{"id":4296,"date":"2012-02-24T01:02:36","date_gmt":"2012-02-24T07:02:36","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4296"},"modified":"2012-02-24T14:27:56","modified_gmt":"2012-02-24T20:27:56","slug":"sextil-puscariu-cu-prilejul-sarbatoririi-sale-de-sever-pop","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4296","title":{"rendered":"Sextil Pu\u015fcariu – cu prilejul s\u0103rb\u0103toririi sale de Sever Pop"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\"\"

Sextil Pu\u015fcariu<\/p><\/div>\n

Intre c\u0103rturarii ardeleni care \u015fi-au \u00eenchinat toat\u0103 activitatea lor numai \u015ftiin\u0163ei, un loc de frunte ocup\u0103 Sextil Pu\u015fcariu. Inc\u0103 de acum trei decenii numele acestui \u00eenv\u0103\u0163at str\u0103b\u0103tuse \u00een lumea linguistic\u0103 a Apusului, iar ast\u0103zi rodnica sa activitate reprezint\u0103 un titlu de m\u00e2ndrie pentru \u0163ara noastr\u0103.<\/p>\n

S.\u00a0<\/strong>Pu\u015fcariu s\u2019a n\u0103scut \u00een Bra\u015fov, \u00een anul 1877, dintr\u2019o familie ai c\u0103rei reprezentan\u0163i au scris pagini de glorie \u00een istoria Rom\u00e2nismului de dincoace de mun\u0163i. Dintre \u00eenainta\u015fi se cuvine s\u0103 pomenim pe urm\u0103torii: Cavalerul\u00a0Ioan Pu\u015fcariu,\u00a0<\/em><\/strong>istoric care a prezentat pentru \u00eent\u00e2ia dat\u0103 \u00eentr\u2019o lumin\u0103 nou\u0103 trecutul familiilor nobile rom\u00e2ne\u015fti din Ardeal, public\u00e2nd date istorice deosebit de pre\u0163ioase. Str\u0103jer neobosit al cauzei noastre na\u0163ionale, a participat la revolu\u0163ia din 1848 \u015fi la adunarea de la Blaj, iar mai t\u00e2rziu (1861) Ia \u00eenfiin\u0163area\u00a0Asocia\u0163iunii transilvane,\u00a0<\/em><\/strong>aceast\u0103 cetate de cultur\u0103, de rezisten\u0163\u0103 etnic\u0103 \u015fi de luminare a elementului rom\u00e2nesc din Ardeal. Arhimandritul\u00a0Ilarion Pu\u015fcariu\u00a0<\/em><\/strong>a avut un rol important \u00een viea\u0163a bisericeasc\u0103 a mitropoliei din Sibiu.<\/p>\n

Pentru contribu\u0163ia \u00eensemnat\u0103 pe teren cultural a am\u00e2ndurora, precum \u015fi pentru \u00eend\u00e2rjita lupt\u0103 de afirmare a elementului rom\u00e2nesc asuprit, ei au fost ale\u015fi membri ai Academiei Rom\u00e2ne. P\u0103rintele filologului \u015fi linguistului s\u0103rb\u0103torit \u00eentr\u2019o \u015fedin\u0163\u0103 solemn\u0103 de Universitatea \u201eRegele Ferdinand I \u201d a fost advocatul\u00a0Iosif Pu\u015fcariu\u00a0<\/em><\/strong>( + 1923), care are marele merit de a fi \u00eentemeiat prima revist\u0103 politic\u0103-satiric\u0103 din Ardeal\u00a0(Coco\u015fiul Ro\u015fu,\u00a0<\/em><\/strong>1876), de a fi publicat, \u00een 1908 \u015fi 1911,\u00a0Amintirile lui Mo\u015f Barb\u0103 Alb\u0103\u00a0<\/em><\/strong>\u015fi de a fi luat parte activ\u0103 la toate mi\u015fc\u0103rile politice \u015fi culturale din Ardeal. Dup\u0103 mam\u0103, S. Pu\u015fcariu face parte din distinsa familie\u00a0Ciurcu,\u00a0<\/em><\/strong>care probabil este de origin\u0103 arom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

In asemenea \u00eemprejur\u0103ri nu ne surprinde cultul viu al iubirii de neam, activitatea st\u0103ruitoare \u015fi toate acele ne\u00eentrecute opere realizate de S. Pu\u015fcariu. Visul Unirii tuturor Rom\u00e2nilor a fost ne\u00eentrerupt alimentat \u00een familiile Pu\u015fcariu. In 1907, urm\u00e2nd aceea\u015fi tradi\u0163ie de preg\u0103tire sistematic\u0103 a timpurilor pe care le-am tr\u0103it, S. Pu\u015fcariu declara at\u00e2t de profetic (\u00een\u00a0Junimea Literar\u0103\u00a0<\/em><\/strong>IV, nr. 1, pag. 4): \u2026\u00a0\u201eprogramele noastre politice s\u00e2nt limitate ast\u0103zi \u00een spa\u0163iu \u015fi in timp. Dar Rom\u00e2nii din Bucovina nu sunt numai Bu\u00ad covineni, ci fac parte dintr\u2019un popor mare \u015fi plin de n\u0103dejdi, care e str\u00e2ns acum mai mult dec\u00e2t ori\u015fic\u00e2nd \u00een jurul unui ideal\u00a0care nu \u0163ine seam\u0103 de grani\u0163e, e: unitatea cultural\u0103 a tuturor Rom\u00e2nilor<\/strong>\u201d\u00a0<\/em>(sublinierile s\u00e2nt ale noastre). Acestea le spunea c\u0103rturarul in calitate de profesor al Universit\u0103\u0163ii germane din Cern\u0103u\u0163i. O afiima\u0163ie mai categoric\u0103, mai cump\u0103nit\u0103 nu se putea face \u00een calitatea pe care o avea, c\u0103ci este \u015ftiut, dup\u0103 o unitate cultural\u0103 con\u015ftient\u0103 trebuie s\u0103 urmeze unitatea politic\u0103, un fruct al celei dint\u00e2i. In toat\u0103 str\u0103lucita sa carier\u0103, S. Pu\u015fcariu n\u2019a cunoscut termenii \u201ereg\u0103\u0163ean\u201d, \u201eardelean\u201d, \u201ebucovinean\u201d, etc, ci numai termenul Rom\u00e2n, reprezentant al blocului Rom\u00e2nismului nord-dun\u0103rean \u015fi sud-dun\u0103rean, care are un rol bine definit \u00een acest col\u0163 latin al Europei.<\/p>\n

Spirit ager, suflet nobil, \u00eenc\u0103lzit de focul sacru al patriotismului, S. Pu\u015fcariu trebuie s\u0103 fie un model pentru toat\u0103 genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 de pretutindeni care vrea s\u0103 slujeasc\u0103 cu demnitate la altarul de afirmare \u015fi de m\u0103rire a neamului rom\u00e2nesc. Acesta este motivul pentru care vom \u00eencerca s\u0103 prezent\u0103m, \u00een aceste r\u00e2nduri, activitatea \u015fi meritele acestui c\u0103rturar ardelean, care se grupeaz\u0103 \u00een\u00a0<\/strong>Panteonul Rom\u00e2nilor de dincoace de mun\u0163i, al\u0103turi de ilustrele figuri ale lui Samoil Micu, Gh. \u015eincai, Petru Maior, T . Cipariu, Andrei \u015eaguna, Gh. Bari\u0163iu, etc.<\/p>\n

Dup\u0103 studii f\u0103cute \u00een \u0163ar\u0103, S. Pu\u015fcariu pleac\u0103 la Leipzig, av\u00e2nd de acas\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenclina\u0163ii spre literatur\u0103 (Schi\u0163e, Craiova 1896;\u00a0Juvenilia,\u00a0<\/strong><\/em>proz\u0103 \u015fi versuri, Bra\u015fov 1898). In Germania a avut norocul s\u0103 fie \u00eendreptat spre cercet\u0103rile linguistice \u015fi filologice de personalit\u0103\u0163i c\u0103re nu s\u00e2nt nici ast\u0103zi dep\u0103\u015fite, cu toate c\u0103 de atunci este aproape o jum\u0103tate de secol. Lec\u0163iile vestitului indoeuropenist K. Brugmann, ale slavistului A. Leskin, ale germanistului Ed. Sievers \u015fi ale celebrului psiholog W. Wundt br\u0103zdau ad\u00e2nc mintea luminat\u0103 a t\u00e2n\u0103rului bra\u015fovean. In Institutul lui G . Weigand, \u00een care se d\u0103dea at\u00e2t de mult\u0103 aten\u0163ie limbii rom\u00e2ne, el a fost condus spre deslegarea numeroaselor probleme din graiul p\u0103rintesc, probleme care \u00eel vor preocupa toat\u0103 viea\u0163a, din deslegarea c\u0103rora c\u00e2\u015ftig\u0103m un sentiment de m\u00e2ndrie \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103. Noi, Rom\u00e2nii, s\u00e2ntem singurii urma\u015fi legitimi ai limbii \u015fi culturii romane biruitoare \u00een r\u0103s\u0103ritul Europei.<\/p>\n

Talentul \u015fi ascu\u0163ita p\u0103trundere a acestor grele probleme fac ca S. Pu\u015fcariu s\u0103 devin\u0103 cur\u00e2nd colaboratorul maestrului la adunarea materialului de limb\u0103 din Valea Oltului superior, material care s\u2019a publicat apoi \u00een \u00eensemnata lucrare\u00a0Atlasul Linguistic al limbii rom\u00e2ne\u00a0<\/em>(de G . Weigand) \u015fi \u00eentr\u2019o lucrare personal\u0103. Prin alt studiu despre\u00a0Diminuitive \u00een limba rom\u00e2n\u0103\u00a0<\/em>(1899) t\u00e2n\u0103rul bra\u015fovean se anun\u0163\u0103 ca un nou crainic \u00een \u015ftiin\u0163a graiului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Dup\u0103ce \u015fi-a luat doctoratul la Leipzig, el pleac\u0103 la Paris, unde a avut ca profesor pe celebrul G . Paris, savant care a dominat prin talentul s\u0103u filologia francez\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul acestui secol. Cei patru ani din Germania \u015fi cei doi din Fran\u0163a s\u00e2nt hot\u0103r\u00eetori pentru viitoarele preocup\u0103ri ale lui S. Pu\u015fcariu. Literatura \u015fi mai ales poezia, spre care era chemat de un glas tainic al sufletului, este p\u0103r\u0103sit\u0103 \u2014 cum singur a m\u0103rturisit-o cu prilejul s\u0103rb\u0103toririi \u2014, \u00eendrept\u00e2ndu-\u015fi pa\u015fii cu mult\u0103 energie spre l\u0103murirea problemelor de limb\u0103.<\/p>\n

In popasul de al\u0163i doi ani, f\u0103cut la Universitatea din Viena, el a fost puternic influen\u0163at de profesorii de indoeuropenistic\u0103, filologie \u015fi de etnografie balcanic\u0103 (P. Kretschmer, V . Jagic, K . Jirecek) \u015fi, \u00een deosebi, de cel mai de seam\u0103 romanist al timpurilor noastre, de W . Meyer-Lilbke (mort de cur\u00e2nd). Abilitat docent, deschide \u00een capitala Austriei, primul seminar de limba rom\u00e2n\u0103 la Universitate. Numeroasele studii, articole \u015fi etimologii publicate \u00een reviste streine de mare circula\u0163ie\u00a0(Zeitschrift fur romanische Philologie,\u00a0<\/em>etc.) \u015fi \u00een reviste rom\u00e2ne\u015fti\u00a0(Familia, Telegraful Rom\u00e2n, Gazeta Transilvaniei, Luceaf\u0103rul, Convorbiri Literare, Noua revist\u0103 rom\u00e2n\u0103, S\u0103m\u0103n\u0103torul, Junimea Literar\u0103)\u00a0<\/em>fac ca numele lui S. Pu\u015fcariu s\u0103 fie a\u015fezat printre personalit\u0103\u0163ile care vor avea rol hot\u0103r\u00eetor \u00een prop\u0103\u015firea neamului rom\u00e2nesc. In deosebi Dic\u0163ionarul etimologic al elementelor latine din limba noastr\u0103\u00a0(Etymologisches Worterbuch der rum\u0103nischen Sprache,\u00a0<\/em>Heidelberg, 1906) \u00eei creiaz\u0103 \u00een romanistica apusean\u0103 un nume nepieritor. Se demonstra pentru prima dat\u0103 c\u0103 limba noastr\u0103 p\u0103streaz\u0103 1947 de cuvinte de origine latin\u0103, Ia care se adaug\u0103 miile de derivate creiate de spiritul graiului rom\u00e2nesc. Se c\u00e2\u015ftig\u0103 prin aceast\u0103 lucrare, unic\u0103 \u015fi ne\u00eentrecut\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, un loc de frunte limbii noastre \u00eentre celelalte limbi neolatine, ar\u0103t\u00e2nd importan\u0163a ei capital\u0103 pentru studiile de romanistic\u0103. Dic\u0163ionarul etimologic \u00eenscrie o culme din activitatea lui S. Pu\u015fcariu.<\/p>\n

Col\u0163ul pitoresc al Moldovei, Bucovina, \u00eel chiam\u0103 (\u00een 1906) s\u0103 onoreze catedra de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 de la Universi\u00adtatea german\u0103 de acolo, dup\u0103ce Academia Rom\u00e2n\u0103 (\u00een 1905) \u00eel alesese membru corespondent \u015fi \u00eei \u00eencredin\u0163ase redactarea Dic\u0163io\u00adnarului\u00a0(1<\/strong>Ianuarie 1906). Bucovina era \u00een pragul unui declin na\u00ad\u0163ional tot mai accentuat \u015fi a unei nep\u0103s\u0103ri condamnabile fa\u0163\u0103 de cultura rom\u00e2neasc\u0103. Revista\u00a0Junimea Literar\u0103\u00a0<\/strong><\/em>(\u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1904) \u00eencerca, dup\u0103 m\u0103rturisirea redactorului ei, I. Nistor, s\u0103 combat\u0103 \u201e\u00eenstr\u0103inarea sufletutui \u015fi a g\u00e2ndului rom\u00e2nesc\u201d. S. Pu\u015fcariu a venit la timp pentru ca de la catedr\u0103, prin numeroase conferin\u0163e \u015fi prin \u015fez\u0103tori literare, la care participau scriitorii din vechea \u0163ar\u0103, s\u0103 de\u015ftepte la o nou\u0103 viea\u0163\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103 bucovinean\u0103, care lunecase pe pov\u00e2rni\u015ful desna\u0163ionaliz\u0103rii. Cu talent de vorbitor ne\u00eentrecut care cucere\u015fte inimile, cu acea minunat\u0103 limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, pe care o st\u0103p\u00e2nea ca nimenea altul, el a aprins \u00een sufletele genera\u0163iilor de dinainte de Unire dragostea de vorb\u0103 ro\u00adm\u00e2neasc\u0103, de literatur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, strecor\u00e2nd printre cuvinte cre\u00addin\u0163a neclintit\u0103 \u00een realizarea unit\u0103\u0163ii noastre na\u0163ionale. Soarta i-a h\u0103r\u0103zit s\u0103 se bucure de munca-i obositoare \u00een 1918, c\u00e2nd a putut prezenta Regelui desrobitor de neam \u015fi \u00eentregitor de \u0163ar\u0103, Ferdinand I., actul unirii pentru vecie a Bucovinei cu Vechea \u0163ar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Acest apostolat \u00een slujba ideii na\u0163ionale reprezint\u0103 o pagin\u0103 de glorie \u00een viea\u0163a acestui slujitor credincios al condeiului. Gazeta de fiecare zi pe care o visau Bucovinenii, a realizat-o tot el, sco\u0163\u00e2nd\u00a0Glasul Bucovinei\u00a0<\/em><\/strong>(primul num\u0103r a fost scris numai de d\u00e2nsul) \u00eenc\u0103 pe vremea c\u00e2nd Bucovina se afla subt domina\u0163ia austriac\u0103. In aceast\u0103 \u201eVesel\u0103 gr\u0103din\u0103\u201d s\u2019a lucrat intens la Dic\u0163ionarul Aca\u00addemiei Rom\u00e2ne, din care primul volum (literele A \u015fi B) de 716 pagini a ap\u0103rut \u00een 1913. De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, cu toat\u0103 \u00eentre\u00adruperea pricinuit\u0103 de r\u0103sboiu \u015fi cu toate greut\u0103\u0163ile financiare din Dic\u0163ionar au mai ap\u0103rut literele F , G , H , I, \u015fi fascicole din C , iar litera J este subt tipar.<\/p>\n

Pe c\u00e2nd era \u00een Bucovina, S. Pu\u015fcariu a publicat importanta lucrare de Reconstruire a Str\u0103rom\u00e2nei\u00a0(<\/em><\/strong>Zur Rekonstruction des Urrum\u0103nischen,\u00a0<\/strong><\/em>1910) care deschide perspective noui \u00een epoca \u00eentunecoas\u0103 a form\u0103rii limbii \u015fi a poporului nostru. Academia Rom\u00e2n\u0103 \u00eel onoreaz\u0103, \u00een 1914, cu cea mai \u00eenalt\u0103 distinc\u0163iune ce se poate acorda unui om de \u015ftiin\u0163\u0103, aleg\u00e2ndu-l printre membrii s\u0103i.<\/p>\n

In r\u0103sboiul mondial c\u0103rturarul ardelean, c\u0103pitan \u00een artilerie, a z\u0103bovit \u00een drum spre frontul Italiei, at\u00e2t c\u00e2t a putut, prin Ardeal cu bateria pe care o conducea, n\u0103d\u0103jduind c\u0103 vor veni fra\u0163ii desrobitori, care trecuser\u0103 Carpa\u0163ii \u015fi pe care \u00eei sim\u0163ea at\u00e2t de aproape \u00een sufletul \u015fi \u00een planurile sale. Pe coasta Dalma\u0163iei, \u00een sacul de campanie, nu s\u2019a putut desp\u0103r\u0163i de materialul de limb\u0103 adunat de la Rom\u00e2nii din Istria pe c\u00e2nd era la Viena, ci l-a purtat cu sine \u015fi \u00een momentele pu\u0163ine de odihn\u0103, \u00eel aprofunda \u015fi \u00eel studia pentru ca s\u0103-\u015fi uite de s\u0103lb\u0103t\u0103ciile r\u0103sboiului. Rodul acestor me\u00addita\u0163ii au fost cele dou\u0103 volume de 704 pagini consacrate Rom\u00e2\u00adnilor din Istria. Cu aceast\u0103 ocazie se pune \u00eentr\u2019o lumin\u0103 cu totul nou\u0103 \u015fi original\u0103 problema locului, a felului cum s\u2019a format limba noastr\u0103 \u015fi cum s\u2019au n\u0103scut cele patru dialecte. Paginile din voi. II, din concluzii, cetindu-le, e\u015fti cuprins de o m\u00e2ndrie legitim\u0103, de o \u00eencredere \u00een soarta poporului nostru \u015fi de o admira\u0163ie fa\u0163\u0103 de \u00eenainta\u015fii care au scris pagini at\u00e2t de glorioase.<\/p>\n

S. Pu\u015fcariu a intrat \u00een Bucovina \u00een v\u00e2rst\u0103 de 29 ani \u015fi a p\u0103r\u0103sit-o \u00een 1919, c\u00e2nd avea 41 de ani, pentru ca s\u0103 vin\u0103 \u00een ca\u00adpitala Ardealului \u015fi s\u0103 organizeze cel mai \u00eenalt a\u015fez\u0103m\u00e2nt de cul\u00adtur\u0103, Universitatea. Cu toate acestea ori de c\u00e2te ori ai prilejul s\u0103-i vorbe\u015fti de acest col\u0163 al Moldovei, vorba lui prime\u015fte un accent duios \u015fi plin de \u00een\u0163eles.<\/p>\n

Cum a organizat S. Pu\u015fcariu Universitatea din capitala Daciei superioare avem o dovad\u0103 vie \u00een activitatea intens\u0103 a genera\u0163iei de \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i rom\u00e2ni, veni\u0163i din toate col\u0163urile p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc \u00eentregit, \u00een urma c\u0103reia ast\u0103zi acest a\u015fez\u0103m\u00e2nt este con\u00adsiderat printre cele mai de seam\u0103 focare de cultur\u0103 din Apus. Progresul realizat \u00een domeniul \u015ftiin\u0163ei de Universitatea din Cluj este cel mai puternic argument pentru drepturile noastre sfinte asupra acestui p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Dragostea ne\u0163\u0103rmurit\u0103 pentru cuv\u00e2ntul rom\u00e2nesc care, stu\u00addiat cu pricepere, str\u0103punge negura \u00een care zace trecutul nostru, \u00eel face pe savant s\u0103 creeze \u00een centrul de prigonire al elementului rom\u00e2nesc cel mai de seam\u0103 institut,\u00a0Muzeul Limbei Rom\u00e2ne,\u00a0<\/strong><\/em>care are menirea de a pune \u00een toate drepturile sale limba rom\u00e2neasc\u0103 prigonit\u0103 un mileniu. O energie f\u0103r\u0103 pereche, un talent de orga\u00adnizator ne\u00eentrecut \u015fi o prevedere providen\u0163ial\u0103 au fost la baza acestui institut care a str\u00e2ns \u00een jurul lui pe cei mai de seam\u0103 fi\u00adlologi, lingui\u015fti \u015fi istorici care se intereseaz\u0103 de vorba rom\u00e2neasc\u0103. Faima Muzeului, institu\u0163ie unic\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi poate \u00een Europa, este cl\u0103dit\u0103 pe o h\u0103rnicie f\u0103r\u0103 pereche. Publica\u0163ia,\u00a0Dacoromania,<\/strong><\/em>oglin\u00adde\u015fte \u00een cele nou\u0103 volume care cuprind 7500 de pagini opera m\u0103\u00adrea\u0163\u0103 \u015fi monumental\u0103 care se face subt conducerea lui S. Pu\u015fcariu. Dac\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m \u015fi cele nou\u0103 volume de lucr\u0103ri publicate \u00een\u00a0Biblioteca Dacoromaniei\u00a0<\/strong><\/em>este firesc s\u0103 fim cuprin\u015fi de m\u00e2ndrie \u015fi s\u0103 avem \u00eencredere \u00een puterile spirituale ale \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ilor neamului.<\/p>\n

Muzeul Limbei Rom\u00e2ne a intrat de la \u00eenceput (1919) \u00een le\u00adg\u0103tur\u0103 cu intelectualii satelor pentru a aduna c\u00e2t mai repede co\u00admoara de cuvinte \u015fi de obiceiuri rom\u00e2ne\u015fti. Prin cei aproape o mie de coresponden\u0163i din \u00eentreaga \u0163ar\u0103 institutul culege \u015fi scap\u0103 de la pieire tezaurul de vorbe cu care ne exprim\u0103m fiecare dintre noi g\u00e2ndurile.<\/p>\n

Pentru ca aceast\u0103 oper\u0103 s\u0103 se fac\u0103 \u015fi cu aparatul \u015ftiin\u0163ific necesar, S. Pu\u015fcariu a pus bazele \u015fi a condus realizarea celei mai grandioase opere linguistice a secolului nostru, anume\u00a0Atlasul Linguistic al Rom\u00e2niei.\u00a0<\/strong><\/em>Pentru aceast\u0103 lucrare cel care semneaz\u0103 a studiat \u00een nou\u0103 sute de zile trei sute de comune, scriind la fa\u0163a locului aproape 700.000 de r\u0103spunsuri, iar t\u00e2n\u0103rul \u015fi distinsul slavist Emil Petrovici a lucrat vreo \u015fapte sute de zile \u00een alte optzeci de comune din \u00eentreaga \u0163ar\u0103, scriind aproape 400.000 de r\u0103spun\u00adsuri. Cele c\u00e2teva h\u0103r\u0163i publicate \u00een prospectul acestei lucr\u0103ri arat\u0103, \u00eentre altele, st\u0103ruin\u0163a neamului nostru \u00een nordul Dun\u0103rii \u015fi drep\u00adturile noastre asupra acestui p\u0103m\u00e2nt care ne-a fost leag\u0103n \u015fi ne va fi \u015fi morm\u00e2nt.<\/p>\n

Cele 363 de lucr\u0103ri, de articole, de recensii, publicate p\u00e2n\u0103 acum de S. Pu\u015fcariu \u00een activitatea sa ne\u00eentrerupt\u0103 de patru de\u00adcenii \u00eel a\u015feaz\u0103, f\u0103r\u0103 exagerare, printre cei mai de seam\u0103 b\u0103rba\u0163i de \u015ftiin\u0163\u0103 ai \u0163\u0103rii noastre \u015fi printre savan\u0163ii cu renume mondial.<\/p>\n

Pentru genera\u0163iile tinere S. Pu\u015fcariu este o pild\u0103 dintre cele mai alese de viea\u0163\u0103 \u00eenchinat\u0103 \u015ftiin\u0163ei \u015fi de afirmare a rolului nostru de str\u0103jeri credincio\u015fi ai latinit\u0103\u0163ii celei mai r\u0103s\u0103ritene din Europa, at\u00e2t pe teren cultural c\u00e2t \u015fi pe teren politic.<\/p>\n

Revista noastr\u0103 este deosebit de fericit\u0103 de a se asocia la s\u0103rb\u0103torirea acestui ilustru c\u0103rturar ardelean care a ridicat \u015ftiin\u0163a filologiei \u015fi a linguisticei rom\u00e2ne la culmi neatinse de ea p\u00e2n\u0103 acum \u015fi care a s\u0103dit \u00een sufletele genera\u0163iilor care l-au avut pro\u00adfesor o iubire f\u0103r\u0103 de margini pentru vorba rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi pentru p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Sever Pop<\/strong>
\nconferen\u0163iar universitar
\n\u00a0<\/strong>Revista\u00a0\u0162ARA B\u00c2RSEI<\/strong>,\u00a0Bra\u015fov,\u00a0Anul IX, Nr. 2, Martie-Aprilie 1937<\/em><\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Intre c\u0103rturarii ardeleni care \u015fi-au \u00eenchinat toat\u0103 activitatea lor numai \u015ftiin\u0163ei, un loc de frunte ocup\u0103 Sextil Pu\u015fcariu. Inc\u0103 de acum trei decenii numele acestui \u00eenv\u0103\u0163at str\u0103b\u0103tuse \u00een lumea linguistic\u0103 a Apusului, iar ast\u0103zi rodnica sa activitate reprezint\u0103 un titlu de m\u00e2ndrie pentru \u0163ara noastr\u0103. S.\u00a0Pu\u015fcariu s\u2019a n\u0103scut \u00een Bra\u015fov, \u00een anul 1877, dintr\u2019o familie […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[6,8],"tags":[],"class_list":["post-4296","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-marturii","category-presa-interbelica-din-tara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-17i","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4296","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4296"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4296\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4298,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4296\/revisions\/4298"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4296"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4296"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4296"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}