{"id":2994,"date":"2011-10-06T04:55:41","date_gmt":"2011-10-06T10:55:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=2994"},"modified":"2011-10-06T04:55:41","modified_gmt":"2011-10-06T10:55:41","slug":"ion-siugariu-despre-volumul-%e2%80%9cizvoare%e2%80%9d-de-iulian-vesper-ed-fundatiilor-regale-bucuresti-1942","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=2994","title":{"rendered":"Ion \u015eiugariu despre volumul \u201cIzvoare\u201d de Iulian Vesper (Ed. Funda\u0163iilor Regale, Bucure\u015fti, 1942)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a>

Poetul Iulian Vesper<\/p><\/div>\n

\u00a0(Revista Funda\u0163iilor Regale, Anul X, Nr.1. Ianuarie 1943)
\n<\/em><\/span>Dintre poetii bucovineni afirmati de la 1930 \u00eencoace, d. Iulian Vesper este cel mai adunat \u00een el \u00eensusi, mai \u00eengrijit \u00een expresie si mai rezervat \u00een tonalitati. Poeziile cuprinse \u00een acest volum aduc o surprinzatoare siguranta formala, un cult al echilibrelor si al claritatii clasice, care impun de la \u00eenceput un poet pe deplin format si stap\u00e2n pe uneltele sale. Judec\u00e2nd dupa poezia Regele Seutho, cea mai lunga si mai frumoasa din volum, aceste calitati de expresie sintetica si lineara, fara \u00eenflorituri zadarnice si lipsite de impuritatile imagiste at\u00e2t de generale \u00een poezia bucovineana t\u00e2nara, par anume or\u00e2nduite pentru a se \u00eemplini \u00een balada, nu o balada de epic pur, dar nici una de tot lirica, ci un fel de amestec fericit, caracteristic pentru poezia d-lui Iulian Vesper. Mijloacele clasice de expresie merg \u00een aceasta balada p\u00e2na la o asemanare directa cu poezia epica antica, at\u00e2t de simpla si at\u00e2t de esentiala \u00een limpezimea ei. Iata, bunaoara, aceasta strofa, al carei suport este o comparatie specific clasica, luata parca din Iliada sau Eneida: <\/p>\n

Precum pe-naltele coline
\nSe-nalta ulmul cel rotat
\nSi-n g\u00e2nd cu zarile senine
\n\u00cenfrunta viforele grele,
\nAstfel si cel ce-n dreapta tine
\nSchiptrul de aur si otele,
\nStap\u00e2n pe moarte si destine
\nCu glas ce tunetul \u00eentrece
\nNevr\u00e2nd furtunii sa se plece,
\nVorbi, uit\u00e2ndu-se pe sine (p. 8).<\/p>\n

Urmeaza o cuv\u00e2ntare scurta si clara, transcrisa direct, ca \u00een poezia antica, \u00een termeni retinuti si demni. Apoi din nou, o comparatie asemanatoare celei de mai sus:<\/p>\n

Cum pe la nunti se str\u00e2ng feciorii,
\nVeneau cu pas rasunator
\n\u00cen r\u00e2nduri albe luptatorii
\nDin satele \u00eendepartate.
\nPe maguri rasareau cu zorii
\nFemei cu furcile pe spate.
\n\u00cen ochii limpezi, fara glorii
\nDuceau m\u00e2nii nerazbunate
\nSi z\u00e2mbete prelungi, mirate,
\nCum fulgerele aduna norii (p. 9).<\/p>\n

Poezia \u00eentreaga este un exemplu de sobrietate si liniste clasica, oarecum categorica \u00een definirea d-lui Iulian Vesper. Restul volumului cuprinde bucati lirice retinute, cizelate cu grija \u00eentr-o forma clara si aleasa, amintind mai mult mestesugul sculptorului dec\u00e2t al poetului, intentie, de altfel, marturisita \u00een aceste tertine:<\/p>\n

Trudind lumina, forma sa rasara,
\nDin ad\u00e2ncimi binevestite, clar,
\nSculpta artistul lumea lui barbara.
\nDin anii stinsi sub g\u00e2ndul milenar
\nCrescu un trup senin de primavara
\nCu simetrie de profil solar.
\nDar lucida viata se stingea
\n\u00cen viscolul de zodii si de norme,
\nPe chipul mort se prabusea o stea.
\nArtistul si cu palidul ortac,
\nDe c\u00e2nd zidirea lumii \u00eencepea,
\nIeseau din amintire si din veac.
\n(\u00abArta\u00bb, p. 52)<\/p>\n

Numai \u00eentr-o singura poezie, d. Iulian Vesper se lasa ispitit de v\u00e2rtejurile moderniste, realiz\u00e2nd aceste versuri de notatie imediata, copiate parca din caietele suprarealistilor:<\/p>\n

Pe-un tarm argintiu poposesc. E racoare.
\n1940. Avioane pe-o geana de cer \u00eenstelat.
\nMesserschmidt, Hurricane, Heinkel. Mai multa viteza…
\nLacrimi \u00eemi tulbura ochii. O, pasiune a mortii.
\nTineri pe spinari de vazduh aduc trofee de aur.
\nMai t\u00e2rziu vor pl\u00e2nge pe un razor \u00eenflorit.
\nTristete, lasa-mi sf\u00e2sierile celor ce-au plecat \u00een morm\u00e2nt.
\nNu ma vor vedea \u00eenchiz\u00e2ndu-le pleoapele.
\nO, camarazi, rabdare, e-at\u00e2ta pustiu pe pam\u00e2nt.
\nCarnea joaca-n umbrele felinarelor, \u00een scumpe crivate
\nCa si soarele pe busturile contig. 35, 36.
\nAici \u00een zenitul puterii. De la 3500 metri \u00een \u00abpicaj\u00bb
\nE alta masura. Sur\u00e2dem unor armonii si meridiane
\nStraine. Constelatii, ce frumos c\u00e2mp vizual.
\nFara g\u00e2nduri, frunte triumfatoare, sageata.
\n(\u00abAetas\u00bb, p. 36).<\/p>\n

Poezia poate fi chiar frumoasa, dar ea este cu totul straina de atmosfera clara, clasica, a d-lui Iulian Vesper. E tocmai ceea ce nu e poezia d-sale. \u00cen acest sens comparativ am si citat-o.
\n\u00cen continutul ei, cartea aceasta aduce o zbatere interioara caracteristica generatiei tinere, tristeti si resemnari de umanitate \u00eentelegatoare, cu aripile prea grele pentru a mai \u00eencerca zboruri zadarnice. O anumita liniste si \u00eempacare senina aseamana \u00eensa poezia d-lui Iulian Vesper, si din acest punct de vedere, echilibrului clasic. Este, prin urmare, o carte care defineste o atitudine si un poet format.
\nIon \u015eIUGARIU<\/strong>
\n(Revista Fundatiilor Regale, Anul X, Nr.1. Ianuarie 1943)<\/em><\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0(Revista Funda\u0163iilor Regale, Anul X, Nr.1. Ianuarie 1943) Dintre poetii bucovineni afirmati de la 1930 \u00eencoace, d. Iulian Vesper este cel mai adunat \u00een el \u00eensusi, mai \u00eengrijit \u00een expresie si mai rezervat \u00een tonalitati. Poeziile cuprinse \u00een acest volum aduc o surprinzatoare siguranta formala, un cult al echilibrelor si al claritatii clasice, care impun […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[19],"tags":[],"class_list":["post-2994","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-restituitiri-literare"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-Mi","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2994","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2994"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2994\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3002,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2994\/revisions\/3002"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2994"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2994"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2994"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}