{"id":3958,"date":"2012-01-06T14:55:14","date_gmt":"2012-01-06T20:55:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=3958"},"modified":"2012-01-07T08:11:11","modified_gmt":"2012-01-07T14:11:11","slug":"tetravanghelul-daruit-de-petru-rares","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=3958","title":{"rendered":"Tetraevanghelul d\u0103ruit de Petru Rare\u015f M\u00e2n\u0103stirii C\u0103priana din Moldova de R\u0103s\u0103rit (Bibliotec\u0103 necunoscut\u0103, Rusia)"},"content":{"rendered":"
<\/strong><\/strong><\/p>\n
\"\"

Petru Rare\u015f<\/p><\/div>\n

C\u00c3RTI DE ALT\u00c3DAT\u00c3<\/strong><\/span><\/strong><\/p>\n<\/div>\n

C\u00e3derea lui Petru Rares din prima domnie a dat \u00een m\u00e2inile Turcilor o parte din Moldova de r\u00e3s\u00e3rit. Dup\u00e3 ce, p\u00e2n\u00e3 la 1538, Turcii nu st\u00e3p\u00e2neau din p\u00e3m\u00e2ntul t\u00e3rii decat fort\u00e3retele cucerite de la Stefan cel Mare, Chilia si Cetatea Alb\u00e3 (1484), \u00abportile Moldovei\u00bb, acum ei \u00eesi aseaz\u00e3 garnizoana la Tighina si tin sub legea lor tot tinutul de la sud de apa B\u00e2cului.
\nE adev\u00e3rat c\u00e3 la \u00eentoarcerea sa \u00een a doua domnie, Rares se m\u00e2ndrea cu promisiunea Sultanului c\u00e3-i va da \u00ab\u00eenapoi tara noastr\u00e3 Moldova, \u00eentocmai cum am st\u00e3p\u00e2nit-o si mai nainte\u00bb (1)<\/span>. Ceva mai mult, solul s\u00e3u comunica regelui Poloniei c\u00e3 \u00abSultanul i-a \u00eentors [lui Rares] tara ce i-o luase, si Tighina, numai c\u00e2t are s\u00e3 pl\u00e3teasc\u00e3 pentru zidirea cet\u00e3tii Tighina 10.000 de zloti\u00bb (2)<\/span>. In realitate \u00eens\u00e3, Turcii n’au l\u00e3sat s\u00e3 le scape din m\u00e2n\u00e3 bastionul at\u00e2t de important dela \u00eentret\u00e3ierea drumurilor spre T\u00e3tari si spre Poloni, si au continuat s\u00e3 tin\u00e3 cetatea cu tot cuprinsul din zarea ei p\u00e2n\u00e3 la Prut.
\nAceste pierderi leag\u00e3 si mai mult sufletul lui Petru Rares de mosia str\u00e3moseasc\u00e3 de dincolo de Prut. Pentru paza tarii ce-i mai r\u00e3m\u00e2nea acolo, pune s\u00e3 se \u00eent\u00e3reasc\u00e3 zidurile vechii cet\u00e3ti a tat\u00e3lui s\u00e3u, de la Soroca (3)<\/span>; pentru ap\u00e3rarea credintii, ajut\u00e3 s\u00e3 se ridice la o nou\u00e3 prosperitate str\u00e3vechea m\u00e2n\u00e3stire C\u00e3priana, din judetul Chisin\u00e3u, de la hotarul de nord al p\u00e3rtii r\u00e3pite de Turci.
\nM\u00e2n\u00e3stirea \u00eesi trage numele de la cel care a fost, poate, primul s\u00e3u c\u00e2rmuitor, egumenul Chiprian din zilele lui Alexandru cel Bun. Despre egumen exist\u00e3 m\u00e3rturie din anul 1420 (4)<\/span>, iar despre m\u00e2n\u00e3stire vorbeste un hrisov din anul 1429 : Alexandru cel Bun d\u00e3rueste sotiei sale, Doamna\u00a0Marina, \u00abm\u00e2n\u00e3stirea dela Visnev\u00e3t, unde este egumen Chiprian, s\u00e3-i fie uric cu tot venitul si cu toate lucrurile folositoare care ascult\u00e3 de acea m\u00e2n\u00e3stire\u00bb (5)<\/span>. La 1470, Stefan cel Mare pune chinovia sub autoritatea m\u00e2n\u00e3stirii Neamtu (6)<\/span>. De acum, viata ei dispare din lumina documentelor p\u00e2n\u00e3 pe la 1542.
\nM\u00e2n\u00e3stirea trebue s\u00e3 fi fost destul de surpat\u00e3 de povara celor vreo sut\u00e3 dou\u00e3zeci de ani ai s\u00e3i, c\u00e2nd Petru Rares \u00eencuviint\u00e3 s\u00e3 se ridice \u00een locul ei, cu cheltuiala vistieriei, o cl\u00e3dire nou\u00e3. Faptul \u00eel aminteste \u00een scriptia Tetraevanghelului de care ne ocup\u00e3m, si \u00eel cunoaste si Grigorie Ureche : \u00abIar\u00e3 dac\u00e3 s’au \u00eentors Petru Vod\u00e3 din Tara ungureasc\u00e3 (1542), intr’aceia laud\u00e3 au s\u00e3v\u00e2rsit m\u00e2n\u00e3stirea Pobrata, care era zidit\u00e3 de d\u00e2nsul, si o au sfintit. Asijderea si la R\u00e2sca au \u00eenceput, si Dobrov\u00e3tul au istovit, si la C\u00e3priana m\u00e3n\u00e3stire au lucrat\u00bb (7)<\/span>.
\nC\u00e2nd mesterii au ispr\u00e3vit si aici lucrul si m\u00e2n\u00e3stirea \u00abnou zidit\u00e3\u00bb – cum spune inscriptia de mai jos – se preg\u00e3tea de ceremonia sfintirii pentru o viat\u00e3 nou\u00e3, sosi de la Curte si darul cel din urm\u00e3 al ctitorului: Tetraevanghelul traditional, scris frumos pe 276 foi de pergament, \u00eempodobit cu ornamente \u00een diferite culori si legat \u00een scoarte de argint poleite cu aur (8)<\/span>. Pentru a da ofrandei toat\u00e3 solemnitatea cuvenit\u00e3, s’au gravat \u00een jurul icoanei de pe scoarta din dos, aceste r\u00e2nduri memoriale, pe care le citez \u00een traducere:<\/p>\n

Piosul si iubitorul de Hristos Ioan Petru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al \u00eentregii tari a Moldovlahiei, si Doamna lui Elena si copiii domniilor noastre Ilias voevod si Stefan si Constantin, am f\u00e3cut si am \u00eempodobit acest Tetraevanghel si l-am dat pentru rug\u00e3ciunea domniilor noastre \u00een a noastr\u00e3 m\u00e2n\u00e3stire zidit\u00e3 din nou, Adormirea Preacuratei N\u00e3scatoarei de Dumnezeu, numit\u00e3 C\u00e3priana, \u00een anul 7053 ( = 1545), luna Octombrie.<\/em><\/p>\n

Ce mesteri si-au unit iscusinta ca s\u00e3 fac\u00e3 si acest giuvaer pentru gesturile de m\u00e3rinimie ale Domnului, nu stim. Epoca e plin\u00e3 de munc\u00e3 artistic\u00e3 si monumentele ei anonime dep\u00e3sesc cu mult num\u00e3rul lucr\u00e3rilor semnate. Alte odoare trimise m\u00e2n\u00e3stirii \u00een acelasi timp de generosul ei protector, s’au spulberat \u00eentr’o ne\u00eenchipuit\u00e3 v\u00e2nturare de vrernuri si de oameni, p\u00e2n\u00e3 c\u00e2nd unele s’au pr\u00e3p\u00e3dit cu totul, iar altele s’au oprit cine stie unde: o cruce d\u00e3ruit\u00e3 de Domn ctitoriei sale la 1544 se afla pe vremuri \u00een tezaurul catedralei Sf. Nicolae din Vilno (9)<\/span>, pe c\u00e2nd un \u00abepitaf brodat, din anul 1545, de origine moldoveneasc\u00e3\u00bb (10)<\/span> – care s’ar putea s\u00e3 fi fost lucrat pentru m\u00e2n\u00e3stirea C\u00e3priana, \u00een acelasi an \u00een care se trimitea un alt epitaf cusut cu fir, precum si dou\u00e3 patrafire, m\u00e2n\u00e3stirii Dionisiu de la Muntele Atos (11)\u00a0<\/span>-se p\u00e3stra \u00een biserica Nasterii M\u00e2ntuitorului din Kiev, unde a fost \u00abdus de un soldat \u00een secolul al XVIII-lea\u00bb.
\nManuscrisul de la C\u00e3priana se deosebeste doar \u00eentr’un am\u00e3nunt al felului de a dispune materialul, de primul Tetraevanghel copiat \u00een Moldova, \u00een anul 1429, de monahul Gavril de la m\u00e2n\u00e3stirea Neamtu. La \u00eenceput sunt dou\u00e3 capitole de tipic : unul, despre num\u00e3rul evangheliilor cite se citesc \u00eentr’un an si ordinea pericopelor, de unde \u00eencep si unde se sf\u00e2rsesc; al doilea arat\u00e3 ce evanghelie trebue s\u00e3 se citeasc\u00e3 \u00een fiecare zi a anului. Urmeaz\u00e3 evangheliile, \u00een ordinea: Matei, Marcu, Luca si Ioan, fiecare fiind precedat\u00e3 de un indice al uglavelor\u00bb, adic\u00e3 al pericopelor \u00een care este \u00eemp\u00e3rtit\u00e3, si de precuv\u00e2ntarea arhiepiscopului Teofilact al Bulgariei. La sf\u00e2rsit se d\u00e3 un indice pentru evanghelia fiec\u00e3rei sarb\u00e3tori, a sfintilor alesi si a s\u00e3rb\u00e3torilor \u00eemp\u00e3r\u00e3testi, si un alt indice al \u00abglasurilor si al evangheliilor Invierii si al Apostolului si al Evangheliei\u00bb. Dup\u00e3 cum vedem, Tetraevanghelul acesta difer\u00e3 de majoritatea celor cunoscute p\u00e2n\u00e3 la aceast\u00e3 dat\u00e3 prin aceea ca pune dou\u00e3 indice tipiconale la \u00eenceput si dou\u00e3 la sf\u00e2rsit, \u00een loc si le adaoge pe toate la urma c\u00e3rtii, cum era obiceiul.
\nDin nefericire, nu stim care este ast\u00e3zi soarta manuscrisului. Acum mai bine de o sut\u00e3 de ani (1844), c\u00e2nd a fost descris pentru prima data \u00eentr’o revist\u00e3 stiintific\u00e3 din Odesa, se g\u00e3sea, se pare, \u00een Basarabia \u00eenv\u00e3tatul rus care s’a ocupat de el n’a g\u00e3sit de cuviint\u00e3 s\u00e3 ne spun\u00e3 \u00een ce loc anume. In aceeasi revist\u00e3 s’au reprodus \u00eens\u00e3, cu procedeul sumar al vremii, dou\u00e3 litografii cu scoartele de argint poleit ale c\u00e3rtii. Una \u00eenf\u00e3tiseaz\u00e3 Cobor\u00eerea lui Isus \u00een iad, care \u00een iconografia veche a Bisericii ortodoxe simbolizeaz\u00e3 Invierea Domnului, adic\u00e3 triumful Legii noi asupra Legii vechi, cealalt\u00e3 \u00eenf\u00e3tiseaz\u00e3 Adormirea Maicii Domnului, care era hramul m\u00e3n\u00e3stirii C\u00e3priana. Le-am publicat din nou, pe am\u00e2ndou\u00e3, alt\u00e3dat\u00e3 (12)<\/span>, ca un semn al piet\u00e3tii care leag\u00e3 istoria rom\u00e2nesc\u00e3 de p\u00e3m\u00e2ntul Basarabiei.
\nEmil TURDEANU
\n<\/strong><\/span>Fiinta Romaneasca, Nr. 2, Paris 1964<\/em><\/span>
\n_______
\n(1)<\/span> I. Ursu, Petru Rares, <\/em>Buc., 1923, p. 66.
\n(2)<\/span> Ibidem, <\/em>p. 66.
\n(3)<\/span> Ibidem, <\/em>p. 88.
\n(3)<\/span> Mihai Cost\u00e3chescu, Documentele moldovenesti \u00eenainte de Stefan cel Mare, <\/em>1, Iasi, 1931, p. 135-141.
\n<\/em>(5)<\/span> Ibidem, p. 248-253. Vszi si Fiinta Rom\u00e2neasc\u00e3,<\/em> 1, 1, 1963, p. 71, nota.
\n(6)<\/span> loan Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare<\/em>, I, Buc., 1913, p. 144-147.
\n(7)<\/span> Grigorie Ureche, Letopisetul T\u00e3rii Moldovei<\/em>, ed. C. Giurescu, Buc., 1916, p. 161-162.
\n(8)<\/span> Descris in mai multe r\u00e2nduri: N. Murzakevic, Nadpis na oklade Evangelija v monastyre Kipriana<\/em>, in Zapiski Odesskago obscestva istorii i drevnostej,<\/em> Odesa, I, 1844, p. 288-292 si pl. III-IV. Inscriptiile manuscrisului le-a publicat si P. A. Syrku, Iz istorii snosenij russkyh s Rumynami, <\/em>in Izvestija otdelenija russkago jazyka i slovesnosti imp. Akademii Nauk,<\/em> I-3, 1896, p. 503-504. O descriere am\u00e3nuntit\u00e3 a eontinutului se g\u00e3seste la A. I. Jacimirskij, Iz istorii slavajanskoj pis’mennosti v Moldavii i Valahii XV-XVII vv.,<\/em> in Pamjatniki drevnej pis’mennosti i iskusstva,<\/em> CLXII, p. LXIII-LXV, unde se public\u00e3, la p. 21-23, mai multe pericope din acest manuscris.
\n(9)<\/span> Russkaja Vil’na. Prilozenie k putesestvijazm po svjat. mestam russkim,<\/em> 1864, p. 28: citat dup\u00e3 A. 1. Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti,<\/em> p. LXII, nota 1.
\n(10)<\/span> N. I. Petrov, Istoriko-tipograficeskie ocerki drevnjago Kieva,<\/em> Kiev, 1897, p. 200 ; Acelasi, Rumynskie hudoestvennye pamjatniki v Rossii i vozmolnost vlijanija ih na russkoe iskusstvo,<\/em> in Trudy cetynadcatago arheologiceskago saezda v Cernigrad,<\/em> 1908, t. II, p. 88-95.
\n(11)<\/span> Emile Turdeanu, La broderie religieuse en Roumanie, I. Les epitaphioi moldaves aux XV’ et XVI’ siecles,<\/em> in Cercet\u00e3ri Literare<\/em>, IV, 1940, p. 190-193, 210 si pl. VIII ; II. Les itoles des XV’ et XVI’ siecles,<\/em> in Buletinul Institutului rom\u00e2n din Sofia,<\/em> I, 1941, p. 51-53.
\n(12)<\/span> Emile Turdeanu, La reliure roumaine ancienne<\/em>, in Revue des Etudes rountaines<\/em>, I, 1953, pl. I-II. Vezi si o reproducere mai veche in studiul lui Gr. St. Berechet, M\u00e2n\u00e3stirea C\u00e3priana<\/em>, in Comisiunea monumentelor istorice. Sectia din Basarabia. Anuar<\/em>, II, Chisin\u00e3u, 1928, p. 89-109.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u00c3RTI DE ALT\u00c3DAT\u00c3 C\u00e3derea lui Petru Rares din prima domnie a dat \u00een m\u00e2inile Turcilor o parte din Moldova de r\u00e3s\u00e3rit. Dup\u00e3 ce, p\u00e2n\u00e3 la 1538, Turcii nu st\u00e3p\u00e2neau din p\u00e3m\u00e2ntul t\u00e3rii decat fort\u00e3retele cucerite de la Stefan cel Mare, Chilia si Cetatea Alb\u00e3 (1484), \u00abportile Moldovei\u00bb, acum ei \u00eesi aseaz\u00e3 garnizoana la Tighina si […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-3958","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-pagini-din-exil"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-11Q","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3958","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3958"}],"version-history":[{"count":25,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3958\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3962,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3958\/revisions\/3962"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3958"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3958"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3958"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}