![\"\"](\"https:\/\/i0.wp.com\/www.miscarea.net\/w\/wp-content\/uploads\/2012\/02\/gandirea-grafica-demian-n16a.jpg?resize=498%2C103&ssl=1\" "\\"Grafica:")
<\/p>\n<\/p>\n
Scriu aceste pagini \u00een timp ce m\u0103 zbucium \u00eenc\u0103 pe un fotoliu ministerial. De dou\u0103 luni dureaz\u0103 zadarnica fr\u0103m\u00e2ntare. La 4 Iulie, c\u00e2nd am fost silit s\u0103 m\u0103 travestesc \u00een aceast\u0103 demnitate, Basarabia era r\u0103pit\u0103, iar Bucovina sf\u00e2\u015fiat\u0103 pe jum\u0103tate. De c\u00e2nd sunt eu aici, Cadrilaterul a fost cedat f\u0103r\u0103 discu\u0163ie, iar inima \u015fi p\u0103m\u00e2ntul Ardealului au fost rupte \u00een dou\u0103. Am pierdut mai bine ca o treime din \u0163ar\u0103 \u015fi o bun\u0103 treime din popula\u0163ie, dintre care numai fra\u0163i de acela\u015f s\u00e2nge cu noi vreo patru milioane. Dup\u0103 cedarea Cadrilaterului, aflat\u0103 ca fapt \u00eemplinit chiar de noi mini\u015ftrii, am demisionat, \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 nimic nu se mai putea repara din ceeace era hot\u0103r\u00eet s\u0103 fie dezastrul Rom\u00e2niei. Demisia mi-a fost respins\u0103: trebuia s\u0103 fim solidari \u00een consfin\u0163irea tragediei statului nostru. M’am sim\u0163it toat\u0103 aceast\u0103 vreme, lung\u0103 c\u00e2t dou\u0103 veacuri, ca un biet om neputincios, for\u0163at totu\u015f s\u0103 sprijine cu bra\u0163ul, \u00een absurd, colosul unui Blockhaus \u00een pr\u0103v\u0103lie!<\/p>\n
Dece mi-o fi dat mie Dumnezeu acest blestem? S\u0103 isp\u0103\u015fesc p\u0103catele altora; s\u0103 pun numele meu pe crime s\u0103v\u00e2r\u015fite de al\u0163ii!<\/p>\n
Cu nimic nu m\u0103 simt vinovat \u015fi tocmai de aceea nici prin g\u00e2nd nu-mi trece s\u0103 m\u0103 desvinov\u0103\u0163esc. \u015etiu foarte bine c\u0103 tragedia Rom\u00e2niei, sub atotputernicia european\u0103 a Germaniei \u015fi Italiei, nu e dec\u00e2t consecin\u0163a logic\u0103 a nenorocitei politici anglo-francofile, pe care a f\u0103cut-o unilateral \u015fi orbe\u015fte democra\u0163ia rom\u00e2n\u0103. Eu n’am fost niciodat\u0103 francofil \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in anglofil; iar democra\u0163ia nimeni n’a demascat-o cu \u00eenver\u015funare mai desinteresat\u0103, \u00een toat\u0103 monstruositatea ei, de dou\u0103zeci de ani \u00eencoace, ca mine.<\/p>\n
Acum un deceniu, c\u00e2nd a venit Carol II pe tronul Rom\u00e2niei, eram un biruitor, fiindc\u0103 luptasem pentru cauza lui ca pu\u0163ini al\u0163ii. A\u015f fi putut s\u0103 beneficiez de toate gra\u0163iile, de toate onorurile, de toate bog\u0103\u0163iile, sub aceast\u0103 domnie de pomin\u0103, care s’a \u00eenceput \u00een delirul mul\u0163imii \u015fi s’a sf\u00e2r\u015fit \u00eetu catastrofa neamului meu. N’am vrut s’o fac; \u015fi n’am f\u0103cut-o cu o \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare \u00een stare s\u0103 desam\u0103geasc\u0103 pe cei din urm\u0103 prieteni, cari scontau \u015fi ei beneficii din situa\u0163ia pe care a\u015f fi avut-o. Dela \u00eenceput, m’am a\u015fezat deacurmezi\u015ful practicelor acestei domnii. Impotriva oric\u0103rei a\u015ftept\u0103ri a tinere\u0163ii noastre \u00eenfl\u0103c\u0103rate, ea venea s\u0103 a\u015feze tronul peste hruba francmasonic\u0103, l\u00e2ng\u0103 tron iudaismul, iar deasupra anglo-francofilismul genevez. Ca s\u0103 rup coaja aparen\u0163elor de pe aceste bube ce aveau s\u0103 infecteze via\u0163a l\u0103untric\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi s\u0103 duc\u0103 la pr\u0103bu\u015firea de azi, am \u00eenfiin\u0163at ziarul Calendarul. <\/strong><\/em>Mi-a fost dat s\u0103 am cel dint\u00e2iu curajul nebun de a ataca francmasoneria, c\u00e2nd ea se ascundea \u00een purpura regal\u0103; mi-a fost dat s\u0103 am cel dint\u00e2iu curajul nebun de a \u00een\u0163epa pistruii iudaici de l\u00e2ng\u0103 tronul \u0163\u0103rii; de-a m\u0103 \u00eencaiera absolut cu toate partidele democratice; de a \u00eenfiera pe to\u0163i marii nelegiui\u0163i ai vie\u0163ii publice; de a zv\u00e2rli dispre\u0163ul \u00een obrazul augustei camarile. Nu eram un revolu\u0163ionar. Neam de neamul meu \u0163\u0103r\u0103nesc n’a \u015ftiut ce e aceea republic\u0103 : \u2014 o concep\u0163ie politic\u0103 de mahala! In naivitatea mea, care era totdeodat\u0103 curajul meu, voiam numai purificarea monarhiei de parazi\u0163i na\u0163ionali \u015fi de insanit\u0103\u0163ile interna\u0163ionale. Aveam un Rege t\u00e2n\u0103r \u015fi inteligent; \u00eel voiam al duhului autohton \u015fi al unei genera\u0163ii tinere care, ur\u00e2nd francmasoneria \u015fi iudaismul, dispre\u0163uind democra\u0163ia \u015fi interna\u0163ionalismul, s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 sub comanda lui, a Regelui, o \u0163ar\u0103 nou\u0103 din Rom\u00e2nia Mare.<\/p>\n Nu eram un negativist ca at\u00e2tea str\u0103lucite spirite diabolice. In locul a tot ce trebuia d\u0103r\u00e2mat, propuneam solu\u0163ii care, abia dup\u0103 at\u00e2t amar de ani, au c\u0103p\u0103tat actualitate \u00een nenorocita noastr\u0103 patrie.<\/p>\n Democra\u0163iei \u00eei opuneam corporatismul. Un singur citat din sutele de articole c\u00e2te le-am scris:<\/p>\n \u201eCeeace trebuie s\u0103 re\u0163inem \u00eenc\u0103 odat\u0103, din aceste dureroase \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, noi cari suntem convin\u015fi, c\u0103 partidele politice au adus ruina Rom\u00e2niei, e c\u0103 aceste partide, de\u015fi nediferen\u0163iate fundamental \u00een doctrinele \u015fi programele lor, \u015fi sem\u0103n\u00e2nd ca dou\u0103 pic\u0103turi de ap\u0103 chioar\u0103 \u00een practicele de guvern\u0103m\u00e2nt, se dovedesc a miia oar\u0103 incapabile de un minimum de sacrificiu c\u00e2nd e vorba de salvarea patriei. In fa\u0163a acestui adev\u0103r verificat din nou, se impune o alt\u0103 orientare, categoric\u0103, pentru via\u0163a noastr\u0103 politic\u0103. \u015ei anume: statul corporativ, <\/strong><\/em>singura reprezentare organic\u0103 \u015fi real\u0103 a \u0163\u0103rii la c\u00e2rma statului. Intregul spirit al vremii merge \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie azi, c\u00e2nd democra\u0163iile frac\u0163ionate \u00een partide au intrat pretutindeni \u00een faza amurgului definitiv”.<\/p>\n Acestea le scriam c\u00e2nd era o crim\u0103 s\u0103 vorbe\u015fti \u00een Rom\u00e2nia de corporatism: la 10 Iunie 1932!<\/em><\/p>\n In fa\u0163a partidelor politice, care au ruinat \u0163ara, propuneam forma\u0163iunea unic\u0103 \u015fi exclusiv\u0103 a tineretului. Un singur citat din sutele c\u00e2te le-am scris:<\/p>\n \u201eRom\u00e2nia noastr\u0103, ad\u00e2nc ruinat\u0103 de spiritul politicianist al cluburilor, are nevoie de o fundamental\u0103 transformare a vie\u0163ii politice. De unde s\u0103 a\u015ftept\u0103m aceast\u0103 transformare? Dela miile de oameni cura\u0163i, r\u0103ma\u015fi \u00een afara partidelor. \u015ei mai ales dela tineret. In sufletul acestui tineret se repercuteaz\u0103 sentimentul tragic al dezastrului de azi. Dar tot acest tineret, \u00een virtutea miraculoasei taine a exuberan\u0163ei lui vitale, poate provoca marea mi\u015fcare de reac\u0163iume m\u00e2ntuitoare. Cu o condi\u0163ie neap\u0103rat\u0103: organizarea lui independent\u0103 \u00eempotriva cluburilor care au ruinat Rom\u00e2nia.<\/p>\n Italia e creat\u0103 de tineri… Germania se ridic\u0103 uria\u015f\u0103 din pr\u0103pastie pe umerii tinerilor. Tineri ai Rom\u00e2niei, unde sunte\u0163i?”<\/p>\n Acestea le scriam la 26 Iunie 1932, <\/strong><\/em>c\u00e2nd Garda de Fier, sus\u0163inut\u0103 f\u0103r\u0103 limit\u0103, era abia la \u00eenceputul organiz\u0103rii. Acum 9 ani, c\u00e2nd predicam de unul singur \u00een publicistica noastr\u0103 aceste idei, ele ap\u0103reau at\u00e2t de noi \u015fi de neobi\u015fnuite \u00eenc\u00e2t toat\u0103 ciupercaria profe\u0163ilor de azi nici nu le b\u0103nuiau m\u0103car \u00eensemn\u0103tatea. Corporatism \u015fi partid unic \u2014 partid unic al tineretului, iar nu al colec\u0163iei de estropia\u0163i ai cluburilor politice! \u2014 am\u00e2ndou\u0103 aceste idei n\u0103zuiau la organizarea modern\u0103 \u015fi la regerarea moral\u0103 a vie\u0163ii interne rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n In ce prive\u015fte politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei, predat\u0103 pe atunci \u00een bra\u0163ele Fran\u0163ei \u015fi Angliei, \u015fi dormind dus\u0103 sub p\u0103ienjeni\u015ful Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor ca fecioara din poemul eminescian, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 vechii cititori ai Calendarului <\/strong><\/em>\u00ee\u015fi aduc bine aminte de campania \u00eendelung\u0103 \u00eempotriva Fran\u0163ei, ar\u0103t\u00e2ndu-i putreziciunea moral\u0103, \u00eempotriva Genevei \u015fi a mondialismului ei, demonstr\u00e2nd imposibilitatea de a fi pus \u00een practic\u0103; aceia\u015fi cititori \u00ee\u015fi amintesc desigur avalan\u015fa articolelor despre Italia mussolinian\u0103, articole ce constituiau pentru publicul nostru revela\u0163ia unei \u0163\u0103ri \u015fi a unei ordini politice cu totul noi, \u015fi tot astfel potopul de articole despre ma\u0163iona-socialisimul german \u00eenc\u0103 de pe c\u00e2nd acesta nu ajunsese la guvern.<\/p>\n De acum noua ani, \u015fi \u00eenaintea oricui \u00een \u0163ara noastr\u0103, am luptat pentru o politic\u0103 de apropiere de Italia \u015fi de Germania cu scopul de a contrabalansa revizionismul<\/em> maghiar ce c\u0103uta s\u0103 se sprijine pe aceste \u0163\u0103ri.<\/em><\/p>\n Iat\u0103 ce scriam la 21 Octombrie 1932 despre raporturile noastre cu Italia:<\/p>\n \u201eAnexa\u0163i total la politica Fran\u0163ei, am neglijat total Italia. Un prieten sosit dela Roma, cu leg\u0103turi \u00een anturajul Ducelui, \u00eemi spunea zilele trecute c\u0103 d. Mussolini, \u00eentrebat asupra raporturilor cu Rom\u00e2nia, a r\u0103spuns: \u201eItalia a f\u0103cut tot posibilul s\u0103 se apropie de Rom\u00e2nia, dar Rom\u00e2nia a f\u0103cut tot posibilul s\u0103 se dep\u0103rteze de Italia”. Aceasta e situa\u0163ia real\u0103. Iar Italia a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat cauza Ungariei…<\/p>\n Rom\u00e2nia nu are nici un fel de politic\u0103 extern\u0103 proprie. Predat\u0103 Fran\u0163ei, ea a renun\u0163at la orice ini\u0163iativ\u0103. O diploma\u0163ie e ins\u0103 \u00eentr’adev\u0103r diploma\u0163ie \u00eentruc\u00e2t nu se culc\u0103 pe o ureche ci, \u00een afar\u0103 de constela\u0163ia actual\u0103 \u00een care se g\u0103se\u015fte \u0163ara, \u00ee\u015fi creeaz\u0103 negre\u015fit leg\u0103turi \u00een partea cealalt\u0103. Situa\u0163ia noastr\u0103 geografic\u0103 \u015fi spiritul \u00eensu\u015fi al istoriei noastre politice ne oblig\u0103 la o echilibristic\u0103 perpetu\u0103 \u00een leg\u0103turile cu str\u0103in\u0103tatea. S\u0103 fim preg\u0103ti\u0163i pentru orice eventualit\u0103\u0163i. Dar noi, pentru a fi pe placul Fran\u0163ei, care ne trateaz\u0103 ca pe o simpl\u0103 colonie, am renun\u0163at la orice ini\u0163iativ\u0103, la orice activitate diplomatic\u0103, la orice urm\u0103 de politic\u0103 extern\u0103 proprie”.<\/p>\n Am fost dup\u0103 aceea \u00een Italia, \u00een 1933 \u015fi 1934, am avut cinstea s\u0103 discut \u00eendelung cu Ducele eventualitatea unor raporturi str\u00e2nse \u00eentre d\u00e2nsul \u015fi \u0163ara noastr\u0103 \u015fi \u015ftiu c\u00e2t erau de dorite aceste raporturi \u015fi ce foloase imense am fi putut s\u0103 tragem din ele. Ca o concluzie a ultimei convorbiri, din August 1934, Benito Mussolini mi-a repetat de trei ori urm\u0103toarea fraz\u0103 cu dorin\u0163a s’o transmit Regelui Carol II: \u201eSpune din<\/em> partea mea Regelui Rom\u00e2niei c\u0103 e necesar s\u0103 se debaraseze de democra\u0163ie, care va fi nenorocirea lui, \u015fi s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze fascismul, care va fi salvarea lui“. <\/strong><\/em>Cum eram un ciumat, n’am putut transmite direct acest profetic avertisment. L-am \u00eencredin\u0163at unui curtean care, sunt aproape sigur, n’a avut b\u0103rb\u0103\u0163ia s\u0103-1 comunice.<\/p>\n Precum am spus, fenomenul german l-am urm\u0103rit sistematic cu un an \u00eenainte de triumful hitlerismului. Am avut curajul ca \u00een ostilitatea intregei democra\u0163ii \u015fi a \u00eentregei prese iudaice \u015fi iudaizate, s\u0103 public \u00eenc\u0103 de pe atunci \u00een Calendarul <\/em>o serie de interviewuri cu frunta\u015fii na\u0163ional-socialismului german, provoc\u00e2ndu-i s\u0103 se exprime singuri despre eventualele rela\u0163ii ale Reichului cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n Coment\u00e2nd interviewul d-lui von Tecken, scriam la 11 August 1932:<\/em><\/p>\n \u201eDe c\u00e2t\u0103va vreme fenomenul german se men\u0163ine pe primul plan al aten\u0163iei europene. L-am urm\u0103rit \u015fi-1 urm\u0103rim cu \u00eencordat\u0103 luare-aminte, fiindc\u0103 suntem convin\u015fi c\u0103 el poate fi dintr’un moment \u00eentr’altul determinant pentru via\u0163a de m\u00e2ine a continentului. <\/strong><\/em>Din vastul rezervoriu german, care clocote\u015fte de fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile politice, sociale, economice \u015fi na\u0163ionale, cele mai ad\u00e2nci din c\u00e2te se cunosc ast\u0103zi, poate s\u0103 zbucneasc\u0103 un nou r\u0103zboiu, poate s\u0103 r\u0103sar\u0103 o mare biruin\u0163\u0103 \u00eempotriva comunismului, poate s\u0103 se \u00eenchege forma cea nou\u0103 de via\u0163\u0103 social-economic\u0103 \u00een stare s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 regimul democra\u0163iei capitaliste, azi \u00een complet\u0103 derut\u0103. Mobilitatea spiritului german<\/em> \u00een continu\u0103 devenire e susceptibil\u0103 de noi forme de via\u0163\u0103 \u00een m\u0103sur\u0103 mai mare, comparat\u0103 cu spiritul altor popoare europene”.<\/em><\/p>\n In 1933, Adolf Hitler era st\u0103p\u00e2nul Reichului. Rela\u0163iile cu noua Germanie ne interesau cu at\u00e2t mai mult. Am publicat \u00een Calendarul <\/em>un lung \u015fi foarte interesant interview cu d. Alfred Rosenberg, care era doctrinarul politicei externe na\u0163ional-socialiste. Coment\u00e2ndu-l, scriam la 7 Mai 1933:<\/em><\/p>\n \u201eD. Alfred Rosenberg crede c\u0103 tot complexul de probleme ale \u0163\u0103rilor din bazinul dun\u0103rean se poate rezolvi pe cale pa\u015fnic\u0103 \u015fi amical\u0103. Germania particip\u0103 la solu\u0163ionarea lor \u201edesinteresat \u015fi obiectiv”. <\/em>Noi \u015ftim ce \u00eensemneaz\u0103 pentru economia german\u0103 bazinul dun\u0103rean, care constituie pentru ea un obiect de intens studiu \u015fi \u00eencordat\u0103 aten\u0163ie. \u015etim iar\u0103\u015fi ce \u00eensemneaz\u0103 pentru noi, pentru economia noastr\u0103, Germania. Pentru o \u0163ar\u0103 agricol\u0103 \u015fi neutilat\u0103 ca Rom\u00e2nia, Germania industrial\u0103 nu poate fi indiferent\u0103; \u015fi invers. \u201ePute\u0163i fi sigur, zice d\u00e2nsul, c\u0103 Rom\u00e2nia va avea un rol corespunz\u0103tor for\u0163ei \u015fi importan\u0163ei sale \u00een m\u0103surile noastre economice”. Noi mai \u015ftim \u00eens\u0103 c\u0103 Germania hitlerist\u0103 urm\u0103re\u015fte o foarte str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre politic \u015fi economic \u015fi c\u0103, deci, rela\u0163iile economice vor fi regulate de cele politice. Totul at\u00e2rn\u0103 de atitudinea politic\u0103 a Rom\u00e2niei fa\u0163\u0103 de noul regim german. Intr\u00e2nd \u00een joc \u00eens\u0103\u015fi interesele noastre vitale, nu ne putem \u00eeng\u0103dui luxul de a simula, ca pan\u0103 acum, fa\u0163\u0103 de Germania,<\/em> atitudini ce sunt ale altora \u015fi nau dece s\u0103 fie ale noastre”.<\/em><\/p>\n Planul d-lui Alfred Rosenberg s’a realizat exact \u201epe cale pa\u015fnic\u0103 \u015fi amical\u0103”, a\u015fa cum l-a anun\u0163at la 6 Mai 1933; cu deosebirea c\u0103 noi am r\u0103mas surdo-mu\u0163i la oferta de \u201erela\u0163ii cordiale” ce ni se f\u0103cea atunci. Continu\u00e2nd s\u0103 facem jocul Fran\u0163ei \u015fi Angliei, am pierdut, dup\u0103 Basarabia \u015fi Bucovina nordic\u0103, jum\u0103tate din Ardeal. A\u015ftept\u00e2nd convertirea noastr\u0103, Germania bitlerist\u0103 nu se exprimase niciodat\u0103 \u00een favoarea revizionismului maghiar. Calea era deschis\u0103 larg pentru un acord \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi noul Reich. Acest acord l-am cerut categoric la 4 Iulie 1933:\u2028<\/em>\u201eNu cunoa\u015ftem nicio declara\u0163ie german\u0103 cu privire la tratatul dela Trianon.<\/p>\n Cunoa\u015ftem, dimpotriv\u0103, declara\u0163iile d-lui Alfred Rosenberg, conduc\u0103torul politicei externe a partidului national-socialist german, f\u0103cute Calendarului, <\/em>prin care \u201enoul imperiu”, adic\u0103 regimul hitlerist, dore\u015fte cele mai cordiale rela\u0163ii cu Rom\u00e2nia. E dela sine \u00een\u0163eles c\u0103 aceste cordiale rela\u0163ii nu presupun revizuirea tratatului dela Trianon, adic\u0103 revizuirea grani\u0163elor Rom\u00e2niei. Germania nou\u0103, revizionist\u0103 \u00een vederea Coridorului, a p\u0103strat o prudent\u0103 \u015fi semnificativ\u0103 rezerv\u0103 \u00een ce prive\u015fte tratatul dela Trianon, pe care Ungaria furibund\u0103 l-ar voi sf\u0103r\u00e2mat de pumnul german. Berlinul ne pune la \u00eendem\u00e2n\u0103 posibilitatea de a, lua noi ini\u0163iativa. Lichidarea revizionismului maghiar at\u00e2rn\u0103 \u00een mare parte de un viitor acord de colaborare mai str\u00e2ns\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia<\/em> \u015fi Germania, acord pe c\u0103rei noi \u00eel concepem \u00een spiritul Genevei”.<\/em><\/p>\n In spiritul Genevei, care domina pe atunci politica interna\u0163ional\u0103, dar care \u00eeng\u0103duia totu\u015fi asemenea acorduri.<\/p>\n Rezum\u00e2nd, prietenia fa\u0163\u0103 de Germania, pe care o preconizam de unul singur, se \u00eentemeia pe dou\u0103 argumente: unul, interesul economic; al doilea, contrabalansarea revizionismului maghiar. \u201eAdev\u0103rul acesta, \u2014 scriam \u2014 dac\u0103 nu-1 \u00een\u0163eleg democra\u0163ii no\u015ftri anacronici \u015fi str\u0103ini de spiritul nou al vremii, \u00eel \u00een\u0163elege perfect t\u00e2n\u0103ra Rom\u00e2nie na\u0163ionalist\u0103”.<\/p>\n In numele acestei tinere Rom\u00e2nii na\u0163ionaliste, \u00eel formula \u00een 1937, printr’un r\u0103sun\u0103tor manifest, Corneliu Codreanu. Rom\u00e2nia democrat\u0103, Rom\u00e2nia maimu\u0163elor Parisului \u015fi a lacheilor Londrei a r\u0103mas \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 surd\u0103 \u015fi mut\u0103. Italia \u015fi Germania de acum nou\u0103 ani alc\u0103tuiesc Axa de azi, atotputernic\u0103 prin for\u0163a spiritului si a bra\u0163ului. Catastrofa noastra devenise inevitabila. Cu o nedemnitate care egaleaza nepriceperea anterioara, am cersit \u00een ultimul ceas garan\u0163iile pentru un biet trup cu m\u00e2inile si picioarele taiate. Aceste garantii se puteau obtine \u00eensa demn \u015fi folositor, pentru o tara neciop\u00e2r\u0163ita, daca democra\u0163ia rom\u00e2na ar fi \u00eenteles la timp sa faca politica intereselor patriei.<\/p>\n A facut-o, \u00een schimb, pe aceea a tuturor tradarilor \u015fi a tuturor crimelor.<\/p>\n Eu am fost asv\u00e2rlit \u00een temnita, t\u00e2r\u00eet la judecata, ruinat, interzis, \u0163inut un deceniu la periferia vie\u0163ii, ca un c\u00e2ine aruncat pe maidan: iar t\u00e2nara Rom\u00e2nie nationalista \u2014 secerata \u00een floarea inteligentelor ei si ajunsa cadavre expuse la rasp\u00e2ntie.<\/p>\n Doamne, dece mi-ai dat mie, care am trait gloria Rom\u00e2niei Mari, blestemul sa vad aceasta catastrofa, ce cutremura p\u00e2na \u015fi mormintele martirilor ?<\/p>\n Nichifor CRAINIC<\/strong><\/span> Scriu aceste pagini \u00een timp ce m\u0103 zbucium \u00eenc\u0103 pe un fotoliu ministerial. De dou\u0103 luni dureaz\u0103 zadarnica fr\u0103m\u00e2ntare. La 4 Iulie, c\u00e2nd am fost silit s\u0103 m\u0103 travestesc \u00een aceast\u0103 demnitate, Basarabia era r\u0103pit\u0103, iar Bucovina sf\u00e2\u015fiat\u0103 pe jum\u0103tate. De c\u00e2nd sunt eu aici, Cadrilaterul a fost cedat f\u0103r\u0103 discu\u0163ie, iar inima \u015fi p\u0103m\u00e2ntul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8,4],"tags":[],"class_list":["post-4208","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-presa-interbelica-din-tara","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-15S","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4208","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4208"}],"version-history":[{"count":10,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4208\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4210,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4208\/revisions\/4210"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4208"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4208"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4208"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nRevista G\u00e2ndirea<\/strong>, Anul XIX, Nr. 7, Septembrie 1940<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"