv\u0103t\u0103tur\u0103 m\u00eentuitoare pentru Tar\u00e3 \u015fi Neam.
\nA fost necesar\u00e3 pe vremuri aparitia revistei noastre, deoarece subt masca \u015ftiintei, Tara era inundat\u00e3 de doctrine menite s\u00e3 distrug\u00e3 sufletul tineretului rom\u00eenesc. Trebuia restabilit prestigiul \u015ftiintei sociale, ferind-o s\u0103 se compromit\u00e3 prin tov\u0103r\u0103\u015fii nem\u0103rturisite.
\nIn felul acesta, doctrina legionar\u00e3, izvor\u00eet\u00e3 din credint\u0103 ad\u00eenc\u0103 \u015fi neprih\u0103nit spirit de jertf\u00e3, a avut \u015fi va avea \u00een \u015ftiinta social\u0103 cel mai bun instrument pentru organizarea comunit\u0103tii rom\u00eene\u015fti dup\u0103 idealul C\u0103pitanului.<\/em>
\nTRAIAN BR\u0102ILEANU<\/strong><\/span>
\nRevista “Insemn\u0103ri Sociologice<\/strong>“. Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV. Nr. 8,\u00a015 Decemvrie 1940<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Revista “Insemn\u0103ri Sociologice“. Director: Traian Br\u0103ileanu. Anul IV. Nr. 8,\u00a015 Decemvrie 1940 \u015etiin\u0163a, pentru a-\u015fi da roadele ce se a\u015fteapt\u0103 dela ea, trebue s\u0103-\u015fi \u00eengr\u0103deasc\u0103 domeniul de cercetare c\u00eet se poate de l\u0103murit. Unele ramuri ale “\u015ftiin\u0163ei”, sau cum se obi\u015fnue\u015fte a se spune, unele \u015ftiin\u0163e, au reu\u015fit s\u0103 izgoneasc\u0103 din c\u00eempul lor orice amestec […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,4],"tags":[],"class_list":["post-4582","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-presa-interbelica-din-tara","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-1bU","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4582","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4582"}],"version-history":[{"count":28,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4582\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4584,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4582\/revisions\/4584"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4582"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4582"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4582"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}