{"id":4412,"date":"2012-03-18T04:22:25","date_gmt":"2012-03-18T10:22:25","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4412"},"modified":"2012-03-27T06:05:57","modified_gmt":"2012-03-27T12:05:57","slug":"mistica-nationala-de-ilariu-dobridor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4412","title":{"rendered":"MISTICA NA\u0162IONAL\u0102 de Ilariu Dobridor"},"content":{"rendered":"
\"\"

Desenul: Teodorescu Sion<\/p><\/div>\n

Mai \u00eent\u00e2i, o clarificare.
\nIn vorbirea zilnic\u0103, \u2014 \u015fi chiar \u00een studii preten\u0163ioase, \u2014 se face deseori, o intole\u00adrabil\u0103 confuzie \u00eentre\u00a0popor\u00a0<\/em>\u015fi\u00a0na\u0163iune.
\n<\/em>Aceste concepte nu sunt echivalente. Na\u0163iunea cuprinde ceva \u00een plus fa\u0163\u0103 de popor; \u015fi anume : este\u00a0poporul ridicat \u00een planul istoriei.\u00a0<\/em>\u201ePopor”\u00a0plus\u00a0<\/em>\u201econ\u015ftiin\u0163\u0103 isto\u00adric\u0103”, \u2014 iat\u0103 na\u0163iunea. Dob\u00e2ndind con\u015ftiin\u0163\u0103 de el \u00eensu\u015fi, poporul \u00eempline\u015fte un act de sever\u0103\u00a0introspec\u0163iune;\u00a0<\/em>o lumin\u0103 interioar\u0103 \u00eei limpeze\u015fte orizonturile, \u00ee\u015fi intue\u015fte for\u00ad\u0163ele \u015fi se \u00eencarc\u0103 de o misiune. I s’a d\u0103ruit, astfel, o nou\u0103 coeziune molecular\u0103, o nou\u0103 ordine a voin\u0163ei, o nou\u0103 finalitate a idealului. Poporul f\u0103r\u0103 con\u015ftiin\u0163a istoric\u0103 nu devine na\u0163iune, dup\u0103 cum calcarul f\u0103r\u0103 lava care-l str\u0103bate nu devine marmur\u0103. Na\u0163iunile reprezint\u0103 marmura din care se fac monumentele m\u0103re\u0163e ale istoriei, numai ele oferind materialele pre\u0163ioase pentru \u00eenve\u015fnicirea valorilor \u015fi permanen\u0163elor.
\nPrecis deci :
\nNa\u0163iune \u015fi popor stau, mai \u00eent\u00e2i, \u00eentr’un\u00a0raport de diferen\u0163\u0103:\u00a0<\/em>na\u0163iunea este o ca\u00adtegorie\u00a0istoric\u0103\u00a0<\/em>\u015fi\u00a0spiritual\u0103,\u00a0<\/em>pe c\u00e2nd poporul este o categorie\u00a0biologic\u0103\u00a0<\/em>\u015fi\u00a0material\u0103.
\n<\/em>\u00a0\u00a0 Apar\u0163ii unei na\u0163iuni \u00eentr’at\u00e2t \u00eentruc\u00e2t tr\u0103e\u015fti senitmentul de\u00a0apartenen\u0163a spiri\u00adtual\u0103,\u00a0<\/em>\u015fi te integrezi astfel \u00eentr’o formul\u0103 istoric\u0103 fix\u0103. Po\u0163i locui acela\u015f teritoriu, po\u0163i vorbi aceia\u015fi limb\u0103, po\u0163i \u00eensu\u015fi acelea\u015fi obiceiuri, nu e\u015fti \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 te consideri ca apartenent na\u0163iunii; limba, teritoriul, mediul, etnopsihologia, nu sunt definitoriii. Intruc\u00e2t formula istoric\u0103 fix\u0103, na\u0163iunea are un destin cu care trebuie s\u0103 fii solidar. Evreii nu se pot niciodat\u0103 \u00eencadra, tocmai din aceast\u0103 insuficien\u0163\u0103; ei au formula lor istoric\u0103 fix\u0103, destinul lor comun, identitatea lor de ideal \u015fi de finalitate; a-i asimila este o erezie, a-i elimina e o necesitate.
\nExist\u0103, \u00eens\u0103 \u015fi un\u00a0raport de asem\u0103nare\u00a0<\/em>\u00eentre popor \u015fi na\u0163iune : na\u0163iunea nu e alt\u00ad ceva dec\u00e2t\u00a0similitudinea spiritual\u0103 a\u00a0<\/em>poporului, iar acesta\u00a0similitudinea in re,\u00a0<\/em>\u2014i sau cum zic acolasticii :\u00a0reificat\u0103\u00a0<\/em>\u2014 a na\u0163iunii.
\nA\u015fadar, popor \u015fi na\u0163iune sunt aceia\u015f realitate, sub moduri diferite de a exista.<\/p>\n

Dar dac\u0103 exist\u0103 ca moduri diferite, trebue s\u0103 aibe at\u00e2t forme proprii de pre\u00ad zentare c\u00e2t \u015fi for\u0163e de specificare; c\u0103ci numai prin acestea se las\u0103 cunoscute \u015fi \u00een\u0163elese.
\nCari sunt\u00a0formele prezentative ? –\u00a0<\/em>pentru popor :\u00a0neamul<\/em>, pentru na\u0163iune:\u00a0cultura.\u00a0<\/em>Intre am\u00e2ndou\u0103, exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103; finit\u0103 \u015fi definit\u0103; ca dela imagine la portret.
\nFormele prezentative (neamul \u015fi cultura) implic\u0103\u00a0for\u0163e de specificare :
\n<\/em>\u00a0\u00a0 neamul, \u2014 cu puterea de specificare\u00a0ereditatea ;\u00a0<\/em>\u015fi
\ncultura, \u2014 cu puterea de specificare\u00a0tradi\u0163ia.
\n<\/em>\u00a0\u00a0 De unde trebue s\u0103 tragem [\u00eencheierea :\u00a0tradi\u0163ia este ereditatea culturii, iar ere\u00additatea este tradi\u0163ia s\u00e2ngelui.\u00a0<\/em>In acest punct de coinciden\u0163\u0103, se poate scormoni dup\u0103 sensurile ad\u00e2nci \u015fi subtile ale celor dou\u0103 concepte :\u00a0ras\u0103<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0cultur\u0103.\u00a0<\/em>Am citit studii \u00een cari aceste no\u0163iuni erau \u00eemperechiate f\u0103r\u0103 precizarea leg\u0103turilor de rudenie, at\u00e2t de necesare unei analize pretins doctoral\u0103 \u015fi riguroas\u0103. In locul limpezirilor logice, s’a preferat filia\u0163ia faptelor istorice ; ca \u015fi cum ai defini for\u0163a magnetului descriind pili\u00adtura de fier.
\nS\u0103 revenim :
\nIntre\u00a0tradi\u0163ie\u00a0<\/em>\u015fi\u00a0ereditate,\u00a0<\/em>ca puteri de specificare, ale culturii \u015fi\u00a0neamului, \u2014\u00a0<\/em>iar acestea ca forme prezentative ale\u00a0na\u0163iunii\u00a0<\/em>\u015fi\u00a0poporului,\u00a0<\/em>\u2014 exist\u0103 un anumit raport; un raport de\u00a0cauzalitate simbolic\u0103;\u00a0<\/em>\u015fi o anumit\u0103 func\u0163iune, \u2014 o\u00a0func\u0163iune de repre\u00adzentan\u0163\u0103.\u00a0<\/em>Tradi\u0163ia \u015fi ereditatea alc\u0103tuiesc factorul dinamic, viu \u015fi creator, neamul \u015fi cultura alc\u0103tuiesc expresia lor gr\u0103itoare. C\u00e2nd na\u0163iunile s\u0103v\u00e2r\u015fesc actul de intorspec\u0163iune istoric\u0103, intuiesc \u00eenl\u0103untrul\u00a0complexei corel\u0103ri\u00a0<\/em>\u015fi se \u00eempov\u0103reaz\u0103 de con\u015f\u00adtiin\u0163a for\u0163ei \u015fi misiunii proprii. Este un fel de str\u0103luminare interioar\u0103, asem\u0103n\u0103toare\u00a0extazului religios.\u00a0<\/em>Puterea na\u0163ionalit\u0103\u0163ii creatoare devine atunci deplin\u0103 \u015fi fecund\u0103, ad\u00e2ncurile f\u0103r\u0103 grai se r\u0103scoal\u0103 \u015fi, \u00een taina de nep\u0103trus, se z\u0103misle\u015fte efortul cuceritor al ve\u015fniciei na\u0163ionale. In atari clipe, se coloreaz\u0103 cu at\u00e2t imaginea de vis a viitorului, cu c\u00e2t drumurile cari duc c\u0103tre Dumnezeul popoarelor sunt mai pline de treptele ris\u00adcului credin\u0163ei. Se ctitore\u015fte, astfel misterios, destinul, smulg\u00e2nd vie\u0163ii fragmente mari de eternitate istoric\u0103. Solidariz\u00e2nd veacul ad\u00e2nc cu ceasul suprem, glasul poruncitor al cutezan\u0163ei se adun\u0103 expresiv din murmurul epitafelor glorios s\u0103pate.
\nAcest act viu \u015fi creator de solidarizare total\u0103 \u015fi suprem\u0103 este semn \u00eenvederat al misticei na\u0163ionale.<\/em>
\nPentru noi rom\u00e2nii, popor cu veche tradi\u0163ie \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, doctrina na\u0163ionalismului are punctul de origin\u0103 departe \u00een timp, pe c\u00e2nd \u00een Europa nu exista nici m\u0103car svon debil din ce se vede ast\u0103zi. Tot ce am produs ca talent \u015fi inteligen\u0163\u0103, s’a risipit, virtute \u015fi via\u0163\u0103, pentru acest principiu. Am putea spune c\u0103 formeaz\u0103\u00a0adev\u0103rul organic\u00a0<\/em>al istoriei noastre. Acest adev\u0103r face legea de perzisten\u0163\u0103 \u015fi de evolu\u0163ie, de c\u00e2nd \u00eenc\u0103 germen latin \u00een teren traco-dacic ne-au n\u0103p\u0103stuit toate semin\u0163iile \u00eencruci\u00ad\u015fate peste pl\u0103mada pur\u0103 a gener\u0103rii noastre.<\/p>\n

N\u0103scu\u0163i \u00een primejdii \u015fi vie\u0163ui\u0163i \u00een ele, ne-am salvat fiin\u0163a \u015fi rosturile, prin for\u0163a dinamic\u0103 a\u00a0<\/strong>misticei na\u0163ionale. Cobor\u00eend \u00een ad\u00e2ncuri, ne-am observat \u015fi ne-am str\u0103\u00adduit. S\u00e2mburul voin\u0163ei colective s’a copt etap\u0103 cu etap\u0103, cresc\u00e2nd \u00een efortul dramatic al m\u00e2ntuirii.
\nInt\u00e2ia etap\u0103 a fost a\u00a0mitului na\u0163ional;\u00a0<\/em>a doua, a\u00a0utopiei na\u0163ionale ;\u00a0<\/em>a treia : mi\u00adsiunea\u00a0na\u0163ional\u0103;\u00a0<\/em>a patra \u015fi ultima :\u00a0destinul na\u0163ional.\u00a0<\/em>Sunt desf\u0103\u015fur\u0103ri certe ale afir\u00adm\u0103rilor puterii.
\nDe re\u0163inut : c\u00e2nd vorbim de\u00a0mit\u00a0<\/em>\u015fi\u00a0utopia\u00a0<\/em>na\u0163ional\u0103, nu utiliz\u0103m sensurile pe cari le-a dat Sorel acestor cuvinte. Pentru g\u00e2nditorul francez, mitul \u015fi utopia sunt\u00a0termeni operatori\u00a0<\/em>\u00een\u00a0<\/em>procesul de explicitare a evolu\u0163iei claselor sociale, v\u0103zute \u00een mers biruitor c\u0103tre paradisul terestru visat de proletariat. Intre mit \u015fi utopie \u2014 afirm\u0103 el \u2014 e o diferen\u0163\u0103 de\u00a0origin\u0103 a formul\u0103rii. In R\u00e9flexions sur la violence\u00a0<\/em>spune clar c\u0103 mitul este\u00a0o expresie a voin\u0163ei\u00a0<\/em>masselor, pe c\u00e2nd utopia este\u00a0elaboratul intelectualilor\u00a0<\/em>cari stabilesc un model pentru masse. Prin urmare, parcursul dialectic al biruin\u0163ei proletare include doi termeni:\u00a0mitul\u00a0<\/em>(care dirijeaz\u0103 massele ca s\u0103 prepare)\u00a0utopia\u00a0<\/em>(care e nega\u00ad\u0163ia formelor burgheze).
\nCe e\u00a0mitul na\u0163ional ?<\/em><\/p>\n

Am delimitat exact \u00eentre ereditate \u015fi tradi\u0163ie pe deoparte, \u00eentre neam \u015fi cultur\u0103 pe de alt\u0103 parte. \u015ei am zis c\u0103 primele le apreciem ca\u00a0for\u0163e de specificare\u00a0<\/em>a neamului \u015fi culturii. Intre toate, exist\u0103 un raport (a c\u0103rui natur\u0103 e\u00a0dinamic\u0103)\u00a0<\/em>\u015fi anume :\u00a0cauzali\u00adtatea simbolic\u0103. Forma pe care o \u00eembrac\u0103 acest raport cauzal \u2014 simbolic o numim noi mitul na\u0163ional. Antreneaz\u0103 ereditatea neamului \u015fi tradi\u0163ia culturii, angaj\u00e2nd voin\u0163a tuturora, solidariza\u0163i pe \u0163eluri supreme.<\/em>
\nIstoria rom\u00e2neasc\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 epoci mari \u015fi evi de r\u0103scruce ale prezen\u0163ei mitului na\u0163ional. S\u0103 amintim vrednicia permanen\u0163ei \u00een aceste locuri, pironi\u0163i cum am stat, se\u00adcole \u00een \u015fir, l\u00e2ng\u0103 mor\u0163ii \u015fi l\u00e2ng\u0103 mun\u0163ii no\u015ftri. E at\u00e2t de glorios acest capitol al m\u00e2n\u00addriei na\u0163ionale, \u00eenc\u00e2t istoricii Apusului \u2014 cum de o pild\u0103 Lot, \u2014 c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 descifreze condi\u0163iile rezisten\u0163ei romanit\u0103\u0163ii str\u0103b\u0103t\u0103toare prin primejdii \u015fi veacuri, au ajuns la concluzia, formulat\u0103 ca un certificat de orgoliu pentru noi : \u201cmiracolul rom\u00e2nesc”.\u00a0<\/em>Este, adic\u0103, dogma fixit\u0103\u0163ii locului de genez\u0103 \u015fi a vrerii crunte de a men\u0163ine crucile cari ne-au \u00eensemnat, din timpi uita\u0163i, vatra.
\nInr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een spa\u0163iul geografic, str\u0103duin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 a umplut, apoi, timpul istoric. Viue \u015fi acum lungul vremii de r\u0103sun\u0103toare fapte de arme cari au culminat \u00een iure\u015ful de for\u0163e din 1918, c\u00e2nd ne-am fixat grani\u0163a pe linia osemintelor. S\u0103 men\u0163ion\u0103m pe Horia, Tudor, Iancu \u015fi memorabilul 907 \u2014 adev\u0103rate semne de foc pentru \u00eenvredniciri de epopee. Desigur, fiecare act al voin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, \u00eencordat\u0103 la ceasurile amin\u00adtite, are\u00a0motiva\u0163ia\u00a0<\/em>lui istoric\u0103. A analiza aceast\u0103 motiva\u0163ie, \u00eenseamn\u0103 a stabili ansam\u00adblul de condi\u0163ii \u00een care s’a desf\u0103\u015furat actul \u015fi astfel, am p\u0103trunde \u00een alt domeniu : al\u00a0pretextelor ;\u00a0<\/em>cari niciodat\u0103 n’au fost acelea\u015fi. Tudor a avut un pretext :\u00a0fanario\u0163ii ;<\/em>\u00a0\u0163\u0103ranii din 907 alt pretext :\u00a0arenda\u015fii.\u00a0<\/em>Pretextul \u2014 oricare \u2014 \u00eempline\u015fte o func\u0163ie\u00a0antinomic\u0103.\u00a0<\/em>Numai \u00een prezen\u0163a lui, energia na\u0163ional\u0103 prepar\u0103 formele mitului.<\/p>\n

In a doua etap\u0103, mistica na\u0163ional\u0103 e marcat\u0103 prin\u00a0utopia na\u0163ional\u0103.
\n<\/em>\u00a0\u00a0 Ce este \u2014 iar\u0103\u015fi spre deosebire de Sorel \u2014 utopia na\u0163ional\u0103?
\nAm delimitat \u00eentre cultur\u0103 \u015fi neam pe de o parte, \u00eentre popor \u015fi na\u0163iune pe de alt\u0103 parte. \u015ei am zis c\u0103 primele sunt\u00a0forme prezentative\u00a0<\/em>ale poporului \u015fi na\u0163iunii. Intre toate exist\u0103 un anume raport (a c\u0103rui natur\u0103 e\u00a0static\u0103);\u00a0<\/em>l-am numit\u00a0func\u0163ia de repre\u00adzentan\u0163\u0103.\u00a0<\/em>Este un raport de oglindire, de r\u0103sfr\u00e2ngere ; citim \u00een cultura unei na\u0163iuni ca \u00een propria-i oper\u0103 sufletul unui scriitor.
\nSpre deosebire de mit, care e \u00een leg\u0103tur\u0103 cu for\u0163ele de specificare, utopia st\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu formele prezentative.
\nUneori, raportul de reprezentan\u0163\u0103 e fals a\u015fezat.\u00a0Forma pe care o \u00eembrac\u0103 acest raport de fals\u0103 reprezentan\u0163\u0103, o numim noi utopie na\u0163ional\u0103.\u00a0<\/em>Pentru parcursul ascen\u00addent al unei na\u0163iuni, utopia este egal de necesar\u0103 ca \u015fi mitul. Orienteaz\u0103 procesul de introspec\u0163ie istoric\u0103, \u00eenlesnind aflarea voca\u0163iei. Mit \u015fi utopie nu se deosebesc at\u00e2t prin geneza formul\u0103rii \u2014 cum credea Sorel \u2014 ci prin aceia c\u0103 \u00een mit predomin\u0103 ereditatea, pe c\u00e2nd \u00een utopie predomin\u0103 tradi\u0163ia. Ereditatea angajeaz\u0103 voin\u0163a, tradi\u0163ia orienteaz\u0103 spiritul. Solidaritatea fiin\u0163ei na\u0163ionale r\u0103m\u00e2ne \u00eentreag\u0103, numai c\u0103, bolnav\u0103 de indi\u00adferen\u0163\u0103 fiind, prefer\u0103 s\u0103 absenteze din istorie. Atunci intervin vizionarii; ei nu sunt exponente, dar anim\u0103. Totdeauna respecto\u015fi de tradi\u0163ie, iubesc trecutul \u015fi au\u00a0fascina\u00ad\u0163ia abisului istoric.<\/em>
\nA\u015fa a fost, bun\u0103oar\u0103\u00a0latinismul lingvistic.<\/em>
\nEl \u00eenseamn\u0103 fascina\u0163ia grandorii ob\u00e2r\u015fiei. Motiva\u0163ia istoric\u0103, desigur \u00eel legiti\u00admeaz\u0103. Oamenii purta\u0163i de idealuri, genero\u015fi \u00een risipirea jertfei lor, sim\u0163iau nevoia s\u0103\u00a0afirme o limit\u0103\u00a0<\/em>fa\u0163\u0103 de poftele uzurpatoare ale altor na\u0163iuni, devorate de imboldurile con\u015ftiin\u0163ei mesianice. Se preparau astfel condi\u0163iile apari\u0163iei mitului na\u0163ional, propulsator al uria\u015felor deplas\u0103ri de masse sub Horia \u015fi Iancu. C\u0103ci mitul\u00a0neag\u0103\u00a0<\/em>limita pentru a nega misiunea altei na\u0163iuni. Latinismul avea s\u0103 st\u0103vileasc\u0103 pornirile mesianice ale re\u00adgatului apostolic. Lipsa de rudenie \u00eentie teritoriile ocupate \u015fi lipsa de potrivire \u00eentre neamurile conlocuitoare, trebuia suplinit\u0103 prin tendin\u0163a tiranic\u0103 de domina\u0163ie, sus\u0163i\u00adnut\u0103 de o puternic\u0103 presiune. Geme sub cruci p\u0103m\u00e2ntul Ardealului spulberat de biciul st\u0103p\u00e2nitor al Coroanei Sf\u00e2ntului \u015etefan, mandatara exclusiv\u0103 a propov\u0103duirii dreptei credin\u0163e \u00een bazinul dun\u0103rean. Oprim\u0103rile se f\u0103ceau \u00een puterea delega\u0163iei dat\u0103 de Roma etern\u0103. Dar de ve\u015fnicia Romei se leag\u0103 nu numai ucazul opresiunilor, ci mai ales sor\u00adgintea vie\u0163ii na\u0163ionale. Reminiscen\u0163a originii noastre a devenit atunci vie \u015fi grija c\u0103r\u00adturarilor a fost s\u0103 afle \u00eendrept\u0103\u0163irile superioriz\u0103rii. Istoriografia e pus\u0103 \u00een slujba g\u0103sirii probelor orgoliului, \u015eincai, Maior \u015fi Micu atest\u00e2nd cei dint\u00e2i noble\u0163ea imperial\u0103 a ob\u00e2r\u015fiei romanit\u0103\u0163ii. Rezultatele muncii lor sunt, \u00eens\u0103, exagerate de c\u0103tre pleiada curentului latinist, care c\u0103uta \u00een fondul sonor al vorbirii, numai ciceronice accente romane ; \u2014 aceia\u015f eroare ca \u00een mai t\u00e2rzia tentativ\u0103 a\u00a0italieniz\u0103rii,\u00a0<\/em>\u00eencercat\u0103 de Eliade. Sunt cei dint\u00e2i animatori ai utopiei na\u0163ionale.
\nApoi N. Iorga, ctitorul\u00a0s\u0103m\u0103n\u0103torismului.\u00a0<\/em>Pune \u015fi d\u00e2nsul limit\u0103 influen\u0163elor, \u00een deosebi cea francez\u0103. Protestul din 1906 \u00een fa\u0163a teatrului na\u0163ional e punctul pornirii. Dup\u0103 cum latinismul a exaltat expresia latin\u0103, s\u0103m\u0103n\u0103torismul a exaltat realitatea \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103. Arta na\u0163ional\u0103 nu va fi deci \u00eendestul\u0103toare f\u0103r\u0103 modelele folclorice, iar talentul nu va fi expresiv f\u0103r\u0103 explorarea psihologiei rurale. Pre\u0163uitor al categoriilor esteticei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, s\u0103m\u0103n\u0103torismul a visat \u00eenchegarea unei culturi dup\u0103 acela\u015fi chip \u015fi asem\u0103nare, a\u015fez\u00e2nd \u00eens\u0103 accentul pe\u00a0unitatea psihologic\u0103\u00a0<\/em>a \u0163\u0103r\u0103nimii.
\nNu tot a\u015fa vor face ceilal\u0163i utopici din cercul Vie\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, \u2014 Stere \u015fi Ibr\u0103ileanu \u2014 formulatorii\u00a0poporanismului.
\n<\/em>\u00a0\u00a0 Ace\u015ftia pre\u0163uesc \u0163\u0103ranul nu ca unitate psihologic\u0103, ci ca\u00a0unitate social\u0103.\u00a0<\/em>Intruc\u00e2t unitate social\u0103, se va ajunge la literatura de clas\u0103, utopia na\u0163ional\u0103 fiind astfel gata s\u0103 sucombe \u00een mitul marxist.
\nCeeace s\u2019a \u015fi \u00eemplinit prin\u00a0\u0163\u0103r\u0103nismul politic,\u00a0<\/em>care a fost echivalentul poporanis\u00admului. R\u0103svr\u0103tit \u00eempotriva p\u0103turii suprapuse, \u2014 burghezia fanarioto-liberal\u0103 \u2014 acest curent de amenin\u0163\u0103tor poten\u0163ial popular \u2014 a fost captat de sistemul de diguri ideolo\u00adgice marxiste. V\u0103z\u00e2nd in \u0163\u0103r\u0103nime unitatea ei social\u0103 (clasa, ca poporani\u015ftii) \u015fi exploa\u00adt\u00e2nd-o ca virtualitate psihologic\u0103 (sufletul, ca s\u0103m\u0103n\u0103tori\u015ftii) \u0163\u0103r\u0103nismul a confiscat, pentru un moment, spa\u0163iul politic, n\u0103zuind terenul fertil \u00een care s\u0103 poat\u0103 \u00eenfige copa\u00adcul na\u0163iunii r\u0103sturnat : cu v\u00e2rful \u00een brazd\u0103, iar cu r\u0103d\u0103cinile sug\u00e2nd din ce-aduc v\u00e2nturile interna\u0163ionalismului marxist.
\nCu rectific\u0103ri crezute fundamentale, \u00eel supline\u015fte\u00a0cuzismul.\u00a0<\/em>Cu toat\u0103 arm\u0103tura frumuse\u0163ii lui doctrinare, cuzismul nu se salveaz\u0103 dela vecin\u0103tatea cu marxismul, ca \u015fi acesta av\u00e2nd drept concept generator\u00a0economicul.\u00a0<\/em>Se condenseaz\u0103 \u00eentr’un silogism sumar : economicul nu se g\u0103se\u015fte \u00een posesiunea autohtonilor, evreii de\u0163in economicul, deci autohtonii trebue s\u0103 \u00eenl\u0103ture evreii. Massele populare, cu instinctul precis al in\u00adtereselor proprii, abandoneaz\u0103 \u0163\u0103r\u0103nismul interna\u0163ional \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 provizoriu anti\u00adsemitismul economic. Asist\u0103m la procesul convertirei subite, c\u00e2nd Basarabia lui Stere \u2014 comunist\u0103 pentru interese economice \u2014 devine peste noapte cuzist\u0103.
\nCur\u00e2nd \u00eens\u0103, platforma electoral\u0103 s’a sub\u0163iat \u015fi, sub povara idealurilor, \u00eensufle\u0163itorii au sucombat.<\/p>\n

Dar lucrurile nu s’au oprit aici \u015fi nici n\u2019au evoluat de aici. Utopicii au fost vi\u00adzionari nu exponen\u0163\u0103, animatori nu reprezentan\u0163\u0103, au fost\u00a0declamatorii;\u00a0<\/em>\u00een schimb cei ce se pot chema\u00a0clamatorii\u00a0<\/em>misiunii istorice au v\u0103dit elocvent m\u0103rturia, a\u015fez\u00e2nd exact raport de oglindire \u00eentre tradi\u0163ie \u015fi na\u0163iune. Ei au dat voce vie adev\u0103rurilor organice, au indemnat \u015fi profetizat. Evoc\u00e2nd prilejul onoarei na\u0163ionale, au sezizat pretextul afirm\u0103rii ei.
\nDeschide, \u00een timp, seria\u00a0Simion B\u0103rnu\u0163iu.\u00a0<\/em>Pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u0163ii, cuv\u00e2ntarea lui este o adev\u0103rat\u0103 clopot\u0103rie oratoric\u0103 de \u00eendemn \u015fi chemare. Mar\u015ful rede\u015ftept\u0103tor al lui Mure\u015feanu se \u00eembin\u0103 melodic cu tabloul de vis al viitorului, \u00een care s’a \u00eensemnat cu tonuri \u0163ip\u0103toare orizonturile na\u0163ionalit\u0103\u0163ii neat\u00e2rnate. Printr’o apercepere sever\u0103, massele ascult\u0103 \u015fi urmeaz\u0103.
\nSuccede\u00a0Kog\u0103lniceanu.\u00a0<\/em>Dacia literar\u0103 nu este numai un drapel ideologic. N\u0103\u00adzuind uniunea \u00een spirit a romanit\u0103\u0163ii de pretutindeni, Kog\u0103lniceanu caut\u0103 normele \u00een puterea c\u0103rora pot fi raliate valorile na\u0163ionale. Vibra\u0163ia idealului trebuia s\u0103 fie aceia\u015f \u00eenl\u0103untrul spa\u0163iului geografic \u015fi tot astfel era de \u00eent\u0103rit sufletul colectiv apt s\u0103 umple cu con\u0163inut nou timpul istoric. Kog\u0103lniceanu anim\u0103 for\u0163a creatoare a tradi\u0163iei \u015fi invoac\u0103 portretele trecutului ca exemplific\u0103ri ale m\u00e2ndriei rom\u00e2ne\u015fti. In discursul rostit la deschiderea istoriei na\u0163ionale, noteaz\u0103 \u00een paralel\u0103 semnifica\u0163ia m\u0103re\u0163elor figuri, fix\u00e2ndu-\u015fi ordinea preferin\u0163elor pentru tot ce e na\u0163ional.
\nCu v\u0103dite tendin\u0163e estetizante, \u00eel continu\u0103\u00a0Junimea.\u00a0<\/em>Doctrina formelor f\u0103r\u0103 fond este pentru Maiorescu un pretext de separa\u0163ia logic\u0103, dar va fi pentru Eminescu piscul din care coboar\u0103 tablele legii. In alt\u0103 parte fix\u0103m contribu\u0163ia fiec\u0103ruia, f\u0103c\u00e2nd disocierile cuvenite \u015fi sublinierile clarificatoare. Nic\u0103ieri nu se vede mai bine leg\u0103tura de reprezentan\u0163\u0103 \u00eentre tradi\u0163ie \u015fi cultur\u0103 ca \u00een\u00a0Eminescu.\u00a0<\/em>Mai \u00eent\u00e2i tradi\u0163ia limbii: cuv\u00e2ntul expresiv, adunat de peste tot, din toate provinciile, din cronici, particip\u0103 la alc\u0103tuirea complexei partituri pe care se desf\u0103\u015fur\u0103 notele sonore ale melodiei emines\u00adciene; tradi\u0163ia stilului : e o categorie sintez\u0103 a frumuse\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti ; poesia, de ad\u00e2nci rezonan\u0163e folclorice, reprezint\u0103 echivalentul estetic al crea\u0163iei populare, ridicat\u0103 \u00een planurile superioare ale artei ; apoi tradi\u0163ia istoric\u0103 \u2014 cu toat\u0103 \u00eenvinuirea de passeism \u015fi de reminiscen\u0163\u0103 romantic\u0103 \u2014 restaureaz\u0103 na\u0163iunea pur\u0103 \u015fi face leg\u0103tura cu isvoarele, r\u00e2vnind s\u0103 fortifice na\u0163ionalitatea p\u00e2n\u0103 la redob\u00e2ndirea robuste\u0163ii dint\u00e2i, probat\u0103 viguros sub \u015etefan cel Mare \u015fi Mihai. Profetismul lui Eminescu deriv\u0103 din viziunea dimensiunilor creatoare ale colectivit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, chinuit\u0103 pentru eliminarea viitu\u00ad rilor istoriei care amenin\u0163\u0103 virilitatea na\u0163ional\u0103.
\nCu direct\u0103 filia\u0163ie \u00een Eminescu, urmeaz\u0103 r\u0103sun\u0103torul dublet oratoric :\u00a0Goga- Delavrancea.\u00a0<\/em>De o form\u0103 cristalin\u0103, apolinic\u0103, \u015fi de o liniaritate care sf\u00e2r\u015fia adesea \u00een stilul sumar, repetitor \u015fi obsedant, Goga era metalic, chem\u0103tor \u015fi vibrant. In schimb, Delavrancea, dionisiac, tumultuos, vehement, afirmativ \u015fi \u00eendemn\u0103tor, pare o org\u0103 \u00een care s’au adunat toate graiurile p\u0103m\u00e2ntului. Goga c\u00e2nd vorbea privea peste\u00a0cerul\u00a0<\/em>Ardealului, Delavrancea da expresie svonului p\u0103m\u00e2ntului. Parc\u0103 ar fi vrut s\u0103 smulg\u0103 din ad\u00e2ncuri freneziile capabile s\u0103 umple, cu cutezan\u0163ele lor biruitoare, formele isto\u00adrice. D\u0103 grai furtunaticei voin\u0163e a Vechiului Regat, decisiv\u0103 \u00een ceasul sdrobirii barie\u00adrelor muntoase care separau \u00een organismul na\u0163ional.
\nCu ei se sf\u00e2r\u015fe\u015fte \u015firagul misionarilor. Spre deosebire de utopicii na\u0163ionali, \u2014 \u00eendr\u0103gitorii trecutului \u00eendep\u0103rtat, respecto\u015fi de tradi\u0163ie \u015fi\u00a0fascina\u0163i de abisul istoric, \u2014<\/em>\u00a0ace\u015ftia sunt\u00a0ispiti\u0163i de culmi, de \u00eempliniri \u015fi orizonturi, av\u00e2nd vagul vaporos al \u00een\u0103l\u00ad\u0163imilor istorice.\u00a0<\/em>Cei dint\u00e2i ad\u00e2ncesc o tradi\u0163ie pe care n’o \u00een\u0163eleg, cei din urm\u0103 \u00eensu\u00adfle\u0163esc o tradi\u0163ie pe care o folosesc. Din punct de ajungere, tradi\u0163ia devine un exordiu.<\/p>\n

In schimb\u00a0destinul na\u0163ional\u00a0<\/em>cuprinde esen\u0163ial mitul \u015fi esen\u0163ial misiunea. Elitele vor aclama profetic, iar massele vor urma orbe\u015fte: unii vor avea vagul vaporos al \u00een\u0103l\u00ad\u0163imii idealului, iar ceilal\u0163i vrerea fierbinte a victoriei. Chemi din str\u0103fundurile f\u0103r\u0103 de nume ale neamului t\u0103u puterile care \u00eel \u00eenso\u0163esc, luminezi c\u0103ile efortului, animi graiul tradi\u0163iei, av\u00e2ntul eredit\u0103\u0163ii, murmurul osemintelor, riscul idealului, \u2014 \u015fi din toate faci reazemul ultim al pornirilor \u00een numele crucii \u015fi justi\u0163iei. Crucea e justi\u0163ia vie\u0163ii \u015fi justi\u00ad\u0163ia e r\u0103stignirea mor\u0163ii.
\nIn aceast\u0103 etap\u0103 a misticii na\u0163ionale, istoria rom\u00e2neasc\u0103 \u00eenregistreaz\u0103 p\u0103trun\u00adderea \u00een scen\u0103 a\u00a0elitelor\u00a0<\/em>\u015fi\u00a0tineretului.\u00a0<\/em>Locul masselor populare \u00eel ia tineretul intelec\u00adtual \u015fi al vizionarilor utopici elitele creatoare. E o schimbare de ritm : voin\u0163a unanim\u0103 nu mai e o colec\u0163ie de voturi, ci o selec\u0163ie de valori ; nu o ereditate a s\u00e2ngelui, ci o no\u00adble\u0163e a faptei; nu o m\u00e2ndrie a cuv\u00e2ntului, ci o onoare a g\u00e2ndirii. Se tinde c\u0103tre for\u00admarea omului nou \u015fi a culturii noui. Iar omul nou al culturii noui, z\u0103mislit\u0103 din duhul p\u0103m\u00e2ntului \u015fi mireasma cerului, urmeaz\u0103 destinul, lupt\u00e2nd sub semnul crucii pentru na\u0163iune \u015fi Christos.
\nMistica na\u0163ional\u0103 \u2014 \u00een etapa destinului na\u0163ional \u2014 \u00eembrac\u0103 doctrinar forma\u00a0ortodoxiei autohtone,\u00a0<\/em>al c\u0103rui echivalent politic este\u00a0legiunea.\u00a0<\/em>Predomin\u0103 dou\u0103 nume:\u00a0Crainic \u015fi Codreanu.\u00a0<\/em>Oric\u00e2t ar zice al\u0163ii, dar pe acest raport de polaritate se desf\u0103\u015fur\u0103 logica destinului na\u0163ional. Dincolo de pasiunile de o clip\u0103, r\u0103m\u00e2n adev\u0103rurile imutabile.
\nStudiem \u00een alt capitol arm\u0103tura ideologic\u0103 a ortodoxismului. Acolo, preciz\u0103m pozi\u0163ii \u015fi idei, rolul oamenilor cari le-au exprimat \u015fi sus\u0163inut. Aici ne mul\u0163umim s\u0103 subliniem rela\u0163ia dintre ortodoxie \u015fi legionarism. Fiindc\u0103 exist\u0103 o rela\u0163ie ca \u00eentre g\u00e2ndire \u015fi ac\u0163iune. G\u00e2ndul activ sau ac\u0163iunea luminat\u0103 \u2014 iat\u0103 legiunea ; chipul \u015fi asem\u0103narea dintre am\u00e2ndou\u0103 \u2014 iat\u0103 g\u00e2ndirismul. Nu e o \u00eent\u00e2mplare c\u0103 \u00eentre peripe\u0163iile legiunii, d\u0103m de isp\u0103\u015firile d-lui Nichifor Crainic ; nu e o \u00eent\u00e2mplare c\u0103 \u015fi-a \u00eempletit cu ei desti\u00adnul la \u00eenchisoare ; nu e o \u00eent\u00e2mplare c\u0103 la fix\u0103rile ideologice contribue\u00a0Calendarul,\u00a0<\/em>care nu numai c\u0103 marcheaz\u0103 ora, dar pune semn trainic \u00eenceputului. Analistul siste\u00admatic al fenomenului rom\u00e2nesc, gelos de a desprinde norma rom\u00e2neasc\u0103, e dator s\u0103 stabileasc\u0103 aceast\u0103 oglindire. C\u0103ci \u015fi unii \u015fi al\u0163ii cred deopotriv\u0103 \u00een duhul mor\u0163ilor \u015fi nostalgia cerului, au aceia\u015fi vr\u0103\u015fma\u015fi, aceia\u015fi os\u00e2nd\u0103 \u015fi aceia\u015f soart\u0103. Cu destinul lor deschid \u00eent\u00e2ia etap\u0103 a destinului na\u0163ional.
\nCare abia\u00a0\u00eencepe\u00a0<\/em>\u00een acest ev de dezastre, la noi \u015fi pretutindeni, pentru a proba definitiv c\u0103 Dumnezeu potrive\u015fte omului piedicile, cresc\u00e2ndu-i virtutea \u00een mijlocul ispitei \u015fi \u00eenvrednicindu-l \u00een fa\u0163a pericolului.
\nCa s\u0103 s’arate \u00een neguri drumurile sale.<\/p>\n

Ilariu DOBRIDOR
\n<\/strong>(“G\u00e2ndirea”, Anul XIX, Nr. 10, Dec. 1940)<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mai \u00eent\u00e2i, o clarificare. In vorbirea zilnic\u0103, \u2014 \u015fi chiar \u00een studii preten\u0163ioase, \u2014 se face deseori, o intole\u00adrabil\u0103 confuzie \u00eentre\u00a0popor\u00a0\u015fi\u00a0na\u0163iune. Aceste concepte nu sunt echivalente. Na\u0163iunea cuprinde ceva \u00een plus fa\u0163\u0103 de popor; \u015fi anume : este\u00a0poporul ridicat \u00een planul istoriei.\u00a0\u201ePopor”\u00a0plus\u00a0\u201econ\u015ftiin\u0163\u0103 isto\u00adric\u0103”, \u2014 iat\u0103 na\u0163iunea. Dob\u00e2ndind con\u015ftiin\u0163\u0103 de el \u00eensu\u015fi, poporul \u00eempline\u015fte un act […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,4],"tags":[],"class_list":["post-4412","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-presa-interbelica-din-tara","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-19a","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4412","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4412"}],"version-history":[{"count":15,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4412\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4414,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4412\/revisions\/4414"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4412"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4412"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4412"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}