{"id":4462,"date":"2012-04-01T05:38:42","date_gmt":"2012-04-01T11:38:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4462"},"modified":"2012-04-01T13:03:38","modified_gmt":"2012-04-01T19:03:38","slug":"rastignirea-bucovinei-de-n-tcaciuc-albu-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4462","title":{"rendered":"R\u0103stignirea Bucovinei de N. Tcaciuc-Albu"},"content":{"rendered":"
\"\"

Re\u015fedin\u0163a Mitropolitan\u0103 din Cern\u0103u\u0163i<\/p><\/div>\n

Grani\u0163ele Moldovei, a\u015fa cum ni le-a delimitat natura pentru ve\u015fnicie, sunt foarte vechi. Originea lor, \u00een perspectiva de ast\u0103zi, se pierde \u00een \u00eentunerecul istoriei daco-romane. Se poate sus\u0163inea cu oarecare siguran\u0163\u0103 c\u0103 ele au fost trasate definitiv pe la 1200, deci \u00eenc\u0103 \u00eenainte de fondarea principatului moldovenesc. Unele atlasuri istorice din Apus ne arat\u0103 la aceast\u0103 dat\u0103 un stat care prezint\u0103 \u00eentocmai aceste grani\u0163e. T\u0103tarii le-au \u015fters sau le-au aco\u00adperit numai pentru o vreme, iar moldovenii b\u0103\u015ftina\u015fi le-au re\u00eenfiin\u0163at \u015fi le-au umplut de viea\u0163\u0103 nou\u0103 \u015fi bogat\u0103, p\u0103str\u00e2ndu-le ne\u00ad \u015ftirbite c\u00e2teva sute de ani. Contribu\u0163ia elementului ardelenesc la \u00eentemeierea Moldovei este cunoscut\u0103. Unii voievozi moldoveni au putut s\u0103 treac\u0103, \u00een mod vremelnic \u015fi dincolo de aceste grani\u0163e, la Nord, \u00een Pocu\u0163ia \u015fi la Est, peste Nistru.<\/p>\n

Bucovina, leag\u0103nul Moldovei, n’a format niciodat\u0103 o regiune sau provincie distinct\u0103, ci f\u0103cea parte integrant\u0103 din voievodat. Abia Austriecii, dob\u00e2ndind la 1775 \u00een mod pa\u015fnic o bun\u0103 bucat\u0103 din Nordvestul Moldovei, au creat provincia \u201eBucovina” \u015fi i-au fixat, dup\u0103 oarecari oscil\u0103ri mai pu\u0163in \u00eensemnate, grani\u0163ele cari au r\u0103mas definitive p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1918. C\u00e2\u0163iva ani dup\u0103 unirea ei cu patria-mam\u0103, Bucovina a fost \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een cinci jude\u0163e \u015fi n’a mai existat ca unitate teritorial\u0103 dec\u00e2t prin puterea tradi\u0163iei, care se formase \u00een timpul domina\u0163iei austriece, prin 143 ani.<\/p>\n

Austria, trebue s’o recunoa\u015ftem, \u015fi-a dat destul\u0103 osteneal\u0103 ca s\u0103 c\u00e2\u015ftige dragostea popula\u0163iei pentru d\u00e2nsa \u015fi anume cu mijloace cinstite: a \u00eencadrat nobilimea bucovinean\u0103 \u00een acelea\u015fi drepturi \u015fi ranguri ca \u015fi nobilimea de na\u0163ie german\u0103, a sprijinit preo\u0163imea \u015fi a ap\u0103rat pe \u0163\u0103ran de abuzurile celor mai mari \u015fi mai tari dec\u00e2t d\u00e2nsul, n’a deposedat pe nimeni de averea sa \u015fi a respectat demnitatea omeneasc\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103. I-am repro\u015fat \u015fi-i repro\u015f\u0103m \u015fi ast\u0103zi c\u0103 n’a f\u0103cut tot ce trebuia \u015fi c\u0103 s’a l\u0103sat \u00een\u00addemnat\u0103, sau poate silit\u0103 de unele \u00eemprejur\u0103ri politice, s\u0103 jert\u00adfeasc\u0103 interese bucovinene \u00een folosul sau de dragul altor na\u0163ii \u015fi provincii ale sale. Unul din aceste p\u0103cate a fost alipirea admini\u00adstrativ\u0103 a Bucovinei la provincia Gali\u0163ia, care a durat p\u00e2n\u0103 la 1848 \u015fi a avut consecin\u0163e care nu s’au \u015fters nici ast\u0103zi \u015fi au con\u00adtribuit la tragedia noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 de acum.<\/p>\n

Nu vom desvolta aici laturea aceasta a chestiunii bucovinene, ci vom \u00eencerca s\u0103 ar\u0103t\u0103m \u00een linii sumare, care a fost pentru cultura rom\u00e2neasc\u0103 valoarea Bucovinei, dela \u00eentemeierea ei prin Au\u00adstrieci \u015fi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2\u015fierea ei \u00een dou\u0103 prin al\u0163ii.<\/p>\n

Inceputul a fost mult promi\u0163\u0103tor. Administra\u0163ia militar\u0103, re\u00adprezentat\u0103 prin ofi\u0163eri de seam\u0103 ca generalul Enzenberg, a re\u00adcunoscut \u015fi a respectat caracterul rom\u00e2nesc al \u0163\u0103rii \u015fi s’a pornit s\u0103 creeze institu\u0163iile necesare pentru ridicarea moral\u0103 \u015fi mate\u00adrial\u0103 a popula\u0163iei. Dar peste pu\u0163ini ani aceast\u0103 ac\u0163iune a fost \u00een\u00adtrerupt\u0103 \u015fi Bucovina a fost alipit\u0103 la provincia Gali\u0163ia.<\/p>\n

Dureroas\u0103 lovitur\u0103 a fost aceasta \u015fi foarte periculoas\u0103 pentru evolu\u0163ia istoric\u0103 a rom\u00e2nismului bucovinean, deoarece Gali\u0163ia, at\u00e2t ca \u00eentindere, c\u00e2t \u015fi ca popula\u0163ie, a fost de vreo zece ori mai mare. \u015ei totu\u015fi, \u00een aceast\u0103 epoc\u0103 de dependen\u0163\u0103 de o provincie cu o popula\u0163ie de alt\u0103 ras\u0103 \u015fi alt\u0103 limb\u0103, Bucovina n’a desperat \u015fi n’a depus armele. C\u00e2nd s’a \u00eenfiin\u0163at la Cern\u0103u\u0163i, \u00een 1808, un liceu, num\u0103rul elevilor rom\u00e2ni era \u00een frunte. La 1820, Teodor Racoce are curajul s\u0103 scoat\u0103 o revist\u0103, Crestomaticul Rom\u00e2nesc, <\/em>(\u015fi nicidecum \u201emoldovenesc” sau \u201ebucovinean”) \u015fi editeaz\u0103 la Cer\u00adn\u0103u\u0163i, cu litere cirilice, primul num\u0103r \u00een 10 coale de tipar. A fost prima noastr\u0103 revist\u0103 literar\u0103, dar \u00eencercarea a fost prea \u00eendr\u0103snea\u0163\u0103 \u00een raport cu num\u0103rul mic de cititori ce-l putea oferi \u0163\u0103ri\u015foara atunci. In acela\u015fi an a murit \u015fi Ion Budai-Deleanu care se pare c\u0103 a avut \u015fi el un rol la editarea revistei.<\/p>\n

Dintre realiz\u0103rile epocei acesteia ar mai fi de amintit orga\u00adnizarea Fondului bisericesc ortodox-rom\u00e2n, format din averile m\u0103n\u0103stirilor secularizate \u00een epoca ra\u0163ionalismului \u00eemp\u0103ratului Iosif II. Acest fond a constituit cea mai puternic\u0103 cetate de ap\u0103rare a ro\u00adm\u00e2nismului, \u00een tot timpul domina\u0163iei austriece. Din veniturile lui s’au zidit biserici noui, s’au \u00eentre\u0163inut \u015fi reparat celebrele m\u0103n\u0103\u00adstiri, s’au \u00eenfiin\u0163at \u015fcoli \u015fi s’au pl\u0103tit lefile clerului. Buna admini\u00adstrare a p\u0103durilor \u015fi mo\u015fiilor acestui fond a exercitat o influen\u0163\u0103 binef\u0103c\u0103toare asupra vie\u0163ii materiale a locuitorilor \u015fi a servit de model \u015fi altor \u0163\u0103ri.<\/p>\n

Revolu\u0163ia anului 1848 a adus mari schimb\u0103ri. Absolutismul vienez a sl\u0103bit foarte mult, iar provinciile au profitat, dob\u00e2ndind libert\u0103\u0163i \u015fi <\/em>drepturi. Bucovina a avut norocul s\u0103 aib\u0103 \u00een fruntea ei pe fra\u0163ii Hurmuzachi, nobili lumina\u0163i \u015fi mari patrio\u0163i rom\u00e2ni.<\/p>\n

Ei au fost p\u0103trun\u015fi de idealul unei Rom\u00e2nii care s\u0103 cuprind\u0103 toate \u0163\u0103rile de limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi au c\u0103utat s\u0103 c\u00e2\u015ftige colaborarea spiritelor celor mai alese. Ei au editat la Cern\u0103u\u0163i ziarul \u201eBuco\u00advina” (1848\u20141850), ei au \u00eentre\u0163inut leg\u0103turi de prietenie cu Vasile Alecsandri \u015fi Gheorghe Bari\u0163, ei l-au adus la liceul din Cer\u00adn\u0103u\u0163i ca profesor de limba rom\u00e2n\u0103 pe Aron Pumnul, originar din Cuciulata F\u0103g\u0103ra\u015fului, ei l-au \u00eendemnat pe episcopul Eughenie Hacman s\u0103 introduc\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 ca limb\u0103 de predare la In\u00adstitutul teologic din Cern\u0103u\u0163i, o m\u0103sur\u0103 de cea mai mare impor\u00adtan\u0163\u0103, c\u0103ci astfel cea mai \u00eenalt\u0103 institu\u0163ie de cultur\u0103 din \u0163ar\u0103, un fel de facultate universitar\u0103, deveni integral rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi putea s\u0103 aib\u0103 un rol \u00een evolu\u0163ia culturii rom\u00e2ne\u015fti de pretutindeni. Tot meritul acestor fra\u0163i, Eudoxiu, Gheorghe \u015fi Alexandru Hurmuzachi este eliberarea Bucovinei de leg\u0103turile administrative cu Gali\u0163ia \u015fi ridicarea ei la rangul de provincie autonom\u0103 cu titlul de ducat, (duce fiind \u00eemp\u0103ratul Austriei).<\/p>\n

Dup\u0103 aceste evenimente, Bucovina n’a putut s\u0103 urmeze un drum drept care s’o duc\u0103 la \u00eendeplinirea tuturor dorin\u0163elor, pentruc\u0103 s’au ivit prea cur\u00e2nd greut\u0103\u0163i care au \u00eempiedecat-o, \u2014 cum a fost, de pild\u0103, o revenire, trec\u0103toare, a absolutismului, primejdia ruteniz\u0103rii, s\u0103r\u0103cirea clasei boiere\u015fti (clas\u0103 rom\u00e2neasc\u0103), \u00eenmul\u00ad\u0163irea \u015fi \u00eent\u0103rirea evreimii germanizate, \u2014 totu\u015fi n’a dat \u00eenapoi, ci s’a luptat pentru p\u0103strarea caracterului rom\u00e2nesc al \u0163\u0103rii cu mijloacele de care s’a putut folosi.<\/p>\n

In jum\u0103tatea a doua a veacului al XlX-lea num\u0103rul popu\u00adla\u0163iei din Cern\u0103u\u0163i a crescut at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t viea\u0163a comer\u00adcial\u0103, industrial\u0103 \u015fi cultural\u0103 s’a concentrat aproape \u00eentreag\u0103 \u00een acest ora\u015f, care la origine n’a fost dec\u00e2t t\u00e2rg de vam\u0103. Siretiul, R\u0103d\u0103u\u0163ii \u015fi Suceava lui \u015etefan cel Mare, care tustrele au avut un trecut glorios \u00een istoria Moldovei, au r\u0103mas \u00een urm\u0103. Cern\u0103u\u0163ii s\u2019au \u00eempodobit cu o prim\u0103rie cu turn \u00eenalt, cu un palat admini\u00adstrativ sever \u015fi impun\u0103tor, cu o catedral\u0103 ortodox\u0103 cu m\u0103re\u0163e cupole bizantine, cu gra\u0163ioasa biseric\u0103 a Sf. Paraschive \u015fi deasupra tuturora cu str\u0103lucitul palat al Re\u015fedin\u0163ei Mitropolitane, care s’a zidit \u00eentre 1870 \u015fi 1880, cu mare cheltuial\u0103, ca palat reprezen\u00adtativ al bisericii ortodoxe-rom\u00e2ne din Bucovina. Nu trebue s\u0103 mai relev\u0103m c\u0103 bisericile \u015fi re\u015fedin\u0163a au fost construite din ve\u00adniturile bogatului Fond bisericesc, c\u0103ci aceasta se \u00een\u0163elege u\u015for.<\/p>\n

In aceast\u0103 epoc\u0103 s’a reorganizat, sau poate mai exact s’a organizat, situa\u0163ia bisericii ortodoxe din Austro-Ungaria. Rom\u00e2nii bucovineni, condu\u015fi de idealuri politice superioare, au st\u0103ruit s\u0103 formeze \u00eempreun\u0103 cu Rom\u00e2nii ortodoxi din Transilvania, Banat, etc, o singur\u0103 mitropolie, dar din cauza unor ra\u0163iuni de Stat, valabile atunci, cererea asta n’a fost aprobat\u0103, ci s’a \u00eenfiin\u0163at pe partea austriac\u0103 propriu zis\u0103 o organiza\u0163ie bisericeasc\u0103 ortodox\u0103 cu o mitropolie \u00een Bucovina \u015fi o episcopie \u00een Dalma\u0163ia, \u00een anul 1873.<\/p>\n

Alt prilej de afirmare a sufletului rom\u00e2nesc a fost \u00eenfiin\u00ad\u0163area universit\u0103\u0163ii din Cern\u0103u\u0163i \u00een anul 1875. In aceast\u0103 \u015fcoal\u0103 a fost \u00eenglobat Institutul teologic ca facultate, cu limba de predare rom\u00e2neasc\u0103 \u00een cea mai mare parte, apoi s’a creat la facultatea de filosofie \u015fi litere o catedr\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103, pe care a ocu\u00adpat-o I. G. Sbiera \u015fi a ilustrat-o \u00een mod des\u0103v\u00e2r\u015fit Sextil Pu\u015fcariu. S’a acordat, \u00een uricul de fondare, chiar c\u00e2teva catedre ro\u00adm\u00e2ne\u015fti la facultatea de drept, care \u00eens\u0103 nu s’au realizat. Facul\u00adtatea de teologie a fost o atrac\u0163ie pentru toate \u0163\u0103rile ortodoxe, afar\u0103 de Rusia. In deosebi \u015fi-au completat aici studiile lor tinerii teologi din Transilvania. I. P. S. Sa Arhiepiscopul \u015fi Mitropolitul Dr. Nicolae B\u0103lan a fost de asemenea printre ace\u015ftia.<\/p>\n

Dar \u015fi liceele din Cern\u0103u\u0163i s’au bucurat de o reputa\u0163ie foarte bun\u0103 \u015fi au fost frecventate de mul\u0163i copii de boieri din Moldova. Cel mai celebru dintre ace\u015ftia a fost Mihai Eminescu, care a pe\u00ad trecut la Cern\u0103u\u0163i, ca elev public \u015fi particular, vreo 5 ani (1860\u2014 1865) \u015fi \u015fi-a \u00eenceput aici cariera literar\u0103.<\/p>\n

Cu toate greut\u0103\u0163ile politice, cultura rom\u00e2neasc\u0103 a Bucovinei n’a \u00eencetat s\u0103 se manifeste. Dup\u0103 modelul \u201eAsocia\u0163iunii transil\u00advane pentru literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi cultura poporului rom\u00e2n” \u00een\u00ad fiin\u0163at\u0103 \u00een 1861,s’a \u00eentemeiat la Cern\u0103u\u0163i \u00eent\u00e2i o modest\u0103 \u201eReu\u00adniune rom\u00e2neasc\u0103 de leptur\u0103” \u00een 1862, din care apoi s’a desvoltat \u201eSocietatea pentru literatura \u015fi cultura rom\u00e2n\u0103 din Buco\u00advina”. In cur\u00e2nd \u201eSocietatea” s’a \u00eenvrednicit s\u0103 editeze o revist\u0103 cu titlul \u201eFoaea Societ\u0103\u0163ii pentru literatura \u015fi cultura rom\u00e2n\u0103 \u00een Bucovina”, care a ap\u0103rut timp de patru ani (1865\u20141868) \u015fi a avut printre colaboratori pe Alexandru Hurmuzachi, Gheorghe Hurmuzachi, Vasile Alecsandri, Dimitrie Petrino \u015fi al\u0163ii, redactor fiind I. G Sbiera.<\/p>\n

Au urmat apoi alte reviste, ca \u201eAurora Rom\u00e2n\u0103” (1881 \u2014 1884) \u015fi \u201eIncerc\u0103ri literare” (1892\u20141893), un suflet na\u0163ional mai puternic \u00eens\u0103 p\u0103trundea ziarele \u201eRevista politic\u0103” din Suceava (1886-1891) \u015fi \u201eGazeta Bucovinei” din Cern\u0103u\u0163i (1891\u20141897); cea din urm\u0103 condus\u0103 c\u00e2tva timp de G. Bogdan-Duic\u00e2. In anii c\u00e2nd Bucovina nu putea scoate ziare rom\u00e2ne\u015fti, \u00eei ofereau generoas\u0103 ospitalitate ziarele din Transilvania, particip\u00e2nd astfel la grelele lupte na\u0163ionale ale fra\u0163ilor din Cern\u0103u\u0163i.<\/p>\n

Veacul al XX-lea, \u00eenainte de r\u0103zboiul mondial, ne-a adus o rena\u015ftere a vitalit\u0103\u0163ii neamului rom\u00e2nesc din Bucovina, care s’a manifestat \u00een toate direc\u0163iile, dintre care cea mai important\u0103 a fost o cre\u015ftere remarcabil\u0103 a popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, care tindea s\u0103 reduc\u0103 pericolul \u00eenstr\u0103in\u0103rii \u015fi s\u0103 restabileasc\u0103 preponderen\u0163a elementului rom\u00e2nesc. Expresia literar\u0103 a acestei epoci a fost revista \u201eJunimea Literar\u0103” (dela 1904 \u00eenainte) condus\u0103 de I. Nistor, cu colaboratori ca G. Tofan, Sextil Pu\u015fcariu, Traian Br\u0103ileanu, Al. Procopovici etc. Acordurile energice ale poeziei lui Octavian Goga g\u0103sesc ecou \u00een versurile bucovineanului G. Rotic\u0103, (Poezii; C\u00e2mpulung, 1912).<\/p>\n

In pu\u0163ine cuvinte, am \u00eencercat s\u0103 schi\u0163\u0103m o istorie at\u00e2t de bogat\u0103 \u00een biruin\u0163e \u015fi \u00eenfr\u00e2ngeri. Anul 1918 a rev\u0103rsat d\u0103rnicie, m\u00e2ng\u00e2iere \u015fi r\u0103splat\u0103 pentru at\u00e2tea dureri, pentru at\u00e2tea jertfe. Bucovina unit\u0103 cu patria-mam\u0103 a \u00eenceput s\u0103-\u015fi lege r\u0103nile, a \u00eenceput s\u0103 munceasc\u0103 pentru \u00eentemeierea unei fericiri durabile, f\u0103r\u0103 a \u00eemp\u0103r\u0163i lovituri de r\u0103zbunare \u00een dreapta \u015fi \u00een st\u00e2nga. A fost o unire dreapt\u0103 \u015fi uman\u0103; adversarii de ieri au fost invita\u0163i la co\u00adlaborare leal\u0103 \u015fi folositoare \u00een cadrele unui stat na\u0163ional al Ro\u00adm\u00e2niei \u00eentregite. Iar\u0103\u015fi ora\u015ful Cern\u0103u\u0163i a fost acela care a atras asupra sa foloasele cele mai mari, morale \u015fi materiale. Comer\u0163ul \u015fi industriile, mai cu seam\u0103 cele textile, au cunoscut o \u00eenflorire neb\u0103nuit\u0103, num\u0103rul popula\u0163iei se apropia de 120.000, confortul vie\u0163ii devenise foarte ridicat. Blocuri de case cu multe etaje se ridicau m\u00e2ndre \u00een b\u0103taia soarelui. Institu\u0163iile culturale se l\u0103rgi\u00adser\u0103 \u015fi se \u00eenmul\u0163iser\u0103; viea\u0163a \u015ftiin\u0163ific\u0103, literar\u0103 \u015fi artistic\u0103 se \u00eem\u00adbog\u0103\u0163ise uimitor. Publica\u0163ii de tot felul \u00eempodobeau vitrinele li\u00adbr\u0103riilor, expozi\u0163iile de pictur\u0103, de art\u0103 na\u0163ional\u0103 etc. se \u0163ineau lan\u0163, reprezenta\u0163iile teatrale \u015fi concertele adunau un public numeros, \u00eentr’un cuv\u00e2nt: Cern\u0103u\u0163ii \u015fi Cern\u0103u\u0163enii au tr\u0103it 22 ani de fericire deplin\u0103. H\u0103rnicia \u015fi moravurile sobre ale popula\u0163iei au r\u0103sp\u00e2ndit mul\u0163umire \u015fi bun\u0103stare \u00een toate col\u0163urile Bucovinei \u015fi au \u00eenfr\u0103\u0163it pe s\u0103teni \u015fi pe or\u0103\u015feni \u00een iubire \u015fi spirit de jertf\u0103 pentru patria \u00eentregit\u0103.<\/p>\n

Dar, ca din senin, ca un fulger distrug\u0103tor a c\u0103zut lovitura zilei de 28 Iunie 1940. \u0162ara care ni l-a dat pe istoricul Eudoxiu Hurmuzachi, pe folcloristul Simion Florea Marian, pe compozi\u00adtorii Ciprian Porumbescu, Tudor Flondor \u015fi Eusebie Mandicevschi, pe pictorul Epaminonda Bucevschi, pe mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici \u015fi at\u00e2tea figuri ale c\u0103ror nume fac cinste cul\u00ad turii rom\u00e2ne\u015fti, a fost rupt\u0103 \u00een dou\u0103, d\u00e2ndu-se partea de Nord unui Stat de care este cu totul str\u0103in\u0103, c\u0103ci n-o leag\u0103 de el nici vreo tradi\u0163ie istoric\u0103, nici vreo \u00eenrudire de s\u00e2nge \u015fi nici vreo as\u00adpira\u0163ie politic\u0103, sau un interes de alt\u0103 natur\u0103. Jalea indescripti\u00ad bil\u0103 care s’a l\u0103sat asupra acestui col\u0163 de \u0163ar\u0103 este \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 de Rom\u00e2nia \u00eentreag\u0103 \u015fi de toat\u0103 omenirea iubitoare de dreptate.<\/p>\n

Bucovina a pierdut jum\u0103tate din teritoriul ei de aproximativ 10.000 km2 \u015fi mai mult de jum\u0103tate dintr’o popula\u0163ie de vreo 900.000. Din punct de vedere cultural \u00eens\u0103, \u0163\u0103ri\u015foara aceasta, at\u00e2t de scump\u0103 nou\u0103, este distrus\u0103, pentruc\u0103 inima ei a fost ora\u015ful Cern\u0103u\u0163i \u015fi acesta a r\u0103mas \u00een partea pierdut\u0103. Bucovina este mu\u00adtilat\u0103, este lovit\u0103 pe moarte.\u2028Noi nu putem renun\u0163a la ceea ce am pierdut! Dreptul no\u00adstru, c\u0103lcat \u00een picioare, trebue s\u0103-l revendic\u0103m \u015fi s\u0103 nu \u00eencet\u0103m cu lupta, p\u00e2n\u0103 ce nu vom izb\u00e2ndi.<\/p>\n

N. Tcaciuc-Albu<\/strong>
\n(Revista Transilvania, Sept.-Dec. 1940)<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Grani\u0163ele Moldovei, a\u015fa cum ni le-a delimitat natura pentru ve\u015fnicie, sunt foarte vechi. Originea lor, \u00een perspectiva de ast\u0103zi, se pierde \u00een \u00eentunerecul istoriei daco-romane. Se poate sus\u0163inea cu oarecare siguran\u0163\u0103 c\u0103 ele au fost trasate definitiv pe la 1200, deci \u00eenc\u0103 \u00eenainte de fondarea principatului moldovenesc. Unele atlasuri istorice din Apus ne arat\u0103 la […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-4462","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-presa-interbelica-din-tara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-19Y","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4462","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4462"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4462\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4464,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4462\/revisions\/4464"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4462"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4462"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4462"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}