{"id":3799,"date":"2011-12-24T12:51:28","date_gmt":"2011-12-24T18:51:28","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=3799"},"modified":"2011-12-24T17:17:04","modified_gmt":"2011-12-24T23:17:04","slug":"craciunul-romanesc-de-vasile-bancila","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=3799","title":{"rendered":"CR\u0102CIUNUL ROM\u00c2NESC de Vasile B\u0103ncil\u0103"},"content":{"rendered":"
<\/em><\/em><\/p>\n
\n
\n
\"\"<\/dt>\n
Na\u015fterea lui Iisus<\/dd>\n<\/dl>\n

Ziarul \u201cCuv\u00e2ntul<\/strong>\u201c, Serie Nou\u0103, Anul XVII, Nr. 73, Miercuri 25 Decembrie 1940<\/span>
\n<\/em>S\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului are multe semnifica\u0163ii.
\nUna \u015fi cea dint\u00e2i este \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ideea de na\u015ftere, de nou\u0103 \u00eencep\u0103tur\u0103 \u00een lume. Acum s’a n\u0103scut Iisus Hristos, M\u00e2ntuitorul f\u0103g\u0103duit omului chiar dela \u00eenceput, de c\u00e2nd a c\u0103zut \u00een p\u0103cat. In cele trei zile ale Cr\u0103ciunului, \u00een ajunul \u015fi zilele care \u00eel urmeaz\u0103, tr\u0103im ideea \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 a na\u015fterii Celui care avea s\u0103 introduc\u0103 \u00een istorie pe noul Adam.
\nAlt\u0103 semnifica\u0163ie este \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ideea copl\u0103riei. Nicic\u00e2nd ca la Cr\u0103ciun copilul nu troneaz\u0103 mai mult \u00een preocup\u0103rile, g\u00e2ndurile \u015fi toate tr\u0103irile noastre. In aceste zile de mare praznic s\u0103rb\u0103toresc, se bucur\u0103 \u00een primal r\u00e2nd copil\u0103retul cre\u015ftin din toat\u0103 lumea. Mai mult: se bucur\u0103 \u00eensu\u015fi copilul care a fost \u00een noi, adul\u0163ii, alt\u0103dat\u0103. Din lumea feeric\u0103 \u015fi parc\u0103 de pe alt t\u0103r\u00e2m a copil\u0103riei noastre uitate, \u00eencep s\u0103 \u00eenvie amintirile, s\u0103 se legene ademenitor, ca funigeii de vis \u015fi s\u0103 \u00eencropeasc\u0103 o lume frumoas\u0103, un paradis pe care l-am pierdut.
\nCine nu simte misc\u00e2nd \u00een el, cu acest prilej, un pu\u015ft scump, care a fost acum zece, dou\u0103zeci, treizeci de ani sau mai mult \u015fi care \u00een timp ce i se lipeau n\u0103rile de ger umbla cu mo\u015f ajunul \u015fi cu alte obiceiuri pe la casele gospodarilor, ori m\u0103car la unchi \u015fi m\u0103tu\u015fe, la cunoscuti si prieteni?
\nParca si acum auzi\u00a0 z\u00e3pada sc\u00e2rt\u00e2ind sub t\u00e3lpile mici si parca vezi stelele clipind sus \u00een seninul at\u00e2t de \u00eenalt \u015fi totu\u015fi at\u00e2t de prietenesc, asa cum el nu se arat\u00e3 dec\u00e2t copiilor!\u00a0 Cr\u00e3ciunul e \u015fi ziua amintirilor, e ziua c\u00e2nd si adul\u0163ii devin, \u00eentr’o privin\u0163\u00e3, copii… Dar nu numai at\u00e2t. Copilul cel mai mare, copilul dumnezeiesc al Craciunului, este Hristos \u00eensu\u015fi. La Pa\u015fti, ne g\u00e2ndim la Cel ce a murit pe cruce, la jertfa cutremur\u00e3toare, la figura b\u00e3rb\u00e3teasc\u00e3 \u015fi \u00eendurerat\u00e3 a M\u00e2ntuitorului. La Cr\u00e3ciun, ne g\u00e2ndim la copilul Iisus, la Cel din iesle. Si sufletul nostru se odihne\u015fte poposind asupra acestei imagini fragede, care ne face s\u00e3 uit\u00e3m durerile si s\u00e3 l\u00e3s\u00e3m cele mai curate nostalgii spirituale s\u00e3 bat\u00e3 din aripi, \u00een cea mai discret\u00e3 si mai ispititoare dintre surdine… Mai ales \u00een Occident, unde mediul burghez \u00eemb\u00e3tr\u00e2nit simte nevoia unui contrast, se vorbeste la Cr\u00e3ciun de “micul Iisus”. E nevoia de a c\u00e3uta copil\u00e3ria, de a tr\u00e3i ideea copilului, de a o r\u00e3sf\u00e3ta chiar, de a se extazia in fata ei…
\nPe de alt\u00e3 parte si \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu aceasta, e la Cr\u00e3ciun o semnificatie pedagogic\u00e3. Acum copiii sunt sanctionati pentru faptele lor de c\u00e3tre cel mai b\u00e3tr\u00e2n si mai popular pedagog al lumii care este mos Cr\u00e3ciun… Un pedagog plin de bl\u00e2ndete, de resurse si de umor, care aduce daruri copiilor buni, dar care alt\u00e3dat\u00e3 stie s\u00e3 salveze prestigiul pedagogiei si s\u00e3 fie ne\u00eendurat cu cei r\u00e3i. Nici la Pasti, nici la Sf\u00e2ntul Neculai, nici chiar la Anul Nou, nu e at\u00e2t de accentuat\u00e3 ideea r\u00e3spl\u00e3tirii pedogogice a copillor prin daruri, cum este la Cr\u00e3ciun, ziua cea mai mult dorit\u00e3 de copii.
\nPentru noi cei mari si mai cu seama pentru taranii nostri, mai e la Craciun si ideea odihnei si a petrecerii. Cr\u00e3ciunul vine in miez de iarn\u00e3 c\u00e2nd se spune, cu drept sau f\u00e3r\u00e3, ca unii t\u00e3rani hiberneaz\u00e3 oarecurn. Si cum tot ei au acum bucatele adunate in hambare, pot s\u00e3 p\u00e3r\u00e3seasc\u00e3 asceza alimentar\u00e3 a verii si a celorlalte epoci de munc\u00e3 \u00eencordat\u00e3 si s\u00e3 se sature! M\u00e3car odat\u00e3 pe an ori cu unele excese. E \u015fi acesta un fel de rit \u00eeng\u00e3duit foarte rar si care aduce oarecare echilibru in higiena t\u00e3r\u00e3neasc\u00e3.
\nDar nu e numai at\u00e2t. Fiindc\u00e3 am vorbit de t\u00e3ranii rom\u00e2ni, s\u00e3 spunem ca tot acum e pentru el vremea celor mai multe si mai spectaculoase datini. Din ajunul Cr\u00e3ciunului si p\u00e2n\u00e3 la sf\u00e2ntul Ion e un cortegiu de datini, e de fapt un fel de pies\u00e3 in cadru cosmic, ce se joac\u00e3 \u00een timp de dou\u00e3 s\u00e3pt\u00e3m\u00e2ni. Intr’un fel, acum nu sunt mai multe s\u00e3rb\u00e3tori, ci e una singur\u00e3 cu explozii festive succesive. O singur\u00e3 s\u00e3rb\u00e3torre sau o procesiune de s\u00e3rb\u00e3tori – si de datini.
\nAceste datini au o origine foarte indep\u00e3rtat\u00e3. Ele amintesc de romani, de elini, de daci, de Asia, de peninsula balcanic\u00e3, si sunt unele, cum sunt colindele, pentru care anume cercet\u00e3tori caut\u00e3 \u00eenceputuri chiar \u00een preistorie…
\nSi atunci, o alt\u00e3 semnificatie a Cr\u00e3ciunului e c\u00e3 ne aminteste de ce e mai vechiu in noi ca popor, de cea dint\u00e2i copil\u00e3rie a noastr\u00e3 ca neam si chiar de vremurile nebulonse, legendare, care s’au tors \u00een aceste locuri \u00eenainte de a veni noi pe lume. Prin Cr\u00e3ciun facem deci o adev\u00e3rat\u00e3 baie spiritual\u00e3 de istorie, de arheologie, de etnografie. Dac\u00e3 vrem s\u00e3 ad\u00e2ncim aceste lucruri, avem acum prilejul s\u00e3 ne oglindim \u00een \u00eenceputurile noastre ca neam si s\u00e3 intelegern mai bine misiunea noastr\u00e3, c\u00e3ci numai cine nu nit\u00e3 de unde a plecat, nu-si r\u00e3t\u00e3ceste drumul.\u00a0 Revenirea la isvor e cea mai bun\u00e3 terapeutic\u00e3 pentru un neam.
\nDar se va spune: aceste datini au venit de pretutindeni, in foarte mare parte. Legendele, superstitiile, cul tele, obiceiurile, s\u00e3rb\u00e3torile, au c\u00e3 l\u00e3torit mult in istoria omenirii, s’au atras usor, s’au contopit adesea, dup\u00e3 o chimie sufleteasc\u00e3 de ciudate valente… dup\u00e3 cum, iar\u00e3si, e adev\u00e3rat c\u00e3 alt\u00e3dat\u00e3 produse similare s’au n\u00e3scut sponotan in regiuni deosebite. In datinile rom\u00e2nesti putem des lusi influente, contamin\u00e3ri, asa de variate, \u00eenc\u00e2t multe din ele formea z\u00e3 un adev\u00e3rat bazar folcloric.
\nSi totusi, aceasta nu infirm\u00e3 nmic.
\nMai int\u00e2i, obiceiurile noastre nu sunit si la apuseni. Acolo crestinis mul medieval a comb\u00e3tut foarte mult folclorul, iar mai t\u00e2rziu s’a a d\u00e3ugat viata burghez\u00e3. Din cauza aceaasta, s’a produs \u00een acele p\u00e3rti o secet\u00e3 jalnic\u00e3 de datini: Noi ne individualiz\u00e3m, ne specific\u00e3m, din acest punct de vedere, fat\u00e3 de Apus. Tari si bogati prin s\u00e3rb\u00e3torile si datinile noastre, avem ce opune a celui Occident, care ne tiranizeaz\u00e3 cu prestigiul lui din alte domenii. Folclorul de Cr\u00e3ciun, ca si cel din alte epoci, ne d\u00e3 deci putinta sa ne afirm\u00e3m in directia autohtoniz\u00e3rii si aceasta tocmai fat\u00e3 de principalul agent de \u00eenstr\u00e3inare a noastr\u00e3.
\nPe urm\u00e3 multe din datinele noa stre sunt numai la noi, ele neg\u00e3sindu-se si la popoarele vecine. Deci alt element de individualizare.
\nDar partea cea mai \u00eensemnat\u00e3 e c\u00e3 \u00een jurul acestor datini, chiar daca odinioar\u00e3 au venit din alte p\u00e3rti, s’a structurat spiritul rom\u00e2nesc. Ele fost rom\u00e2nizate, ad\u00e2nc si specific lo calizate si transformate de sufletul nostru.
\nLa Cr\u00e3ciun, \u00een mijlocul obiceiurilor romaneti,ne regasim deci pe noi, in ceeace este mai tipic al nostru.
\nSi \u00een acest caz Craciunul are sau trebuie sa aib\u00e3 pentru rom\u00e2ni, mai ales doua sensuri precise. Unul e cel de nastere cum am v\u00e3zut. Altul e cel de autohtonie sau localism rom\u00e2nesc.\u00a0 La un loc, aceste dou\u00e3 sensuri \u00eenseamn\u00e3 nastere \u00eentru rom\u00e2nism<\/strong>. Craciunul cap\u00e3t\u00e3 prin urmare un \u00eenteles misionar pentru noi. In generala \u00eenstr\u00e3inare de structur\u00e3 care ne cuprinde – chiar c\u00e2nd avem vointa formata sau entuziasmat\u00e3 de a fi rom\u00e2ni – sarbatorile Craciunului ne cheam\u00e3 la realitatea necesar\u00e3 organic\u00e3, la istorie, la miturile originare \u00een care s’a f\u00e3cut pl\u00e3mada noastr\u00e3!
\nCraciunul e religie, dar el este \u00eenc\u00e3 ceva pentru noi: e un moment de misiune. Din cauza tezaurului de datini cu care vine el. Aceste datini trebue sa le studiem si sa le p\u00e3str\u00e3m \u00een forma lor, pentru interesul si frumusetea lor \u00een sine. Dar trebue sa mergem mai departe si sa descifram \u00een ele sensuri spirituale, modalitati de a fi. Aceste modalitati de a fi, constitutive sufletului rom\u00e2nesc, ne vor ajuta sa intelegem drumul pe care urmeaza sa umblam in viitor. Popoarelele mai mult dec\u00e2t indivizii, traiesc mai mult printr’un destin spiritual. De fapt nu traiesc dec\u00e2t prin acesta. Sarbatorile bogate ale Craciunului rom\u00e2nesc ne spun si ele c\u00e3 avem o personalitate a noastr\u00e3 si deci dreptul la o misiune. Iar aici dreptul \u00eenseamn\u00e3 datorie.
\nAcum c\u00e2nd \u00eencepe an nou \u00een istoria rom\u00e2nilor prin iruperea \u00een existent\u00e3 a legionarismului, trebue sa punem la contributie si s\u00e3rb\u00e3torile. Legionarismul e o chemare dinamic\u00e3 \u00een noi \u00eensine. In aceast\u00e3 chemare, Cr\u00e3ciunul poate fi un moment, unul din cele mai pline. La Craciun s’a nascut Mesia. Dar tot Craciunul cat\u00e3 s\u00e3 fie folosit \u00eentr’o pedagogie national\u00e3 ca un prilej de nastere \u00eentru rom\u00e2nism. Datinile lui bogate sunt un minereu de pret, din care se poate extrage aur pentru sufletul si rostul rom\u00e2nesc.
\nVasile B\u0102NCIL\u0102<\/span><\/strong>
\nZiarul \u201cCuv\u00e2ntul<\/strong>\u201c, Serie Nou\u0103, Anul XVII, Nr. 73, Miercuri 25 Decembrie 1940<\/em><\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Na\u015fterea lui Iisus Ziarul \u201cCuv\u00e2ntul\u201c, Serie Nou\u0103, Anul XVII, Nr. 73, Miercuri 25 Decembrie 1940 S\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului are multe semnifica\u0163ii. Una \u015fi cea dint\u00e2i este \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ideea de na\u015ftere, de nou\u0103 \u00eencep\u0103tur\u0103 \u00een lume. Acum s’a n\u0103scut Iisus Hristos, M\u00e2ntuitorul f\u0103g\u0103duit omului chiar dela \u00eenceput, de c\u00e2nd a c\u0103zut \u00een p\u0103cat. In cele […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[30,4],"tags":[],"class_list":["post-3799","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-de-craciun","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-Zh","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3799","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3799"}],"version-history":[{"count":17,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3799\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3822,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3799\/revisions\/3822"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}