{"id":3507,"date":"2011-11-30T16:00:43","date_gmt":"2011-11-30T22:00:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=3507"},"modified":"2011-11-30T18:14:32","modified_gmt":"2011-12-01T00:14:32","slug":"de-ce-s-a-realizat-asa-de-greu-unirea-de-dr-ing-razvan-voicu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=3507","title":{"rendered":"De ce s-a realizat a\u015fa de greu Unirea? de Dr. ing. R\u0103zvan Voicu"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\"\"

Rom\u00e2nia Mare<\/p><\/div>\n

Unirea de la 1 decembrie 1918, s-a realizat c\u00e2nd rom\u00e2nii au ajuns la un nivel social destul de avansat, astfel \u00eenc\u00e2t, adev\u0103rul istoric a fost cunoscut \u015fi \u00eenteles de foarte mult\u0103 lume. Toate aceste cuno\u015ftiinte au dus la perceptia necesit\u0103tii Unirii. Unirea s-a datorat \u015fi unei pleade de lideri rom\u00e2ni de exceptie care \u015fi-au realizat studiile \u00een diferite p\u0103rti ale Europei \u015fi care au fost capabili s\u0103 formuleze o cerere de acord \u015fi actiune din partea populatiei. Aceast\u0103 Unire i-a luat prin surprindere pe multi, dar mai ales pe cei ce nu doreau Unirea (Austria, Ungaria, Rusia etc). Du\u015fmanii Unirii si implicit ai familiei regale au fost \u015fi comuni\u015ftii care p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1945 erau \u00een jur de o mie \u015fi erau formati \u00een primul r\u00e2nd din membrii unor minorit\u0103ti nationale. Nu am nimic \u00eempotriva minorit\u0103tilor nationale, dimpotriv\u0103 ele aduc un plus de cultur\u0103 \u015fi stabilitate acolo unde se respect\u0103 legea. Aceast\u0103 UNIRE de la 1 decembrie 1918 dup\u0103 sute de ani de chinuri \u015fi nedrept\u0103ti f\u0103cute, at\u00e2t de str\u0103ini c\u00e2t \u015fi de tr\u0103d\u0103torii rom\u00e2ni a creat o mobilizare antirom\u00e2neasc\u0103 fantastic\u0103.
\n\u201dCum adic\u0103 UNIRE? Rom\u00e2nii, nu trebuie s\u0103 aib\u0103 o tar\u0103, nu trebuie s\u0103 se de\u015ftepte c\u0103 dup\u0103 aceea descoper\u0103 ni\u015fte lucruri pe care nu au voie s\u0103 le \u015ftie. Haideti s\u0103 erod\u0103m forta de coeziune a neamului rom\u00e2nesc.\u201d A\u015fa g\u00e2ndeau multi dintre liderii Lumii atunci \u015fi din p\u0103cate, \u00een general, a\u015fa g\u00e2ndesc \u015fi ast\u0103zi. Primul pas evident \u00een acest sens a\u00a0fost aducerea la putere a regelui detronat Carol al II-lea al Rom\u00e2niei, \u00een 1930. Dup\u0103 aceea, a fost spijinit Comunismul, iar acum se sprijin\u0103 omogenizarea \u015fi regionalizarea t\u0103rii. \u00centre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, liderii financiari ai Lumii, au lucrat cu h\u0103rnicie la distrugerea elementului rom\u00e2nesc din posturile de conducere ale t\u0103rii. Aproape toate bog\u0103tiile t\u0103rii \u00een timpul lui Carol al II-lea, au intrat sub jurisdictie str\u0103in\u0103, jurisdictie care tuna \u015fi fulgera c\u0103 o natiune veche european\u0103, adic\u0103 cea rom\u00e2n\u0103, a avut voint\u0103 politic\u0103 s\u0103- \u015fi ia destinul \u00een propriile m\u00e2ini \u015fi s\u0103 lupte pentru viitorul s\u0103u national. \u00cen anul 1918, adic\u0103 cel al natiunilor, pe l\u00e2ng\u0103 tara noastr\u0103 s-au format \u015fi alte natiuni (slovaci, cehi, s\u00e2rbi etc) care au fost supuse marilor Imperii. Toate aceste natiuni au suferit nedrept\u0103ti, dar nu se compar\u0103 cu suferintele Natiunii Rom\u00e2ne. De ce toate acestea? De ce at\u00e2ta ur\u0103 asupra acestei natiuni? De ce \u00eenainte de 1859 nu a mai fost posibil\u0103 Unirea de durat\u0103 a tuturor regatelor ca \u00een timpul lui Burebista? De ce Mihai Viteazul nu a reu\u015fit s\u0103 sustin\u0103 unirea mult mai mult timp? De ce regatele dacice, dup\u0103 retragera aureliana (271-276 e.n.) nu au mai fost capabile s\u0103 se uneasc\u0103 ca \u00een timpul lui Burebista? Romanii au plecat \u00een primul r\u00e2nd ca unit\u0103ti militare \u015fi tehnic\u0103 de lupt\u0103, mai putin ca administratie, care era compus\u0103 \u015fi din b\u0103\u015ftina\u015fi daco-geti.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n

Ca \u015fi securi\u015ftii din zilele noastre care au r\u0103mas supu\u015fi mafiei ruse\u015fti, dar \u015fi celei occidentale, daco-getii romanizati au r\u0103mas supu\u015fi romanilor \u015fi au functionat ca o adev\u0103rat\u0103 coloan\u0103 a cincea \u00een regatele daco-getilor, nepermit\u00e2nd unirea tuturor teritoriilor dacilor \u00eentr-un singur stat puternic. De ce? Pentru c\u0103 nu mai exista nici un imperiu care s\u0103 \u00eenving\u0103 un regat dac puternic, care ar fi putut s\u0103 ajung\u0103 un mare imperiu \u015fi lucru acesta nu se dorea de fortele oculte. Este o supozitie care are o logic\u0103. \u00cen timpul n\u0103v\u0103lirilor popoarelor migratoare se \u00eentelege de ce nu s-a mai putut realiza unirea regatelor dacice. Exist\u0103 mii de dovezi privind continuitatea noastr\u0103 pe aceste meleaguri. A \u00eenceput s\u0103 functioneze apartenenta noastr\u0103 la con\u015ftiinta dacic\u0103 abia \u00een timpul lui Glad, Gelu \u015fi Menumorut sau iar am pus \u00een fata faptului implinit marile puteri ale timpului? Distrugerea capitalei Sarmisegetuza , executia unor lideri daci, ca \u015fi str\u0103mutarea c\u00e2torva zeci de mii de daci \u00een diverse p\u0103rti ale Imperiului Roman, a \u00eensemnat a\u015fa de mult, c\u0103 abia peste cinci secole de la retragera roman\u0103 dacii, mai nou rom\u00e2nii, au fost \u00een stare s\u0103 se organizeze? De ce o delimitare at\u00e2t de categoric\u0103 a istoricilor fat\u0103 de daco-geti? Doar studiul acestui mare popor al antichit\u0103tii este un fenomen \u015ftiintific istoric asem\u0103n\u0103tor cu istoria partilor, grecilor \u015fi romanilor? Adic\u0103 mari istorici rom\u00e2ni Nicolae Densu\u015fianu \u015fi Vasile P\u00e2rvan au studiat cu profesionalism istoria dacilor, iar \u201ecelebrii\u201d profesori de ast\u0103zi (\u00een majoritate) refuz\u0103 din start aproape orice studiu cu privire la daco-geti. Sunt oare prea valoro\u015fi sau ascult\u0103 de st\u0103p\u00e2ni? Noi suntem dornici s\u0103 fim informati despre noi documente privind daco-getii. Dar cine s\u0103 aprofundeze acest capitol al istoriei noastre? Fo\u015ftii profesori comuni\u015fti care s-au dovedit a fi \u00een proportie de 90%, fo\u015fti securi\u015fti sau colaboratori ai securit\u0103tii? Sau poate tinerii no\u015ftri istorici care pot r\u0103m\u00e2ne \u00een facult\u0103tile de istorie numai dac\u0103 au un dosar bun \u015fi cerceteaz\u0103 doar ce li se impune? Acest lucru nu este valabil pentru toti, dar pentru majoritate da. Nu ni se spune clar niciodat\u0103 de ce ne- am numit rom\u00e2ni \u015fi nu vlahi sau rum\u00e2ni? Poate nu trebuie s\u0103 \u015ftim cum ne-am format? Poate noi trebuie s\u0103 pierim ca natie \u015fi \u00een locul nostru s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cei care mai nou se numesc rromi, ca s\u0103 aib\u0103 \u015fi ei o tar\u0103 cu nume de Romia, sau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ungurii (Ungaria Mare) sau chinezii sau poate ora\u015ful Roma se va numii Rromia, bine\u00eenteles conduc\u0103torii fiind liderii financiari ai Lumii. Sau poate nu este a\u015fa \u015fi nimeni nu are nimic cu noi! Repet, eu respect toate minorit\u0103tile noastre nationale, care au respect la r\u00e2ndul lor fat\u0103 de tara \u00een care tr\u0103iesc, dar \u00eemi pun \u015fi eu \u00eentreb\u0103ri. De ce se fac eforturi uria\u015fe de c\u0103tre multi oameni politici de la noi, dar mai ales de cei din zona muntilor Or\u0103\u015ftiei, ca cet\u0103tile dacice s\u0103 fie scoase din patrimoniu UNESCO? De ce istoria \u00eenv\u0103tat\u0103 \u00een \u015fcoli nu se mai nume\u015fte Istoria Rom\u00e2nilor? De ce se dore\u015fte ca istoria national\u0103 s\u0103 fie scoas\u0103 definitiv din programa \u015fcolar\u0103? Se \u00eencearc\u0103 acelea\u015fi lucru cu Rom\u00e2nia ca \u00een perioda interbelic\u0103, dar atunci erau destui patrioti rom\u00e2ni care le puteau face fat\u0103. Dar cum am mai spus, Comunismul a fost adus la noi tocmai pentru a sc\u0103pa tara de acei eroi \u015fi pentru ca rom\u00e2nii s\u0103 \u00eenteleg\u0103 c\u0103 nu au nici un drept \u00een tara lor. \u015ei se pare c\u0103 acei mari ai Lumii au dreptate. Ce a \u00eensemnat democratia pentru rom\u00e2ni \u00een ultimele dou\u0103 decenii? Distrugerea t\u0103rii! Toate aceste lucruri, ne fac s\u0103 \u00eentelegem c\u0103 noi nu trebuie s\u0103 exist\u0103m sau trebuie s\u0103 exist\u0103m ca sclavi. De ce au profesorii, cercet\u0103torii \u015fi medicii salarii mici? Pentru a se descotorisi de ei sau ca ei s\u0103 emigreze! De ce t\u0103ranii nu mai au posibilit\u0103ti s\u0103-\u015fi cultive p\u0103m\u00e2ntul? Ca s\u0103 nu mai lupte pentru el. Se dore\u015fte ca rom\u00e2nul s\u0103 \u015ftie foarte bine c\u0103 oricum ar lupta nu are nici o \u015fans\u0103 de izb\u00e2nd\u0103. Dar \u201eb\u0103ietii ace\u015ftia inteligenti\u201d uit\u0103 de sistemul energetic fantastic de pe teritoriul t\u0103rii noastre.
\nDr. ing. Razvan Voicu
\n<\/strong>(capitol din volumul recent aparut cu titlul “Istoria, politica si mediul inconjurator”<\/strong>, Buc, 2011)<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Unirea de la 1 decembrie 1918, s-a realizat c\u00e2nd rom\u00e2nii au ajuns la un nivel social destul de avansat, astfel \u00eenc\u00e2t, adev\u0103rul istoric a fost cunoscut \u015fi \u00eenteles de foarte mult\u0103 lume. Toate aceste cuno\u015ftiinte au dus la perceptia necesit\u0103tii Unirii. Unirea s-a datorat \u015fi unei pleade de lideri rom\u00e2ni de exceptie care \u015fi-au realizat […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[],"class_list":["post-3507","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-la-ordinea-zilei"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-Uz","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3507","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3507"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3507\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3512,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3507\/revisions\/3512"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3507"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3507"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3507"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}