{"id":2982,"date":"2011-10-12T12:01:22","date_gmt":"2011-10-12T18:01:22","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=2982"},"modified":"2011-10-12T13:03:30","modified_gmt":"2011-10-12T19:03:30","slug":"eroi-ai-rezistentei-anticomuniste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=2982","title":{"rendered":"Eroi ai Rezisten\u0163ei Anticomuniste"},"content":{"rendered":"
\"\"<\/a>

"Studen\u0163imea legionar\u0103 s'a aruncat \u00een lupt\u0103 cu tot elanul tinere\u0163ii..."<\/p><\/div>\n

“Dupa 23 August 1944 aliatii nostri din Rasarit au intrat \u00een tara nu ca prieteni, ci ca jefuitori. Au pus stap\u00e2nire treptat pe bunuri, pe pam\u00e2nt si pe sufletele noastre. Comunismul si-a aratat imediat coltii: au \u00eenceput suferintele materiale si morale, iar cu ajutorul tancurilor sovietice comunistii au acaparat toata puterea. \u00cen aceasta situatie, Miscarea Legionara n-a putut ram\u00e2ne indiferenta. Steagul ridicat \u00eempotriva comunismului \u00een 1919 a fost re\u00eenaltat si lupta cu acest flagel satanic a fost revigorata. Tineretul rom\u00e2n a str\u00e2ns r\u00e2ndurile ca sa apere Neamul si Biserica lui Hristos. Studentimea legionara s-a aruncat si ea \u00een lupta cu tot elanul tineretii. S-au re\u00eentors \u00een tara camarazii din exil, unii parasutati, iar altii strabat\u00e2nd pe jos linia frontului, cale lunga, ca sa ajunga acasa si sa ia parte la rezistenta si lupta anticomunista. Toti \u00eempreuna am \u00eencercat sa oprim suvoiul comunist care, mai puternic dec\u00e2t noi, s-a revarsat asupra tarii \u00eentregi. Dar noi n-am disperat, nu ne-am lasat \u00eenfr\u00e2nti, ne-am opus si am rezistat cu trup si suflet timp de decenii, prin lupta si jertfa, fiindca am crezut neabatut \u00een destinul crestin al neamului nostru. \u00cen drumul nostru de rezistenta din 1944-45 pasii ni s-au \u00eendreptat spre dealurile \u00eempadurite si spre minunatele plaiuri ale T\u00e2rnavelor, gasind loc de popas \u00eentre comuna Noul Sasesc si Agnita, \u00een codrul Fetiei, unde-i asezata si padurea Bergheroaia.\u00a0
\nAcolo, pe un adevarat plai, “pe o gura de rai”, se afla un platou, o poiana mare \u00eenconjurata de padure. \u00cen mijlocul acestei poieni sunt \u00eensirate c\u00e2teva gospodarii cu ciobani cu turme de oi si care formeaza asa numitul catun Fetea. Pe aceste plaiuri haladuia Nenea Zaharia cu turma lui de oi si c\u00e2inii lui ciobanesti, cu o pereche de cai fara egal la acea ora \u00een tot judetul. Un cioban desprins ca din legenda, \u00eentrup\u00e2nd toate caracteristicile strabunilor luptatori ardeleni: dragoste de glie si de neam, credinta \u00een Dumnezeu si multa darnicie, \u00eencoronate de o impresionanta bunatate. Erau adunate \u00een el toate aceste calitati, ca sa \u00eentruchipeze prin viata sa toata \u00eentelepciunea seculara si tot umorul poporului rom\u00e2n – un reprezentant autentic al neamului nostru…”<\/p>\n

\"\"<\/a>

Eroi ai Rezisten\u0163ei Anticomuniste<\/p><\/div>\n

“…\u00cemi amintesc cum \u00een primavara anului 1945 stateam toti \u00eentr-o noapte pregatiti pentru aterizarea unui avion. Din timpul zilei pregatisem materialele si lemnele de foc pentru semnalizare, pe un platou, la o distanta destul de \u00eendepartata de casa lui Nenea. Timp de doua saptam\u00e2ni, ziua ram\u00e2neam \u00een padure, iar noaptea ieseam si faceam de straja \u00een aceasta poienita, astept\u00e2nd avionul, cursa care \u00eentre timp a fost contramandata din motive de ordin politico -militar. Dupa ce am reusit sa refacem legatura prin radio cu Armata Nationala, ne-am re\u00eentors la poiana noastra din Bergheroaia, \u00een apropierea adaposturilor construite de noi. La \u00eenceputul anului 1946 Nelu Golea si-a reluat cursurile la Facultatea de Medicina din Cluj. Aici ne-am re\u00eent\u00e2lnit aproape toti c\u00e2ti frecventasem anul scolar universitar 1944\/45 la Facultatea de la Nicaierea. \u00cen Centrul Universitar legionar Cluj stiu ca Nelu Golea a avut functia de raspundere, fiind un colaborator apropiat al Comandamentului legionar din Ardeal. C\u00e2nd \u00eel \u00eent\u00e2lneam, era numai voie buna, plin de dragoste camaradereasca, ceea ce \u00eel facea \u00eendragit de noi toti. Desi vremurile erau grele, iar pentru noi ca studenti legionari si mai grele, consecintele pierderii razboiului simtindu-le din plin, plus si anul de saracie generala datorita secetei din Moldova, totusi acea perioada, p\u00e2na la 15 Mai 1948, ram\u00e2ne pentru generatia noastra cea mai frumoasa perioada din viata studenteasca, cu cele mai frumoase amintiri de adevarata camaraderie si ajutor reciproc legionar. Nelu avea foarte multi prieteni la Cluj, cu legaturi \u00een toate paturile sociale, iar colegii sai de an de Facultate \u00eel iubeau si-l respectau, caci prin tinuta si comportamentul sau el reprezenta cu adevarat studentul legionar din acea perioada. Din Cluj Nelu Golea ori de c\u00e2te ori avea ocazie si clipa de ragaz, facea c\u00e2te un drum spre Fetea, unde lasase o parte din sufletul sau, din viata sa de legionar. Re\u00eent\u00e2lnirile lui cu familia lui Nenea Zaharia erau prilejuri de adevarata sarbatoare. Dupa 15 Mai 1948, a ramas si el \u00een ilegalitate, \u201cfugar\u201d prin Ardeal. C\u00e2nd ne-am despartit pentru ultima data, el a luat-o \u00eenspre Sibiu, iar eu spre Alba Iulia. Dupa o lupta cu politistii din Sibiu, care \u00eencercuisera casa \u00een care se afla \u00eempreuna cu alti c\u00e2tiva colegi medicinisti si buni camarazi, a scapat totusi nevatamat, fiind nevoit sa ia calea exilului. Numai el stie prin ce pericole a trecut si c\u00e2t de grea i-o fi fost viata printre straini. N-a ramas \u00eensa mult \u00een Apus dincolo de Cortina de Fier, caci \u00een 1951, cu o echipa de camarazi la fel de viteji, printre care si bunul sau prieten Mircea Samoila, au revenit \u00een tara parasutati chiar \u00een Codrul Fetea, pe care am\u00e2ndoi \u00eel \u00eendragisera at\u00e2t de mult si-l cunosteau foarte bine. Doreau sa continue lupta de rezistenta anticomunista acasa, pe pam\u00e2ntul rom\u00e2nesc. Si a fost aceasta lupta a lor foarte grea, p\u00e2na la jertfa suprema, lupta pe care istoria neamului din aceasta perioada va trebui sa o scrie cu litere mari pentru generatiile viitoare, de la care li se cuvine respect si recunostinta. Lupta lor a durat p\u00e2na \u00een toamna anului 1953, c\u00e2nd, probabil prin aceiasi m\u00e2rsava tradare cuibarita \u00een creiere bolnave si suflete v\u00e2ndute ale unor renegati ai neamului nostru, aceasta lupta a fost \u00eentrerupta prin arestarea unui numar mai mare de legionari si alti rom\u00e2ni si oameni de bine ce au ajutat. Toti au fost arestati si supusi la crime inimaginabile \u00een beciurile Securitatii din tara. Justitia tradatoare, pusa \u00een slujba dusmanilor si a strainilor de neam, i-a condamnat la moarte si i-a executat la Jilava. Mormintele lor au ramas necunoscute, dar sufletele lor sunt \u00een cer alaturi de ale celorlalti eroi si martiri ai neamului si ai Miscarii Legionare…”
\nFragmente din capitolul<\/em> “Centrul de Rezisten\u0163\u0103 din codrii de la Fetea”<\/em><\/span><\/strong> de Dina Teglariu,<\/em> volumul<\/em> “Procesul Legionarilor Parasuta\u0163i – 1953”,<\/span><\/em><\/strong> Edi\u0163ia a V-a \u00eentregita, 2000<\/em><\/p>\n

\u2022<\/span> Vezi \u015fi “Ion Golea – Condamnat la moarte prin \u00eempu\u015fcare”<\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Dupa 23 August 1944 aliatii nostri din Rasarit au intrat \u00een tara nu ca prieteni, ci ca jefuitori. Au pus stap\u00e2nire treptat pe bunuri, pe pam\u00e2nt si pe sufletele noastre. Comunismul si-a aratat imediat coltii: au \u00eenceput suferintele materiale si morale, iar cu ajutorul tancurilor sovietice comunistii au acaparat toata puterea. \u00cen aceasta situatie, Miscarea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[5,6],"tags":[],"class_list":["post-2982","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-la-ordinea-zilei","category-marturii"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-M6","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2982","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2982"}],"version-history":[{"count":13,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2982\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2987,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2982\/revisions\/2987"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2982"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2982"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2982"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}