{"id":4242,"date":"2012-02-24T01:14:06","date_gmt":"2012-02-24T07:14:06","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4242"},"modified":"2012-02-24T14:21:23","modified_gmt":"2012-02-24T20:21:23","slug":"sextil-puscariu-de-radu-brates","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=4242","title":{"rendered":"SEXTIL PU\u015eCARIU de Radu Brate\u015f"},"content":{"rendered":"
\"\"

Sextil Puscariu - Desenul: Carlo Squilante<\/p><\/div>\n

Profesorul Sextil Pu\u015fcariu a \u00eemplinit 60 de ani. E unul din cele mai frumoase popasuri din via\u0163a unui om \u2014 \u015fi c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca acesta s\u0103 fie o personalitate de m\u0103rimea profesorului Pu\u015fcariu, s\u0103rb\u0103torirea lui devine s\u0103rb\u0103toare a neamului. For\u0163ele reprezentative ale unui popor, dau expresie specificului s\u0103u, \u015fi nu \u015ftiu ce m\u00e2ndrie m\u0103 st\u0103p\u00e2ne\u015fte c\u00e2nd, g\u00e2ndindu-m\u0103 la distinc\u0163ia persoanei, evoc din neamul meu numele unui Al. Odobescu, Titu Maiorescu, Duiliu Zamfireseu. Semnele distinctive ale acestei elite sunt: un sim\u0163 al m\u0103surii \u015fi o elegan\u0163\u0103 intelectual\u0103 care cucere\u015fte dela primul contact \u015fi care se eviden\u0163iaz\u0103 \u00een cele mai ne\u00eensemnate detalii. Au r\u0103mas celebre lec\u0163iile universitare ale lui Maiorescu, stilul cu timbru de metal pre\u0163ios al lui Odobescu, \u0163inuta aristocratic\u0103 a figurii lui Duiliu Zamfirescu. Cei care cunosc pe profesorul Sextil Pu\u015fcariu, i-au urm\u0103rit activitatea \u015fi via\u0163a, vor recunoa\u015fte c\u0103 \u00een aceast\u0103 familie de elit\u0103 e locul s\u0103u \u015fi vor admite c\u0103 personalitatea sa adaug\u0103 tuturor acestor note nu \u015ftiu ce farmec original. Caracterul sintetic al regiunii natale, Bra\u015fovul, i-a determinat stilul personal: peste sobrietatea ardeleneasc\u0103 o sclipire de optimism \u015fi dragoste de via\u0163\u0103.<\/p>\n

Sim\u0163ul monumentalului l-a condus la uria\u015fele opere: \u201eDic\u0163ionarul limbei rom\u00e2ne” \u015fi \u201eAtlasul limbei rom\u00e2ne” (\u015fi e cel m ai indicat pentru a duce la bun sf\u00e2r\u015fit o Enciclopedie rom\u00e2neasc\u0103). Acela\u015fi gust al esen\u0163ialului l-a f\u0103cut adversar al pitorescului, \u00a0al compila\u0163iei \u015fi reclamei de\u015f\u0103n\u0163ate, creind o riguroas\u0103 metod\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, iar pe teren social realiz\u00e2nd un m\u0103re\u0163 exemplu de bun sim\u0163 (at\u00e2t de rar in aceast\u0103 vreme de deplasare a liniilor) ce constitue frumuse\u0163a unui caracter sau a unui grup social. Activitatea sa \u015ftiin\u0163ific\u0103 n’o putem cuprinde \u00een aceste r\u00e2nduri de \u00eenchinare. Volumul omagial ap\u0103rut \u00een fran\u0163uze\u015fte \u015fi care aduce excerpte din \u00eentreag\u0103 opera sa, e o dovad\u0103 str\u0103lucit\u0103 a contribu\u0163iei profesorului Pu\u015fcariu la \u015ftiin\u0163a filologiei rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

Dar am vrea s\u0103 \u00eensemn\u0103m aici influen\u0163a mare pe care a avut-o \u015fi o are profesorul Sextil Pu\u015fcariu asupra elevilor s\u0103i. Cursurile sale de filologie, \u00eentr’o expunere clar\u0103, sistematic\u0103, precis\u0103, aduc toate frumuse\u0163ile stilului \u015ftiin\u0163ific din operele sale scrise: Istrorom\u00e2nii, Istoria literaturii rom\u00e2ne \u2014 Epoca veche, <\/em>diferitele articole publicate \u00een revista de subt conducerea d-sale Dacoromania <\/em>(I\u2014VIII) \u2014 ca cele cuprinse subt titlul generic Pe marginea c\u0103r\u0163ilor, Considera\u0163iuni asupra sistemului fonetic \u015fi fonologie al limbii rom\u00e2ne <\/em>\u015f. a. Afluen\u0163a mare la aceste cursuri se explic\u0103 \u015fi prin aten\u0163ia deosebit\u0103 ce se acord\u0103 metodei. <\/em><\/strong>Nu at\u00e2t memorizarea cazurilor, nici adoptarea unei teorii, c\u00e2t \u00eensu\u015firea unei metode care s\u0103 conduc\u0103 printre sisteme, s\u0103 faciliteze descoperirea unui stil personal. Profesorul Pu\u015fcariu releva adeseori meritul sincerit\u0103\u0163ii \u00een descoperirea adev\u0103rului. Onestitatea intelectual\u0103 te oblig\u0103 s\u0103 apreciezi contribu\u0163ia real\u0103 a predecesorilor, te ajut\u0103 s\u0103 descoperi lacunele unui sistem, s\u0103-\u0163i delimitezi c\u00e2mpul cercet\u0103rilor. Numai aceast\u0103 munc\u0103 luminat\u0103 te va feri de gre\u015felile trecutului \u015fi de diletantismul superficial \u015fi anost. Seriile de elevi, r\u0103sp\u00e2ndite pe \u00eentreg cuprinsul \u0163\u0103rii, poate c\u0103 n’au dus din Universitate ceva mai pre\u0163ios dec\u00e2t aceast\u0103 disciplin\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, format\u0103 zi de zi, la cursuri sau seminarii, la conferin\u0163e sau \u00een atmosfera de munc\u0103 st\u0103ruitoare \u015fi riguroas\u0103 a \u201eMuzeului limbei rom\u00e2ne” \u2014 un alt titlu de m\u00e2ndrie al acestui savant… Na sosit \u00eenc\u0103 vremea amintirilor, ca s\u0103 evoc\u0103m scene pitore\u015fti dela cursuri \u015fi seminarii \u2014 trebue s\u0103 remarc\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 acestor tipare rigide profesorul Pu\u015fcariu le insufla duh \u015fi via\u0163\u0103 din propria-i via\u0163\u0103, \u015fi cine ar putea spune c\u00e2\u0163i studen\u0163i \u015fi-iau \u00eenchinat anii universitari studiilor filologice numai atra\u015fi de farmecul pe care d-sa \u015ftia s\u0103 li-l \u00eemprumute. Aceasta o atest\u0103 numeroasele teze de licen\u0163\u0103 \u00een filologia rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

R\u00e2vna \u015ftiin\u0163ific\u0103, spiritul critic \u015fi con\u015ftiin\u0163a superioar\u0103 a integr\u0103rii \u00een neam \u015fi biseric\u0103 i-au dat personalit\u0103\u0163ii sale caracter de \u00eendreptar. <\/strong><\/em>In \u015ftiin\u0163\u0103 sau \u00een des\u0103v\u00e2r\u015firea fiin\u0163ei proprii, exemplul profesorului Sextil Pu\u015fcariu ne arat\u0103 c\u0103 succesul depinde de dirijarea ambi\u0163iilor, de verificarea aptitudinilor, de m\u0103sura pe care \u015ftim s’o punem \u00een economia for\u0163elor noastre. Profund revelatoare sunt cuvintele pe care d-sa le-a rostit cu ocazia s\u0103rb\u0103toririi dela Universitatea din Cluj: \u201eDragostea mea pentru tinere\u0163e \u015fi respectul meu pentru \u015ftitin\u0163\u0103 m\u0103 vor face s\u0103 m\u0103 bucur dac\u0103 voiu vedea c\u0103 bra\u0163e mai tinere vor fi \u00een stare a duce \u00eenainte cu mai mult\u0103 vigoare f\u0103clia \u015ftiin\u0163ei ridicat\u0103 de mine. De aceea singura mea f\u0103g\u0103duin\u0163\u0103 \u00een aceste momente solemn este c\u0103 voiu \u015fti s\u0103 m\u0103 retrag la timp”.<\/p>\n

Aceast\u0103 m\u0103rturisire de credin\u0163\u0103, <\/em><\/strong>elogiu \u015fi linie de conduit\u0103 \u00een acela\u015fi timp, rezum\u0103 toat\u0103 capacitatea de sugestie a unei vie\u0163ii de continuu efort pentru \u00eenaintarea \u015ftiin\u0163ei.
\n
\nRADU BRATE\u015e
\n<\/strong>Revista G\u00e2nd Rom\u00e2nesc<\/strong>, Cluj, Anul V, Nr. 1, Ianuarie 1937\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Profesorul Sextil Pu\u015fcariu a \u00eemplinit 60 de ani. E unul din cele mai frumoase popasuri din via\u0163a unui om \u2014 \u015fi c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca acesta s\u0103 fie o personalitate de m\u0103rimea profesorului Pu\u015fcariu, s\u0103rb\u0103torirea lui devine s\u0103rb\u0103toare a neamului. For\u0163ele reprezentative ale unui popor, dau expresie specificului s\u0103u, \u015fi nu \u015ftiu ce m\u00e2ndrie m\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[6,8,4],"tags":[],"class_list":["post-4242","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-marturii","category-presa-interbelica-din-tara","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-16q","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4242","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4242"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4242\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4312,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4242\/revisions\/4312"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4242"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4242"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4242"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}