{"id":2632,"date":"2011-07-19T17:51:38","date_gmt":"2011-07-19T23:51:38","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=2632"},"modified":"2011-07-19T17:51:38","modified_gmt":"2011-07-19T23:51:38","slug":"romanii-din-america-de-horia-sima","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=2632","title":{"rendered":"Rom\u00e2nii din America de Horia Sima"},"content":{"rendered":"
\"\"<\/a>

Revista "Sentinela"<\/p><\/div>\n

Revista “Sentinela<\/strong>“, Anul III, Nr. 1, Iulie 1962. Tipografia “Vestitorii”, Munchen
\n<\/em><\/span>\u00a0\u00a0 Originea lor – O surprinz\u00e3toare rezistent\u00e3 si tenacitate – Societ\u00e3tile rom\u00e2no-americane – Dup\u00e3 \u00eemplinirea visului national – Deceptii – Al doilea rasboi mondial – Cu inima \u00eemp\u00e3rtit\u00e3 – O nou\u00e3 desamagire – Statele Unite \u00eesi reneaga idealurile – Ajutorarea refugiatilor – Noul val de emigranti – Nivelul lor intelectual si politic – Un bilant deprimant – Complexul de jale – Nationalismul romantic – Tov\u00e3r\u00e3sia cu tr\u00e3d\u00e3torii dela 23 August – Ostracizarea lui Aron Cotrus – Necesitatea unei reactiuni – Peisajul politicii interne americane – Influenta comunistilor – Crearea unui grup de presiune propriu – Coalitia nationalit\u00e3tilor – Politic\u00e3 activ\u00e3 de eliberare – In larg spre marea politic\u00e3<\/em><\/span><\/p>\n

Rom\u00e2nii din America \u00eesi trag spita neamului, in cea mai mare parte, din satele ardelenesti, b\u00e3n\u00e3tene si bucovinene. Mai putin din Vechiul Regat sau alte tinuturi rom\u00e2nesti. Si-au p\u00e3r\u00e3sit vatra p\u00e3rinteasc\u00e3 unii pentru a sc\u00e3pa de asuprirea str\u00e3in\u00e3, iar altii, cei mai multi, pentru a-si \u00eentocmi o viat\u00e3 mai buna. In satele lor, odat\u00e3 cu inmultirea populatiei, p\u00e3m\u00e2ntul ce-l aveau nu le mai ajungea, iar de mosiile nemesilor unguri nu se puteau atinge. De alta parte, nici gradul de industrializare al statului austro-ungar nu ing\u00e3duia absorbirea proletariatului agricol si nici dincolo peste munti, in “Tar\u00e3”, perspectivele nu erau mai promit\u00e3toare. Coinciz\u00e2nd criza economic\u00e3 din Austro-Ungaria cu nevoile tot mai accentuate de brate de munca ale industriei americane in plin\u00e3 expansiune, mii de rom\u00e3ni s’au desprins de asez\u00e3rile lor str\u00e3vechi pentru a apuca drumul f\u00e3r\u00e3 pulbere al Oceanului, atrasi de mirajul vietii noi care se z\u00e3mislea in Statele Unite.
\nEmigratia rom\u00e2neasc\u00e3 spre Statele Unite incepe s\u00e3 ia proportii pela inceputul secolului nostru si merge cresc\u00e2nd pan\u00e3 la isbucnirea primului r\u00e3sboiu mondial. Num\u00e3rul Rom\u00e2nilor din America pare sa fi atins, in preajma anului 1914, aproape de 200.000. Dup\u00e3 r\u00e3sboi, Statele Unite inaugureaz\u00e3 o politic\u00e3 de restrangere a imigratiei din Statele Europei r\u00e3s\u00e3ritene, m\u00e3sur\u00e3 care a redus si cota acordat\u00e3 Romaniei la o cifr\u00e3 neinsemnat\u00e3. Comunitatea rom\u00e2neasc\u00e3 din America nemaifiind alimentat\u00e3 din patrie, a inceput s\u00e3 scad\u00e3 prin efectul natural al procesului de desnationalizare.
\nCeeace surprinde la vechea p\u00e3tur\u00e3 de rom\u00e2ni si constitue titlul lor de m\u00e2ndrie este extraordinara lor rezistenta la tendintele nivelatoare ale mediului american. O comunitate at\u00e2t de mic\u00e3, asv\u00e2rlit\u00e3 de soart\u00e3 la mii de kilometri de patrie, intr’un mediu total deosebit de cel de acas\u00e3, si-a p\u00e3strat pan\u00e3 ast\u00e3zi limba, legea si obiceiurile str\u00e3mosesti, luptand zi de zi cu uraganul de influente str\u00e3ine. Acesti oameni simpli, rupti dela coarnele plugului, au transplantat dincolo de Ocean comoara sufleteasc\u00e3 a neamului lor pe care au considerat-o mult mai presus dec\u00e2t toate averile adunate. Prin instinct au descoperit, afl\u00e2ndu-se pe p\u00e3m\u00e2nt str\u00e3in, c\u00e3 “este mare lucru a fi Rom\u00e2n”, c\u00e3 nationalitatea nu se poate schimba cum ai schimba haina sau c\u00e3masa, ca reprezint\u00e3, cum spune Aurel Popovici, o categorie a spiritului, un rang de noblete \u00een lume. Dac\u00e3 imprejur\u00e3rile te silesc s\u00e3-ti schimbi certificatul de cet\u00e3tenie, nimeni pe lume nu te poate obliga s\u00e3 devii un altul decat esti, s\u00e3-ti mutilezi sufletul, renunt\u00e2nd la z\u00e3c\u00e3mintele de valori si energii pe care le-a s\u00e3dit neamul \u00een tine.
\nCe splendid\u00e3 lectie de nationalism ofer\u00e3 vechea generatie de Rom\u00e2ni americani actualilor pribegi, cu c\u00e2t\u00e3 energie si-au ap\u00e3rat si cultivat zestrea spiritulu\u00e3 cu care au venit de acas\u00e3. In defenitiv, ce le oferea noul continent ? O viat\u00e3 mai buna, mai comfortabil\u00e3 ? F\u00e3r\u00e3 indoial\u00e3, dar nimic sau aproape nimic din caldura, din omenia si bun\u00e3tatea oamenilor de acas\u00e3. Toat\u00e3 panorama vietii americane este dominat\u00e3 de lupta cr\u00e2ncen\u00e3 pentru existent\u00e3. Totul se masoar\u00e3 in bani, p\u00e2n\u00e3 si creatiile spiritului.
\nVointa Romanilor americani de a r\u00e3m\u00e2ne solidari cu neamul din care s’au n\u00e3scut si-a g\u00e3sit expresia in numeroasele societ\u00e3ti infiintate pe p\u00e3m\u00e2ntul noii lor patrii, societati religioase, de cultura, de ajutor reciproc, cari poart\u00e3 pe frontispiciul lor nume glorioase din istoria Rom\u00e2niei sau amintesc tinutul din care se trag membrii lor.<\/p>\n

Cand s’a inchegat Romania Mare, dorul de tar\u00e3 i-a \u00eendemnat pe multi s\u00e3 se intoarca acas\u00e3.<\/p>\n

\"\"<\/a>

Nicolae Tecau si familia. Se numara printre primii abonati din America ai revistei "Pamantul Stramosesc"<\/p><\/div>\n

Dup\u00e3 ce idealul national se implinise, s’au gandit c\u00e3 locul lor nu mai este printre str\u00e3ini, c\u00e3 ei nu pot lipsi dela marea oper\u00e3 de inchegare si consolidare a noului stat rom\u00e2nesc. Vor castiga mai putin dar vor fi intre ai lor si se vor bucura p\u00e2n\u00e3 la sf\u00e2rsitul vietii de minunea invierii neamului lor dup\u00e3 secole de nedrept\u00e3ti si umilinti. Dar bucuria lor n’a durat mult. Administratia rom\u00e2neasc\u00e3 nu s’a \u00eengrijit de ei. Au fost \u00eenselati la schimb, iar cei ce si-au depus banii la b\u00e3nci si-au v\u00e3zut agoniseala vietii risipit\u00e3. Au mai putut constata ca guvernele romunesti, de orice colorit politic, se poart\u00e3 hain cu toat\u00e3 natia rom\u00e2neasc\u00e3, c\u00e3 pentru aceste guverne nu exist\u00e3 problema Romanilor de peste hotare si c\u00e3 toat\u00e3 guvernarea se rezuma la vanit\u00e3ti satisf\u00e3cute si la jaf in averea public\u00e3. O parte dintre ei s’au inapoiat in America, unde si-au reluat viata dela inceput, iar al altii s’au resemnat \u00eemp\u00e3rt\u00e3sind soarta grea a tuturor Romanilor.
\nIn cursul celui de al doilea r\u00e3sboi mondial Romanii din America s’au g\u00e3sit intr’o situatie dificil\u00e3. Pe deoparte, calitatea lor de cet\u00e3teni ai Statelor Unite si Canadei le impunea s\u00e3 sustin\u00e3 politica oficial\u00e3 american\u00e3, pe de alt\u00e3 parte, bunul simt le spunea c\u00e3 poporul roman nu avea alt\u00e3 alegere decat s\u00e3 lupte impotriva monstrului sovietic. Unii dintre ei \u00eesi vor fi inchipuit poate c\u00e3 Romania a f\u00e3cut o mare gresal\u00e3 cand s ‘a desprins din lag\u00e3rul aliat si s’a angajat in r\u00e3sboiu \u00eempotriva Uniunii Sovietice; aliatii occidentali, cari ne-au ajutat sa ne f\u00e3urim Romania Mare, nu vor ing\u00e3dui ca pacostea comunist\u00e3 s\u00e3 se \u00eentind\u00e3 si peste tara noastr\u00e3. Astfel de socoteli desarte si-au f\u00e3cut si unele c\u00e3petenii ale poporului roman cari aveau pretentia sa cunoasc\u00e3 tot ce se petrece in lume. A trebuit sa vad\u00e3 cu ochii lor cum se instaleaz\u00e3 bolsevicii in tar\u00e3, cum prad\u00e3 si omoar\u00e3 si cum sugrum\u00e3 r\u00e2nd pe r\u00e2nd toate libert\u00e3tile nationale si individuale, pentru ca sa se vindece, cand era deja mult prea t\u00e2rziu, de aceste iluzii. Rom\u00e2nii din America au tr\u00e3it, la sf\u00e2rsitul r\u00e3sboiului, o nou\u00e3 desam\u00e3gire, cu atat mai dureroas\u00e3 cu cat le sdruncinase si \u00eencrederea in idealurile marei democratii americane. Statele Unite si-au renegat propriile fundamente de existent\u00e3 cand au consimtit ca soarta a o sut\u00e3 de milioane de oameni din Europa r\u00e3s\u00e3ritean\u00e3 s\u00e3 fie hot\u00e3r\u00eet\u00e3 de Uniunea Sovietic\u00e3.
\nIn fata tragediei care s’a ab\u00e3tut asupra poporului nostru, vechii colonisti rom\u00e2ni din America n’au putut face altceva decat ca s\u00e3 trimit\u00e3 ajutoare refugiatilor din Europa si s\u00e3 le \u00eenlesneasca mai t\u00e2rziu, cand s’au redeschis portile emigratiei in Ststele Unite, asezarea in patria lor adoptiv\u00e3. In fiecare pribeag ei vedeau un sol al neamului chinuit si batjocorit de c\u00e3l\u00e3i si un pretios capital salvat miraculos dela nimicire.
\nNoul val de emigranti romani aveau o alt\u00e3 origine social\u00e3 si alte caractertici sufletesti. Mai toti erau oameni cu scoal\u00e3, multi dintre ei posed\u00e2nd chiar titluri academice. Apoi din punct de vedere national, se prezentau in fata vechilor colonisti cu o \u00eenalt\u00e3 constiint\u00e3 romaneasc\u00e3 ascutit\u00e3 de teribilele experiete prin care au trecut: inchisori, lagare, evad\u00e3ri, treceri clandestine de frontiere, mizerie, nelinisti provocate de dezastrul t\u00e3rii lor si de ciocnirea conceptiei lor de viat\u00e3 cu mentalitatea occidental\u00e3. Sub toate aspectele mult mai bine preg\u00e3titi decat vechea p\u00e3tur\u00e3 de romani, erau chemati sa completeze lipsurile de care suferea p\u00e2n\u00e3 atunci minoritatea romaneasc\u00e3 din America, constituind cadrele ei culturale si politice.
\nMinoritatea romaneasc\u00e3 din America era chemat\u00e3, dup\u00e3 catastrofa dela 23 August s\u00e3 joace un alt rol, dep\u00e3sind faza de contemplatie nostalgic\u00e3 a patriei lor de origin\u00e3. Prin forta imprejur\u00e3rilor ajun sese pe pozitiile cele mai \u00eenaintate rom\u00e2nismului. Dela ariergard\u00e3 trecuse avangard\u00e3. Masa poporului rom\u00e2nesc se fla in robie, refugiatii din Europa erau putini la num\u00e3r si nu prinseser\u00e3 chiag in nicio tar\u00e3. Numai Rom\u00e2nii americani constituiau un grup compact, capabil s\u00e3 se afirme cu vigoare in serviciul cauzei rom\u00e2nesti. Nationalismul afectiv in care tr\u00e3it pan\u00e3 atunci trebuia limpezit in lu mina unui obiectiv precis si transformat intr’un nationalism de afirmare politica. Era soarta neamului lor in joc si liber tatea de care se bucurau in America tre buia folosit\u00e3 din plin pentru a mobiliza constiinta acestui popor contra bandei de criminali dela Moscova. Era necesar\u00e3 o con vertire a mssei romanesti din America in tr’o energie politic\u00e3. Aceast\u00e3 inoire de obiective si coordonare de eforturi nu era posibil\u00e3 f\u00e3r\u00e3 de ajutorul noilor emigranti cari aduceau cu ei nu numai solide garan tii intelectuale, dar si o patetic\u00e3 afi mare a destinului national. Din aceasta fuziune intre vechii si noii emigranti ro m\u00e2ni se putea naste in Ststele Un ite si Canada o fort\u00e3 creatoare in campul politic, o disponibilitate de lupt\u00e3 in slujba idealului de eliberare al natiunii de jugul barbariei comuniste.
\nA trecut mai bine de un deceniu de cand noii emigranti rom\u00e2ni au inceput s\u00e3 se aseze in America si reforma de aspiratii si tendinte a minorit\u00e3tii rom\u00e2nesti America nu s’a realizat. Romanii din Ame rica continu\u00e3 s\u00e3 se miste pe vechile f\u00e3ga ae nostalgic afective, r\u00e3manand mai mult prizonieri ai unui trecut dec\u00e2t deschiza tori de drumuri in bezna care s ‘a cobor\u00eet peste poporul romanesc. Responsabilitatea acestui esec cade \u00een mod precump\u00e3nitor a supra noilor emigranti. Numai acestia dispuneau de mijloacele intelectuale necesare ca sa scoat\u00e3 masa romaneasc\u00e3 din inertie si s\u00e3 o asvarle in balanta destinelor istorice ale neamului nostru. Numai ei po sedau viziunea momentului po litic si experienta necesar\u00e3 ca s\u00e3 ridice nivelul de preocup\u00e3ri al grup\u00e3rii romanesti din America, adaptandu-l la exigentele actuale de viat\u00e3 ae poporului nostru. Slabele rezultate pe care le inregistr\u00e3m in acest domeniu se datoresc faptului ca noii emigranti romani si-au \u00eenteles stramb sau pipernicit rosturile venirii lor in America.
\nNoii emigranti romani din Statele Unite si Canada nu sunt emigranti in sensul propriu al cuvantului, adic\u00e3 nu s’au detasat de bun\u00e3voie si nici cu scopul de a-si intocmi o viat\u00e3 mai bun\u00e3 peste Ocean. Ei au achizitionat aceast\u00e3 calitate dincolo de intentiile si vointa lor, prin jocul n\u00e3praznicelor intampl\u00e3ri care s’au ab\u00e3tut asupra neamului nostru. Ei sunt produsul unei catastrofe istorice. Destinul colectiv al natiunii noastre le-a afectat si viata lor particular\u00e3, asv\u00e3rlindu-i in aceast\u00e3 tar\u00e3. Noii emigranti sunt supravietuitorii unei tragedii nationale si titlurile cu care ei au descins in America sunt eminamente de ordin politic. Meditand asupra conditiei lor anterioare rezult\u00e3 clar c\u00e3 ei nu se pot consacra exclusiv intereslor si fericirilor personale, f\u00e3r\u00e3 a se injosi fat\u00e3 de propria lor constiint\u00e3. Soarta nemiloas\u00e3 care prigoneste poporul nostru \u00eei persecut\u00e3 si pe ei, refuz\u00e3ndu-le tihna unei vieti consumate in belsugul american. Noii emigranti au datoria s\u00e3 continue lupta de eliberare a patriei lor de origine cu “alte mijloace”, specifice t\u00e3rii care i-a primit si \u00eei ocroteste.
\nDup\u00e3 zece ani de tr\u00e3ire in noul continent, se poate proceda la o prim\u00e3 examinare a comportamentului si tendintelor manifestate de noii emigranti rom\u00e3ni din America, in raport cu actuala situatie a poporului nostru:
\n– unii, putini la num\u00e3r, dar suficienti ca s\u00e3 formeze o categorie, odat\u00e3 ajunsi in America nici nu mai vor s\u00e3 aud\u00e3 de neamul din care s’au n\u00e3scut. Sunt americani din cap ai pan\u00e3 in picioare, si-si poart\u00e3 cu arogant\u00e3 titlul de cet\u00e3teni ai republicii instelate, ca si cum ar descinde din colonistii de pe “Mayflower” si se uit\u00e3 cu mirare la ceilalti rom\u00e2ni ca la niste fiinte preistorice. Aceast\u00e3 spet\u00e3 desgust\u00e3toare de arivisti desonoreaz\u00e3 umanitatea intreag\u00e3.
\n– mult mai numeroas\u00e3 este categoria resemnatilor. Acestia continu\u00e3 s\u00e3 tr\u00e3iasc\u00e3 alipiti de durerile neamului, dar nu v\u00e3d ce s’ar mai putea face pentru a-i \u00eembun\u00e3t\u00e3tii soarta. Nu mai indr\u00e3snesc s\u00e3 \u00eentreprind\u00e3 nimic c\u00e3ci nu mai cred in eficacitatea niciunei actiuni. Deceptiile sufe rite in exil, desgustul de atitudinea Occidentalilor le-a n\u00e3ruit orice speranta. Acestia sunt victimele complexului de jale al poporului nostru, fenomen care se revarsa in cantece duioase, in doine si alte manifestatii folclorice, dar e improductiv pe plan istoric. Acesti romani tresalt\u00e3 cand aud de suferintele de-acasa, plang in tacere, se impietresc in durerea lor, dar lasa in grija soartei s\u00e3 rezolve prohlemele natiunii lor.
\n– exista \u00eentre noii emigranti romani si elemente active, dar activitatea lor se scurge in genere pe linia vechilor societaii romano-americane. Desi inzestrati cu mijloace intelectuale superioare, ei nu ies din orizontul rnioritic al nationalismului. Ei au dat un impuls nou acestor societati, au venit cu gusturi si interpretari noi, cu rafinamentul pe care ti-l d\u00e3 cultura, dar in fond continu\u00e3 traditia vechii paturi romanesti, al c\u00e3rei nationalism e satisf\u00e3cut cu reuniuni de fraternizare, cu manifest\u00e3ri folclorice si diverse acte culturale. E o activitate de valoare net\u00e3g\u00e3duit\u00e3, indispensabil\u00e3 pentru mentinerea spiritului romanesc in America si care mai are avantajul c\u00e3 exercit\u00e3 o influent\u00e3 binef\u00e3c\u00e3toare in relatiile dintre vechea p\u00e3tura de romani si noii emigranti. Cultivand nationalismul romantic, fruntasii romani din America intretin st\u00e3ri de spirit cari pot servi ca baz\u00e3 unor actiuni mai profunde si mai adecvate momentului. Ei fac mult cu aceast\u00e3 risip\u00e3 de energie, dar nu fac totul ce asteapt\u00e3 natiunea inl\u00e3ntuit\u00e3 dela ei. Lipseste esentialul. Noii emigranti nu trebue s\u00e3 se considere degajati de responsabilit\u00e3tile contractate fat\u00e3 de natiune, participand la reuniuni, declam\u00e2nd o poezie patriotic\u00e3, imbr\u00e3cand costumul national la serb\u00e3ri, arborund drapelul tricolor, scriind un art icol infl\u00e3c\u00e3rat, evocand marile figuri ale istoriei nationale. Lupta de eliberare reclam\u00e3 mijloace mult mai energice decat dep\u00e3narea nostalgic\u00e3 a trecutului.
\n– \u00eentre activisti, mai bine orientati par s\u00e3 fie aceia cari au abordat si cumpul politic, unicul din care se poate ajuta efectiv lupta de etiberare. Din nefericire, nici acestia nu pot s\u00e3 aduc\u00e3 o contributie pozitiv\u00e3 la miscarea de d\u00e3ramare a regimutui comunist din Romania, pentruc\u00e3 si-au ales gresit tovar\u00e3sii de drum. Impresionati probabil de sprijinut de care se bucur\u00e3 Comitetul National in Statele Unite, desf\u00e3soar\u00e3 o ac tiune paralel\u00e3 cu a v\u00e2nz\u00e3torilor dela 23 August in sanul comunit\u00e3tii romanesti din America. At\u00e2ta ar fi trebuit s\u00e3 afle si ei, dup\u00e3 15 ani de exil, c\u00e3 Comitetul National este intretinut de retelele coexistentialiste din Statele Unite pentru a bloca lupta de eliberare, pentru a crea iluzia in tar\u00e3 si intre exilati, c\u00e3 se face ceva in folosul acestei lupte. Dup\u00e3 15 ani de functionare a acestui Comitet, nu mai e permis niciunui rom\u00e2n \u00eenzestrat cu un minimum de inteligent\u00e3 s\u00e3 se mai insele asupra structurii si tendintelor acestui Comitet. A face jocul Comitetului National inseamn\u00e3 a face jocul acelora care ne chinuiesc neamul. S\u00e3-si aduc\u00e3 aminte Rom\u00e3nii americani cum a fost tratat poetul Aron Cotrus in Statele Unite, izolarea si surghiunul in care a tr\u00e3it, si aceasta nu \u00eent\u00e3mpl\u00e3tor, ci dup\u00e3 indicatiile oamenilor de incredere ai Comitetului National. Puternicele societ\u00e3ti romano-americane l-au ignorat c\u00e2t a fost in viat\u00e3, pentruc\u00e3 Aron Cotrus detesta politica “ciocoilor negri”. O elementar\u00e3 decent\u00e3 ar fi trebuit s\u00e3 oblige pe conduc\u00e3torii Rom\u00e2nilor din America si pe membri Comitetului National s\u00e3 nu se \u00eembulzeasc\u00e3 cu laude la c\u00e3p\u00e3t\u00e3\u00e3ul lui nici dup\u00e3 moartea marelui poet.
\nSemnal\u00e3m apoi o alt\u00e3 ciud\u00e3tenie. Gazetele rom\u00e2nesti din America nu par a avea o atitudine ferm\u00e3 nici fat\u00e3 de comunism. Cum se poate ca in acelasi ziar s\u00e3 apar\u00e3 articole de demascare a metodelor bestiale de guvernare ate comunistilor din tar\u00e3 si in acelasi timp s\u00e3 se l\u00e3f\u00e3ie anunturi date de casele de voiaj, prin care Romfinii americani sunt invitati s\u00e3 fac\u00e3 c\u00e3l\u00e3torii in Rom\u00e2nia ? Oare responsabilii de editare a acestor ziare nu-si dau seama de confuzia ce-o provoac\u00e3 in opinia public\u00e3 ? Ce poate s\u00e3 gandeasc\u00e3 rom\u00e2nul care citeste aceste anunturi dup\u00e3 ce a sf\u00e3rsit tocmai lectura unui articol de mare violent\u00e3 contra comunismului ? Intreprinderea poate s\u00e3 aduc\u00e3 beneficii materiale gazetelor care public\u00e3 anunturile, dar este d\u00e3un\u00e3toare luptei de eliberare si nu credem c\u00e3 se int\u00e3mpl\u00e3 f\u00e3r\u00e3 stirea si aprobarea jup\u00e2nilor dela Bucuresti. Orice atitudine indoelnic\u00e3, c\u00e3ldicic\u00e3, orice concesie f\u00e3cut\u00e3 puterilor r\u00e3ului favorizeaz\u00e3 expansiunea comunismului in lume si descalific\u00e3 pe acei care pretind c\u00e3 lupt\u00e3 contra lui.<\/p>\n

\"\"<\/a>

Comitetul Suprem Executiv al Uniunii si Ligii Rom\u00e2nilor Americani, 1960-1962<\/p><\/div>\n

S\u00e3 trecem acum la partea constructiv\u00e3, ar\u00e3t\u00e2nd ce pot face Rom\u00e2nii din America pentru cauza eliber\u00e3rii. Misiunea lor trebue scoas\u00e3 din actualul stadiu de confuzie si definit\u00e3 cu rigoare pentruca fiecare s\u00e3-si cunoasc\u00e3 responsabilitatile. Spuneam mai inainte ca in lupta de eliberare a poporului rom\u00e2n de sub jugul comunismului Rom\u00e2nii americani ocup\u00e3 o pozitie de avangard\u00e3. Si iat\u00e3 dece. Soarta poporului rom\u00e3n ca si soarta \u00eentregii lumi libere depinde de politica american\u00e3, de prefacerile ce le va suferi aceast\u00e3 politic\u00e3 in proximii ani. Dac\u00e3 in forurile conduc\u00e3toare ale Statelor Unite se maturizeaz\u00e3 “marea decizie”, comunismul si-a incheiat cariera istoric\u00e3 si odat\u00e3 cu nimicirea lui va vedea si poporul nostru soarele libert\u00e3tii. Nu se poate produce aceasta schimbare radical\u00e3 in viata public\u00e3 a Americii, atunci se va continua actuala politic\u00e3 de concesiuni fat\u00e3 de Rusia aovietic\u00e3, care va pecetlui definitiv si soarta popoarelor din r\u00e3s\u00e3ritul Europei.
\nRezultatul final va fi c\u00e3 insasi Statele Unite vor pieri \u00eencercuite de conspiratia comunismului mondial.
\nIn aceste imprejur\u00e3ri, c\u00e2nd cartea lumii s\u00e3 a libert\u00e3tii tuturor popoarelor se joac\u00e3 in Statele Unite, datoria Rom\u00e2nilor americani este de a promova procesul de cristalizare si afirmare al fortelor anticomuniste din aceast\u00e3 tara. Si pentruca eforturile lor s\u00e3 nu se risipeasc\u00e3 in gol, trebue s\u00e3 stie unde se ascunde centrul nevralgic al b\u00e3t\u00e3liei. Nu e un secret pentru nimeni c\u00e3 marea democratie american\u00e3 nu e tocmai democratie asa cum scrie la carte, c\u00e3 intre popor si reprezentantii s\u00e3i din Camer\u00e3, Senat si Guvern se intrepun niste organisme neoficiale, cunoscute sub numele de “grupe de presiune”. Fiecare deputat, fiecare senator, fiecare ministru este tributar in primul r\u00e2nd grupei de presiune de care depinde cariera lui politic\u00e3 si deabia in al doilea r\u00e3nd se consider\u00e3 legat de partid si de programul de partid. Ins\u00e3si politica extern\u00e3 este determinat\u00e3 de grupele de presiune. Ca s\u00e3 se realizeze o anumit\u00e3 politica extern\u00e3, este necesar s\u00e3 se ajung\u00e3 in prealabil la un acord intre principalele grupe de presiune. Intre grupele de presiune putem insira sindicatele muncitoresti, asociatiile patronale, organizatiile eclesiastice, masoneria etc. C\u00e2nd grupul de presiune este leal intereselor americane, atunci activitatea lui, presiunea ce-o exercit\u00e3 in Camer\u00e3 si Senat, sau la Casa Alb\u00e3 nu poate s\u00e3 d\u00e3uneze Statului. Aceste grupe isi ap\u00e3r\u00e3 interesele lor particulare in cadrul intereselor generale. Totdeauna niste patrioti leali vor g\u00e3si termenul just de conciliere intre cele dou\u00e3 interese. Situatia se schimb\u00e3 ins\u00e3 c\u00e2nd grupul de presiune isi are centrul de comand\u00e3 si de gravitate \u00een afara frontierelor americane. Atunci aceste grupe profit\u00e3 de libert\u00e3tile acordate de Constitutia american\u00e3 pentru a submina existenta Statului.
\nOdat\u00e3 cu instaurarea erei rooseveltiene, cel mai puternic grup de presiune a ajuns f\u00e3r\u00e3 indoial\u00e3 grupul de presiune pro-comunist, care actioneaz\u00e3 dup\u00e3 consemnele ce le primeste dela Moscova. Acest grup de presiune -care nu trebue confundat cu partidul comunist din Statele Unite – lucreaz\u00e3 ocult si s’a extins ca un cancer in \u00eentreg organismul national. El s ‘a mentinut “la putere” f\u00e3r\u00e3 intrerupere p\u00e2n\u00e3 ast\u00e3zi, impun\u00e2nd cunoscuta linie de politic\u00e3 externa american\u00e3 convenit\u00e3 la Teheran si care a avut ca urmare abandonarea Europei r\u00e3s\u00e3ritene, a Chinei si a altor t\u00e3ri din Asia, Africa si America. Presedintele Statelor Unite s’a dovedit, at\u00e2t sub democrati c\u00e2t si sub republicani, impotent fat\u00e3 de interventiile si manevrele acestei grupe de presiune favorabile comunismului mondial.
\nRom\u00e2nii din America se vor intreba acum dac\u00e3 se poate face ceva pentru dislocarea acestei grupe nefaste de presiune, care a ajuns at\u00e2t de puternic\u00e3 \u00eenac\u00e2t poate s\u00e3-si impun\u00e3 vointa la Departamentul de Stat si la Casa Alb\u00e3. Contra acestor forte nu se poate lupta dec\u00e2t pe aceeasi baz\u00e3, adic\u00e3 si Rom\u00e2nii din America sa se organizeze \u00eentr’un grup propriu de presiune, cu obiectivul just si legitim de a reclama si impune forurilor conduc\u00e3toare americane o politic\u00e3 activ\u00e3 de eliberare a natiunii lor de origine si a intregii Europe r\u00e3s\u00e3ritene. Asa cum Evreii din America sunt organizati \u00eentr’un grup de presiune pentru a ap\u00e3ra interesele Statului Israel si ale Evreimii din toate p\u00e3rtile lumii, tot astfel si Rom\u00e2nii, ca si celelalte comunit\u00e3ti nationale de origine est-european\u00e3, au dreptul si datoria s\u00e3 fac\u00e3 la fel. Ei nu trebue s\u00e3 lase c\u00e2mpul politicii externe americane in m\u00e2na grupelor de presiune comuniste sau liberalo-progresiste. Rom\u00e2nii, ca si celelalte nationalit\u00e3ti, trebue s\u00e3 \u00eenceteze de a mai merge la Washington cu “suplicii” pe care nu le ascult\u00e3 nimeni. Ei trebue s\u00e3 se organizeze intr’un bloc unitar si s\u00e3-si exercite influenta in cursul alegerilor. La alegeri ei trebue s\u00e3 declare diversilor candidati : “nu vot\u00e3m dec\u00e2t pe acei candidati cari ne dau garantii ferme c\u00e3 vor sustine o politic\u00e3 energic\u00e3 fat\u00e3 de Rusia Sovietic\u00e3”. Rom\u00e2nii americani ar trebui s\u00e3 se preocupe mai putin de a fi democrati sau republicani, si mai mult de a vota cu acei democrati sau republicani despre cari au c\u00e2stigat certitudinea c\u00e3 vor lupta pentru a schimba politica Statelor Unite fat\u00e3 de Rusia. Ei ar trebui s\u00e3 inceteze de-a mai face o politic\u00e3 m\u00e3runt\u00e3, de aranjamente locale si s\u00e3 se preocupe mai mult de politica national\u00e3, de ap\u00e3rarea intereselor fundamentale ale Americii, interese cari coincid perfect cu interesele lumii intregi si cu interesele neamului lor de origine.
\nUnii vor obiecta c\u00e3 sunt prea putini pentru a influenta soarta alegerilor din America. P\u00e3rerea aceasta este gresit\u00e3 da c\u00e3 tinem seama ce s’a int\u00e2mplat in alegerile presidentiale din 1960. Kennedy a fost ales cu o diferent\u00e3 de l50.000 de voturi si acelea contestate. Dar nimic nu-i impiedec\u00e3 pe Rom\u00e2ni s\u00e3 se coalizeze cu alte comunit\u00e3ti nationale din Europa r\u00e3s\u00e3ritean\u00e3. Exista in Statele Unite milioane de Unguri, Polonezi, Slovaci, Ucrainieni, S\u00e2rbi, Croati, etc. Toat\u00e3 aceast\u00e3 mas\u00e3 de cet\u00e3teni americani de origine eat-european\u00e3, organizat\u00e3 in front electoral unitar, poate decide soarta viitoarelor alegeri. Impreun\u00e3 insumeaz\u00e3 milioane de voturi. C\u00e2nd aceast\u00e3 federatie de nationalit\u00e3ti ar dispune numai de un milion de voturi ferme, vor vedea atunci conduc\u00e3torii lor cum le cresc actiunile politice la Washington. Atunci cererile lor nu vor mai putea fi ignorate. Puternicele comunit\u00e3ti nationale din Statele Unite astfel organizate vor putea contribui in mod decisiv la scoaterea politicii externe americane de sub controlul ocult al Moscovei. D\u00e2nd aceast\u00e3 b\u00e3t\u00e3lie si isbutind in intreprinderea lor, nu numai c\u00e3 vor ajuta la eliberarea patriei lor de origine dar \u00eesi vor pl\u00e3ti si polita de recunostint\u00e3 fat\u00e3 de noua lor patrie, c\u00e3ci amenintarea comunist\u00e3 se cerne tot mai deas\u00e3 si asupra Americii. Grupele de presiune comuniste din Statele Unite nu-si vor inceta actiunea lor de termite p\u00e2n\u00e3 ce nu vor ingenunchia si aceast\u00e3 mare si bogat\u00e3 tar\u00e3 sub st\u00e3p\u00e2nirea Moscovei.
\nIn calea acestui plan greut\u00e3tile se ridic\u00e3 c\u00e2t muntii. C\u00e3ci puterile r\u00e3ului dispun de enorme mijloace de presiune si de persuasiune ca s\u00e3 v\u00e3 tina lipiti la p\u00e3m\u00e2nt. Dar o misiune istoric\u00e3 nu poate fi respins\u00e3 pentru aceste considerente. In tar\u00e3, fiecare existent\u00e3 e un calvar. Mor oameni cu miile in lag\u00e3re si’n \u00eenchisori. Soarta v’a asezat \u00een pozitia cea mai favorabil\u00e3 ca s\u00e3 influentati cursul evenimentelor in sensul asteptat de milioanele de robi din patrie. Pentru asta \u00eens\u00e3 trebue s\u00e3 v\u00e3 av\u00e2ntati \u00een larg, \u00eenspre marea politic\u00e3, acolo unde se decid destinele omenirii.
\nHoria Sima
\n<\/strong>Revista “Sentinela<\/strong>“, Anul III, Nr. 1, Iulie 1962. Tipografia “Vestitorii”, Munchen<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Revista “Sentinela“, Anul III, Nr. 1, Iulie 1962. Tipografia “Vestitorii”, Munchen \u00a0\u00a0 Originea lor – O surprinz\u00e3toare rezistent\u00e3 si tenacitate – Societ\u00e3tile rom\u00e2no-americane – Dup\u00e3 \u00eemplinirea visului national – Deceptii – Al doilea rasboi mondial – Cu inima \u00eemp\u00e3rtit\u00e3 – O nou\u00e3 desamagire – Statele Unite \u00eesi reneaga idealurile – Ajutorarea refugiatilor – Noul val […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[7,4],"tags":[],"class_list":["post-2632","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-presa-din-exil","category-din-presa-legionara"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-Gs","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2632","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2632"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2632\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2642,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2632\/revisions\/2642"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2632"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2632"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2632"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}