{"id":3993,"date":"2012-01-07T07:08:39","date_gmt":"2012-01-07T13:08:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=3993"},"modified":"2012-01-07T08:28:19","modified_gmt":"2012-01-07T14:28:19","slug":"paisie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=3993","title":{"rendered":"Egumenul Paisie de la Homor \u015fi Voevodul \u015etefan \u00abcel Mic \u015fi R\u0103u\u00bb"},"content":{"rendered":"
\"\"

"Sub ochii egumenului Paisie a \u00eenflorit minunata pictur\u0103 care \u00eembrac\u0103 de am\u00e2ndou\u0103 p\u0103r\u0163ile pere\u0163ii bisericii..."<\/p><\/div>\n

OAMENI \u00a0DE \u00a0ALT\u0102DAT\u0102<\/strong><\/span><\/p>\n

<\/strong>Egumenul Paisie a c\u00e2rmuit m\u00e3n\u00e3stirea Homor de la noua ei \u00eenfiintare, \u00een anul 1530, p\u00e2n\u00e3 la \u00eenceputul domniei a doua a lui Petru Rares.
\nSub ochii s\u00e3i a crescut, l\u00e2ng\u00e3 locul unde se n\u00e3ruia sub povara b\u00e3tr\u00e2netii m\u00e3n\u00e3stirea zidit\u00e3 \u00eenainte de 1415 (1)<\/span>, ctitoria logof\u00e3tului Toader Boboiug: biseric\u00e3 de m\u00e3rimi obisnuite, \u00een form\u00e3 de cruce ca toate celelalte, dar deosebit\u00e3 de ele prin pridvorul s\u00e3u deschis si printr\u2019o scund\u00e3 c\u00e3m\u00e3rut\u00e3 sau tainit\u00e3, ad\u00e3postind mormintele (2)<\/span>. Sub ochii egumenului Paisie a \u00eenflorit minunata pictur\u00e3 care \u00eembrac\u00e3 de am\u00e2ndou\u00e3 p\u00e3rtile peretii bisericii: scene liturgice si r\u00e2nduri de sfinti, pe din\u00e3untru; r\u00e3d\u00e3cina lui Ieseu, Imnul Acatist cu asediul Constantinopolului (at\u00e2t de des si at\u00e2t de simbolic in bisericile din vremea lui Petru Rares !), viziuni apocaliptice si alte icoane, pe dinafar\u00e3 (3)<\/span>. Ba, pe unul din peretii laterali ai bisericii s\u2019a g\u00e3sit de cur\u00e2nd si portretul egumenului Paisie, cu data 1535: e ar\u00e3tat ca monah umil, f\u00e3r\u00e3 nicio str\u00e3lucire \u00een \u00eembr\u00e3caminte (4)<\/span>.
\nIn m\u00e3n\u00e3stirea nou\u00e3 au fost mutate osemintele jup\u00e2nesei Anastasia, prima sotie a ctitorului, moart\u00e3 la 1527. Ea era fiica logof\u00e3tului Ioan T\u00e3utu, sfetnicul lui Stefan cel Mare, si apare in tabloul votiv de la Homor cu aceleasi vesminte cu care e \u00eembr\u00e3cat\u00e3 mama ei, \u00eentr\u2019o fresc\u00e3 din ctitoria p\u00e3rintilor s\u00e3i, de la B\u00e3linesti (1499) (5)<\/span>. In pacea noului altar au fost aduse si odoarele si manuscrisele p\u00e3strate din b\u00e3tr\u00e2ni in biserica vecin\u00e3, ce acum ameninta s\u00e3 cad\u00e3. Printre aeestea, cel mai de seam\u00e3 era Tetraevanghelul cu portretul lui Stefan cel Mare, d\u00e3ruit de luminatul Domn m\u00e3n\u00e3stirii, in anul 1473 (6)<\/span>. Ieromonahul Paisie si ceilalti c\u00e3lug\u00e3ri \u00eel uneau \u00eentr\u2019o mare cinste. Portretul gloriosului Domn le impunea o veneratie ad\u00e2nc\u00e3, iar frumoasele miniaturi si ornamente le umpleau sufletul cu o fericire bl\u00e2nd\u00e3. De aceea, c\u00e2nd Turcii cutropesc Moldova, in septembrie 1538, egumenul se gr\u00e3beste s\u00e3 trimit\u00e3 pretiosul manuscris la Ciceu, in cetate, unde avea s\u00e3 m\u00e2ng\u00e3ie zilele de asteptare ale pribeagului Petru Rares.
\nCam pe c\u00e2nd se potoleau valurile expeditiei turcesti in Moldova si \u00eesi \u00eencepea domnia, peste tara ciuntit\u00e3 dar cu vointa boierilor, Stefan, numit apoi L\u00e3cust\u00e3, ce se pretindea fiu al lui Stefan cel Mare, trecu la cele vesnice si logof\u00e3tul Toader. Pe lespedea pe care si-o preg\u00e3tise \u00eensusi, din timp, ca s\u00e3-i pecetluiasc\u00e3 groapa, urmasii avur\u00e3 de s\u00e3pat doar data decesului: 1 Ianuarie 1539 (7)<\/span>.
\nM\u00e3n\u00e3stirea pierdea astfel, aproape in acelasi timp, pe marii s\u00e3i protectori: Petru Rares \u00eei \u00eent\u00e3rise, la 1536 (8)<\/span>, toate mosiile pe care le str\u00e2nsese prin danii, schimburi si cump\u00e3r\u00e3turi, de la prima ei \u00eenfiintare in zilele lui Alexandru cel Bun; logof\u00e3tul Toader \u00eei l\u00e3sa, mostenire din averea sa, alte sate, pe care \u00eens\u00e3 noul Domn \u00eent\u00e2rzia s\u00e3 le confirme.
\nDup\u00e3 moartea logof\u00e3tului Toader, egumenul Paisie s\u2019a g\u00e2ndit s\u00e3 \u00eenchine m\u00e3n\u00e3stirii o ofrand\u00e3 pioas\u00e3 in amintirea darnicului ctitor. Din acest \u00eendemn a cerut unui pisar din m\u00e3n\u00e3stire s\u00e3-i \u00eentocmeasc\u00e3, pe frumoase foi de pergament, un Apostol (9)<\/span>. Pisarul anonim i-a copiat manuscrisul, in redactiune medio-bulgar\u00e3, cu caractere semiunciale, pe 236 de foe, cu c\u00e2te 26 de r\u00e2nduri pe pagin\u00e3. La \u00eenceputul capitolelor a zugr\u00e3vit \u00abfrumoase vignete in culori, din figuri geometrice \u00eempletite, si tot at\u00e2t de frumoase initiale\u00bb (10)<\/span>. Apoi egumenul a dat cartea la legat in piele, pun\u00e2nd s\u00e3 se deseneze pe coperta din fat\u00e3, in linii aurite, la mijloc Maria Domnului cu pruncul Isus in brate, iar in colturi c\u00e2te un \u00eenger. In cele din urm\u00e3, \u00eenchin\u00e2nd lucrarea m\u00e3n\u00e3stirii, o \u00eenzestr\u00e3 cu o curioas\u00e3 m\u00e3rturisire, a c\u00e3rei traducere sun\u00e3 asa:<\/p>\n

Atotv\u00e3z\u00e3torului, preabunului Dumnezeu, slav\u00e3 si m\u00e3rire, st\u00e3p\u00e2nirea si puterea fiec\u00e3rei fapte bune, care de la el \u00eencepe. Speranta celor f\u00e3r\u00e3 de sperant\u00e3, Doamne, slav\u00e3 tie! Egumenul ieromonah Paisie de la m\u00e3n\u00e3stirea Homorului a f\u00e3cut aeest Pracsis (Apostol), dup\u00e3 bl\u00e2nda adormire a jup\u00e2nului Toader, marele logof\u00e3t, ctitorul acestui sf\u00e2nt locas, unde este hramul Adormirii Preasfintei Cinstitei si Binecuv\u00e2ntatei St\u00e3p\u00e2nei noastre N\u00e3sc\u00e3toare de Dumnezeu si pururea Fecioar\u00e3, Maria. Si l-a f\u00e3cut pentru pomenirea mai sus scrisului pan Toader, marele logof\u00e3t, ctitorul sfintei m\u00e3n\u00e3stiri Homor, si a sotiilor sale Anastasia si Maria, si pentru pomenirea p\u00e3rintilor s\u00e3i Ioan si Ana, si \u00eenc\u00e3 si pentru pomenirea duhovnicului s\u00e3u mai sus scrisului egumen ieromonah Paisie al Homorului. Si st\u00e3p\u00e2nea atunci Domnul Stefan voevod cel Mic si R\u00e3u, \u00een anul 7048 ( = 1540), si s\u2019a terminat \u00een luna Iunie 27.<\/em><\/p>\n

Inscriptia aduce c\u00e2teva am\u00e3nunte necunoscute \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu familia logof\u00e3tului Toader Boboiug. Era fiul lui Ioan si al Anei si tinea \u00een a doua c\u00e3s\u00e3torie pe jup\u00e2neasa Marta. Pornind dela aceste date, genealogii vor putea stabili, credem, ce neamuri de boeri se ascund sub prenumirile de mai sus.
\nVrednice de retinut sunt epitetele care \u00eenfiereaz\u00e3 numele voevodului. Scurte si t\u00e3ioase: \u00abcel Mic si R\u00e3u\u00bb ! Putea oare s\u00e3 fie ocar\u00e3 mai grea in tara in care un alt Stefan, nu de mult, l\u00e3sase amintirea unui voevod cu adev\u00e3rat \u00abMare si Bun\u00bb ? Puse dinadins, cuvintele de batjocur\u00e3 arat\u00e3 nu numai firea stricat\u00e3 a celui \u00eenfierat, dar aduc si dovada c\u00e3 b\u00e3tr\u00e2nul Stefan, binef\u00e3c\u00e3torul de alt\u00e3dat\u00e3, ap\u00e3r\u00e3torul temeinic al t\u00e3rii si al datinilor crestinesti, a r\u00e3mas in amintirea posterit\u00e3tii imediate cu numele de \u00abcel Mare si Bun\u00bb . \u00abCel Mare\u00bb \u2013 Stephanus ille magnus \u2013 \u00eei spunea de altfel, la 1531, si regele polon Sigismund (11)<\/span>, fiul regelui \u00eenfr\u00e2nt la 29 octombrie 1497 in Codrul Cosminului, \u00abunde a pierit toat\u00e3 sleahta\u00bb. \u00abCel Bun\u00bb \u00eei va spune cronicarul Grigorie Ureche, \u00eemprumut\u00e2nd lauda din amintirea veacurilor. \u00abCel Mare si cel Bun\u00bb laolalt\u00e3, se sub\u00eenteleg, prin contrastul anume c\u00e3utat, in \u00eensemnarea egumenului Paisie.
\nDar cum a ajuns urmasul lui Petru Rares s\u00e3 fie poreclit \u00abcel Mic si R\u00e3u\u00bb ? Ca \u00een prim\u00e3vara anului 1539 a dat peste Moldova un potop de l\u00e3custe de au ros gr\u00e2nele oamenilor p\u00e2n\u00e3 la r\u00e3d\u00e3cin\u00e3, nu era vina lui: poporul \u00eens\u00e3 nu i-a iertat foametea cumplit\u00e3 care s\u2019a \u00eentins pe urm\u00e3 si l-a botezat \u00abL\u00e3cust\u00e3\u00bb. Ca Turcii au r\u00e3sluit aproape jum\u00e3tate din Basarabia de ast\u00e3zi, ocup\u00e2nd tot Bugeacul si pun\u00e2nd garnizoan\u00e3 la Tighina, iar\u00e3si nu era numai vina lui. Petru Rares pierduse r\u00e3zboiul din 1538 (f\u00e3r\u00e3 lupt\u00e3, prin tr\u00e3darea boierilor) si Turcii se r\u00e3zbunau. Mai mult i se poate imputa c\u00e3 adusese in tar\u00e3 o gard\u00e3 de 500 de ieniceri si cine stie c\u00e2ti creditori, deci tot un fel de l\u00e3custe. Si c\u00e3 se dovedea \u00eentru toate ca o slug\u00e3 supus\u00e3 a Sultanului care l-a ridicat pe tron.
\nAici, trebue s\u00e3 ne oprim. Dac\u00e3 Stefan L\u00e3cust\u00e3 a fost \u00eenvinuit de supunere oarb\u00e3 fat\u00e3 de Turci, si dac\u00e3 a pl\u00e3tit aceast\u00e3 vin\u00e3 cu capul, e locul s\u00e3 ne \u00eentreb\u00e3m: cine l-a \u00eenvinuit si cine l-a pedepsit? Cine, \u00een Moldova anilor 1540-1541, s\u2019a ridicat \u00eempotriva \u00eenstr\u00e3in\u00e3rii p\u00e3m\u00e2ntului str\u00e3mosesc din Bugeac, dela Cetatea Alb\u00e3 pana mai sus de Tighina, si cine a cerut Domnului socoteal\u00e3 pentru slug\u00e3rnicia lui fat\u00e3 de str\u00e3ini?
\nVom lua ca \u00eendreptar \u00een acest proces ultimul tratat de Istoria Rom\u00eeniei, acel \u00eentocmit de un Comitet de redactie, supervizat de un Comitet de coordonare si publicat sub auspiciile Academiei Republicii Populare Rom\u00e2ne, la Bucuresti, \u00een 1962. Iat\u00e3 cum apar capetele \u00eenvinuirii lui Stefan L\u00e3cust\u00e3, la pagina 648 din voluminosul tratat:
\n\u00abAcuz\u00eend pe Stefan L\u00e3cust\u00e3 ca a cedat parte din tar\u00e3 turcilor, c\u00e3 a acceptat o garnizoan\u00e3 turceasc\u00e3 la Suceava, ca primeste ordine de la sultan si nu ascult\u00e3 de sfaturile boierilor si socotind c\u00e3 el este prea mult omul turcilor si, deci, c\u00e3 nu face s\u00e3 se respecte conditiile stabilite prin \u00eentelegerea cu sultanul, marea boierime a cerut domnului pus de turci s\u00e3 le impun\u00e3 acestora respectarea conventiei. C\u00eend au \u00eenteles c\u00e3 L\u00e3cust\u00e3 nu este omul care s\u00e3 poat\u00e3 \u00eentreprinde o atare actiune, boierii l-au ucis (decembrie 1541) si, aleg\u00eend ca domn pe un anume Alexandru Cornea, au atacat \u00eemprejurimile Cet\u00e3tii Albe si ale Tighinei\u00bb.
\nCu alte cuvinte, \u00eenteleg\u00e2nd boierii c\u00e3 Stefan L\u00e3cust\u00e3 este un v\u00e2nz\u00e3tor de tar\u00e3 (a cedat Basarabia de Sud !) si un tr\u00e3d\u00e3tor (\u00abprimeste ordine de la sultan\u00bb si \u00abeste prea mult omul turcilor\u00bb), l-au pedepsit dup\u00e3 dreptatea vremii, adic\u00e3 asa cum povesteste si Ureche: \u00abIntr\u2019un foisor sus in cetate (la Suceava), unde odihnea la asternutul s\u00e3u, au r\u00e3sipit usa, si nestiind Stefan Vod\u00e3 nimica de aceasta, s\u2019au sculat fiind numai cu c\u00e3measa, iar\u00e3 ei cu totii, ca niste lei s\u00e3lbatici, au n\u00e3v\u00e3lit asupr\u00e3-i, si multe rane f\u00e3c\u00e2ndu-i, l-au omor\u00eet si l-au scos afar\u00e3\u00bb (12)<\/span>.
\nLu\u00e2nd act dc certificatul de patriotism pe care Istoria Rom\u00eeniei \u00eel d\u00e3, involuntar si numai in treac\u00e3t, marei boierimi de la 1541, tragem concluzia ca egumenul Paisie a avut dreptate si c\u00e3 Stefan L\u00e3cust\u00e3, care a l\u00e3sat pe Turci s\u00e3 pun\u00e3 m\u00e2na pe Basarabia de Sud, care a adus garnizoan\u00e3 str\u00e3in\u00e3 la Suceava, ca s\u00e3-l apere, si s\u2019a supus orbeste \u00eenving\u00e3torului de la 1538, f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 mai tin\u00e3 seam\u00e3 de sentimentul tarii, a fost \u00eentocmai un om \u00abmic si r\u00e3u\u00bb.
\nJudecata egumenului r\u00e3m\u00e2ne deci valabil\u00e3 chiar si dup\u00e3 ce, la 30 Noembrie 1540, Stefan L\u00e3cust\u00e3 \u00eencearc\u00e3 s\u00e3-si c\u00e2stige drept la o mai buna amintire din partea c\u00e3lug\u00e3rilor de la Homor, \u00eent\u00e3rind m\u00e3n\u00e3stirii satele pe care i le d\u00e3ruise, cu limb\u00e3 de moarte, logof\u00e3tul Toader. Actul de \u00eent\u00e3rire (13)<\/span> se d\u00e3 la aproape doi ani dup\u00e3 moartea logof\u00e3tului; \u00eent\u00e2rzierea va fi \u00eentetit, poate, si ea, ciuda cu care egumenul Paisie \u00eesi \u00eencondeiaz\u00e3 voevodul.
\nDin aceast\u00e3 atitudine necrut\u00e3toare a egumenului dela Homor si dintr\u2019o alt\u00e3 \u00eensemnare scris\u00e3 sub \u00eendemnul lui, r\u00e3sare \u00eenc\u00e3 o figur\u00e3 de analist a istoriei moldovene din prima jum\u00e3tate a secolului al XVI-lea. Intr\u2019adev\u00e3r, pe Tetraevanghelul d\u00e3ruit m\u00e3n\u00e3stirii de Stefan cel Mare la 1473, cineva a scris o frumoas\u00e3 pagina despre \u00abevacuarea\u00bb manuscrisului la Ciceu, in 1538, si despre \u00eemprejur\u00e3rile in care a ajuns in m\u00e2inile lui Petru Rares, care l-a luat cu sine la Constantinopol, apoi, c\u00e3p\u00e3t\u00e2nd iar\u00e3si domnia Moldovei, l-a dat \u00eenapoi la m\u00e3n\u00e3stire, \u00een anul 1541. Notita respectiv\u00e3 se \u00eencheie cu aceste stiri: \u00abegumen fiind pe atunci Paisie ieromonahul, \u00een acea vreme, si de el a fost trimis [la Ciceu]\u00bb (14)<\/span>. In ordinea redact\u00e3rii lor, notita Apostolului precede cu un an notita Tetraevanghelului. Totusi, ele nu sunt scrise de aceeasi m\u00e2n\u00e3, c\u00e3ci \u00eentre ele sunt deosebiri importante de ortografie. Dar in am\u00e2ndou\u00e3 simtim prezenta egumenului Paisie, un om de fapte si un mare iubitor de manuscrise frumoase. Din pridvorul m\u00e3n\u00e3stirii in care se p\u00e3strau cu grij\u00e3 benedictin\u00e3 c\u00e2teva tezaure de art\u00e3 ale trecutului, privirea lui p\u00e3trunde evenimentele vremii si scoate din ele judecata sigur\u00e3 si dreapt\u00e3 a celui chemat s\u00e3 scrie istoria. El impune la timp m\u00e3surile cele mai potrivite pentru a sc\u00e3pa odoarele m\u00e3n\u00e3stirii de jaf, laud\u00e3 sau condamn\u00e3 voevozii dup\u00e3 faptele lor si, mai presus de toate, inspir\u00e3 unui m\u00e3nunchi de mici c\u00e3rturari din jurul s\u00e3u, c\u00e2teva notite despre \u00eent\u00e2mpl\u00e3rile vremii. Prin personalitatea lui, el asigur\u00e3 m\u00e3n\u00e3stirii Homor un rol, desi m\u00e3runt, totusi interesant, in activitatea istoriografic\u00e3 a m\u00e3n\u00e3stirilor moldovene din epoca lui Petru Rares.
\nEmil TURDEANU<\/strong><\/span>
\nFiinta Rom\u00e2neasca, Nr. 2, Paris 1964<\/span>
\n<\/em>__________
\n(1)<\/span> Vezi dania de mosii pe care i-o face la acest an Alexandru cel Bun,\u00a0la Mihai Cost\u00e3chescu, Documentele moldovenesti \u00eenainte de Stefan cel Mare<\/em>, Iasi, 1931, p. 116-119.
\n(2)<\/span> G. Bals, Bisericile si m\u00e3n\u00e3stirile moldovenesti din veacul al XVI-lea<\/em>, Bucuresti, 1928, p. 21-31.
\n(3)<\/span> Paul Henry, Les eglises de la Moldavie du Nord, des origines\u00a0a la fin\u00a0de XVI` siecle<\/em>, Paris, 1930, text, p. 179-197 si album pl. XIII-3, XIV-XVIII, XV-1, XXVI-2, XXX, XXXVIII-2, XL, XLIII, XLIV-1, XLV-2.
\n(4)<\/span> Sorin Ulea, \u00een Studii si cercet\u00e3ri de istoria artei<\/em>, 1959, 1, p. 67, nota 4.
\n(5)<\/span> G. Bals, op. cit., p. 26, 332 si fig. 390.
\n(6)<\/span> Ioan Bogdan, Evanghehile dela Homor si Voronet, din 1473 si 1550<\/em>, \u00een Analele Academiei Rom\u00e2ne. Memoriile sectiunii istorice,<\/em> s. II, t. XXIX, Buc., 1907, p. 645-656 si VI pl.
\n(7)<\/span> G. Bals, op. cit., p. 331-332 si fig. 389.
\n(8)<\/span> Franz Adolf Wickenhauser, Geschichte der Kloster Homor, Sct. Onufrei, Horodnik und Petrauz<\/em>, Cern\u00e3uti, 1881, p. 95-96 si \u2013 f\u00e3r\u00e3 referire la publicatia lui Wickenhauser-ARPR, Documente privind istoria Romaniei. Veacul XVI. A : Moldova, vol. 1 (1501-1550), p. 384-385.
\n(9)<\/span> Semnalat de Ioan Bianu, Relatiune asupra c\u00e3latoriei \u00een Galitia f\u00e3cut\u00e3 \u00een vara anului 1885<\/em>, \u00een Analele Academiei Rom\u00e2ne<\/em>, s. II, t. VIII, Buc., 1886, p. 34 ; citat de A. I. Jacimirskij, Slavjanskija i russkija rukopisi rumynskih bibliotek<\/em>, St.-P., 1905, p. 25. O descriere mai bogat\u00e3, cu inscriptia \u00eentreag\u00e3, a publicat mai t\u00e2rziu St. Romanske, Vlahobalgarski rakopisi v L\u2019vovskata Universitetska Biblioteka, <\/em>\u00een Periodicesko Spisanie<\/em>, Sofia, LXXI, 1909, p. 590-591, unde se d\u00e3 si un scurt fragment, ca model de limb\u00e3.
\n(10)<\/span> St. Romanski, op. cit., p. 590.
\n(11)<\/span> Const. C. Giurescu, Istoria Rom\u00e2nilor<\/em>, II-1, ed. IV, Buc., 1943, p. 115.
\n(12)<\/span> Grigorie Ureche \u2013 Simion Dasc\u00e3lul, Letopisetul T\u00e3rii Moldovei<\/em>, ed. C. Giurescu, Buc., 1916, p. 152.
\n(13)<\/span> Franz Adolf Wickenhauser, op. cit., p. 96-97 si-f\u00e3r\u00e3 referire la Wickenhauser \u2013 ARPR, Documente<\/em>, volumul citat, p. 401-403.
\n(14)<\/span> Publicata de Ioan Bogdan, op. cit., p. 649-650.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

OAMENI \u00a0DE \u00a0ALT\u0102DAT\u0102 Egumenul Paisie a c\u00e2rmuit m\u00e3n\u00e3stirea Homor de la noua ei \u00eenfiintare, \u00een anul 1530, p\u00e2n\u00e3 la \u00eenceputul domniei a doua a lui Petru Rares. Sub ochii s\u00e3i a crescut, l\u00e2ng\u00e3 locul unde se n\u00e3ruia sub povara b\u00e3tr\u00e2netii m\u00e3n\u00e3stirea zidit\u00e3 \u00eenainte de 1415 (1), ctitoria logof\u00e3tului Toader Boboiug: biseric\u00e3 de m\u00e3rimi obisnuite, \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-3993","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-pagini-din-exil"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s3OdDs-paisie","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3993","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3993"}],"version-history":[{"count":13,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3993\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3996,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3993\/revisions\/3996"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3993"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3993"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3993"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}