{"id":2492,"date":"2011-04-22T12:53:46","date_gmt":"2011-04-22T18:53:46","guid":{"rendered":"http:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=2492"},"modified":"2011-04-22T12:53:46","modified_gmt":"2011-04-22T18:53:46","slug":"traditii-in-legatura-cu-ouale-de-pasti-de-arthur-gorovei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/?p=2492","title":{"rendered":"TRADI\u0162II IN LEG\u0102TUR\u0102 CU OU\u0102LE DE PA\u015eTI de Arthur Gorovei"},"content":{"rendered":"<div id=\"attachment_2493\" style=\"width: 306px\" class=\"wp-caption alignright\"><a href=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.miscarea.net\/w\/wp-content\/uploads\/2011\/04\/pasti-traditii1.jpg?ssl=1\"><img data-recalc-dims=\"1\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-2493\" loading=\"lazy\" class=\"size-full wp-image-2493  \" title=\"Sfintele Pasti!\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.miscarea.net\/w\/wp-content\/uploads\/2011\/04\/pasti-traditii1.jpg?resize=296%2C112&#038;ssl=1\" alt=\"\" width=\"296\" height=\"112\" \/><\/a><p id=\"caption-attachment-2493\" class=\"wp-caption-text\">Hristos a \u00eenviat!<\/p><\/div>\n<p>In satele din S\u00e3rand (Muntii Apuseni), se adun\u00e3 feciorii de S\u00e2mb\u00e3ta Pastelor, se duc la p\u00e3dure dup\u00e3 butuci, aduc c\u00e2teva care cu butuci si le descarc\u00e3 in cimitir. De cu sear\u00e3, feciorii fac foc in cimitir, care foc nu se st\u00e2nge in cele trei zile ale Pastelor. Toti oamenii stau afar\u00e3, in curtea bisericii, p\u00e2n\u00e3 vine preotul, si atunci intr\u00e3 cu totii in biseric\u00e3. Dup\u00e3 sf. liturghie, se dau \u00abPasti\u00bb (datin\u00e3 general\u00e3 la Rom\u00e2nii din Muntenia si Ardeal); cel care ia \u00abPasti\u00bb, d\u00e3 un ou rosu <strong>(Sez\u00e3toarea, XVIII, p. 119)<\/strong>.<br \/>\n<!--more-->Pretutindeni, la Rom\u00e2ni, acei ce se duc la Inviere, se spal\u00e3 cu ap\u00e3 proasp\u00e3t\u00e3 in care s&#8217;a pus m\u00e3car un ou rosu si c\u00e2tiva bani de aur sau de argint. Oul rosu \u00eensemneaz\u00e3 ca s\u00e3 fie usori si s\u00e3n\u00e3tosi ca oul, iar banii, ca s\u00e3 li mearg\u00e3 bine peste tot anul, si s\u00e3 fie curati ca argintal sau ca aurul. Aceasta se face si in ziua de Pasti, \u00eenainte de a merge la biseric\u00e3 <strong>(Bucovina: Marian, S\u00e3rb\u00e3torile, III, 44; Dan, Comuna Straja, p. 47; Voronca, Datine, P. 424. Moldova: Gorovei, Credinti, p. 251; Sez\u00e3toarea, VII, p. 116; H\u00e3rnea, p. 20. Bihor: Gorovei, Credinti, p. 251)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pasca la sfintit se duce \u00eentr&#8217;un servet carat, \u00eentr&#8217;o cosarc\u00e3 sau pe o tabl\u00e3, puindu-se dou\u00e3 paste: cea cu cruce, care se aduce \u00eenapoi acas\u00e3, si una f\u00e3r\u00e3 cruce; aceasta se las\u00e3 preotului, si mai pune o bucat\u00e3 de sl\u00e3nin\u00e3 si patru ou\u00e3 rosii <strong>(Voronca, Datine, p. 341)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La Inviere bisericile T\u00e3rii Oasului sunt pline de cosuri cu alimente : pasc\u00e3, colaci, c\u00e2rnati, miei, sunc\u00e3, ou\u00e3. Le aduc b\u00e3rbati pe um\u00e3r, ca s\u00e3 le sfinteasc\u00e3 preotul <strong>(Muslea, in Analele Arhivei de folkor, I, 154)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe la Magarova, Bitolia, si in alte p\u00e3rti, femeile duc ou\u00e3 rosii la biseric\u00e3, de Pasti, la Inviere si la a doua Inviere, dumineca <strong>(Comunicat de d-l Licea)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din ou\u00e3le pe care le sfinteste preotul, se dau c\u00e2teva preotului, si restul se aduce acas\u00e3 <strong>(Marian, S\u00e3rb., III, 45)<\/strong>. Tot crestinul e dator s\u00e3 dea preotului si altor prieteni si rubedenii, c\u00e2te un ou rosu in ziua de Pasti, zic\u00e2ndu-i: \u00abHristos a \u00eenviat\u00bb, si cel ce primeste e dator s\u00e3 r\u00e3spund\u00e3: \u00abAdev\u00e3rat a \u00eenviat\u00bb <strong>(B\u00e3l\u00e3sel, Sez\u00e3toarea, XVII, 21)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sosind acas\u00e3, dela Inviere, se pun cu toti la mas\u00e3, gust\u00e2nd \u00eent\u00e2i din pasc\u00e3, si apoi ciocnesc ou\u00e3 rosii (<strong>Marian, S\u00e3rb., III, 46)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd \u00eencep a m\u00e2nca, de Pasti, \u00eencep \u00eent\u00e2i cu oul, si ciocnesc mai \u00eent\u00e2i b\u00e3rbatul cu femeia, apoi p\u00e3rintii cu copiii, zic\u00e2nd la ciocnit: \u00abHristos a \u00eenviat!\u00bb, \u00abAdev\u00e3rat c\u00e3 a \u00eenviat\u00bb. Se crede c\u00e3 acel ce stric\u00e3 oul celuilalt, e mai tare <strong>(Voronca, Datine, 424)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u00e3 nu m\u00e3n\u00e2nci ou\u00e3 rosii in cele trei zile ale Pastelor (Jor\u00e3sti) Covurlui), sau m\u00e3car in ziua de &#8216;nt\u00e2i (Tutcani, Covurlui; Schineni, Tutova. <strong>Pamfile, Agricultura, 122)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Unii nu m\u00e2nc\u00e3 ou\u00e3 rosii in ziua \u00eent\u00e2ia a Pastelor, c\u00e3-i r\u00e3u de buboaie <strong>(Vrancea : H\u00e2rnea, p. 20)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Rar cine m\u00e3n\u00e2nc\u00e3 ou\u00e3 rosii in ziua de Pasti, si mai ales in Moldova si Banat, crez\u00e2ndu-se c\u00e3 celui ce m\u00e3n\u00e2nc\u00e3 i se fac buboaie pe corp <strong>(Marian, S\u00e3rb., III, 101)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In Mihalcea (Bucovina) se spune c\u00e3 de Pasti s\u00e3 nu m\u00e2n\u00e2nci ou \u00eempestrit \u00eent\u00e2i, c\u00e3ci vezi serpi peste an, asa cum st\u00e3 scrisoarea \u00eencol\u00e3cit\u00e3 <strong>(Voronca, Datine, p.22)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ou\u00e3 rosii nu se m\u00e3n\u00e2nc\u00e3 in ziua de Pasti, p\u00e2n\u00e3 ce nu s&#8217;a \u00eemp\u00e3rtit pomana mortilor. Altcum pomana nu e primit\u00e3 <strong>(Banat: Novacoviciu, III, 19)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In ziua de Pasti, dup\u00e3 ce te-ai \u00eemp\u00e3rt\u00e3sit, sau ai luat Pasti, m\u00e2n\u00e2nci int\u00e2i ou rosu, apoi iei alte m\u00e2nc\u00e3ri <strong>(B\u00e3l\u00e3sel, Sezatoarea, XVII, 21)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 E bine ca ou\u00e3le pe care le m\u00e2n\u00e2nci in ziua de Pasti, s\u00e3 fie nes\u00e3rate; altfel ti se vor rosi (p\u00e2rli) m\u00e2nile <strong>(Muscel: Codin, S\u00e3rb., 55)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 E bine ca pe cel \u00eent\u00e3i ou ce m\u00e2n\u00e2nci in ziua de Pasti, s\u00e3-l m\u00e2n\u00e2nci cu g\u00e3oci cu tot, c\u00e3ci vei fi tare, s\u00e3n\u00e3tos si viteaz peste an <strong>(B\u00e3l\u00e3sel, Sez., XVII, 21)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In ziua de Paste e bine ca copiii, dup\u00e3 ce \u00absi-au deslegat gura cu ou\u00e3\u00bb, s\u00e3 m\u00e2n\u00e2nce &#8211; daca au &#8211; peste r\u00e3mas, fie de pe la Florii, fie de pe la Blagovestenii <strong>(Muscel: Codin, S\u00e3rb., 55)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Oul rosu cu care te-ai imp\u00e3rt\u00e3sit in ziua de Pasti, \u00eel p\u00e3strezi peste an, si dac\u00e3 in cursul anului se va sparge si va face viermi, e semn ca vei fi cu noroc. Dac\u00e3, din contra, se p\u00e3streaz\u00e3 bine, e semn c\u00e3 vei fi sec de noroc <strong>(B\u00e3l\u00e3sel, Sez., XVII, 22)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In ziua de Pasti se impart numai ou\u00e3 rosii, si nu la capul mortilor, ci prin curtea bisericii (P\u00e3usesti-Ot\u00e3r\u00e3u, V\u00e2lcea; <strong>com. de d-l G. G. Fierescu<\/strong>).<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Spun b\u00e3tr\u00e2nii c\u00e3 \u00eenainte vreme era obiceiul ca in ziua de Pasti s\u00e3 se \u00eempart\u00e3 numai ou\u00e3 \u00eencondeiate. Azi rar se mai v\u00e3d ou\u00e3 de acestea, prin 10-15 comuni \u00eemprejur. Chiar in restul judetului nu e nicio comun\u00e3 s\u00e3 exceleze. Aproape in fiecare se g\u00e3sesc c\u00e2teva babe care s\u00e3 incondeieze. Acum au \u00eenceput s\u00e3 fie in mare cinste ou\u00e3le \u00eencondeiate. Au mai adus de pe la orase mestesugul de a \u00eencondeia cu spirt de sare <strong>(idem)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Exist\u00e3 obiceiul ca s\u00e3 trimeat\u00e3 ou\u00e3 rosii pe la rude si pe la cunoscuti (Macedonia;<strong> com. de d-l Christu)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In prima zi de Pasti, se aseaz\u00e3 pe mas\u00e3 col\u00e3cei si ou\u00e3 pentru pomana mortilor si s\u00e3n\u00e3tatea vitelor <strong>(Banat : Novacoviciu, III, 17)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In Banat si Transilvania, in ziua de Pasti, se dau mosi de sufletul celor morti. Celor ce vin cu mosu, li se d\u00e3ruiesc ou\u00e3 rosii <strong>(Marian, S\u00e3rb, III, 111)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prinoasele din ziua de Pasti au, in locul colivei, c\u00e2te 4 sau 8 ou\u00e3. Afara de acestea, fiecare crestin mai d\u00e3 la miruial\u00e3, colo unde ia nafora, c\u00e2te dou\u00e3 ou\u00e3 rosii. Femeile impart copiilor de poman\u00e3, la usa bisericii, ou\u00e3 rosii <strong>(Muscel: Codin, S\u00e3rb., 54)<\/strong>.<br \/>\nCei b\u00e3tr\u00e2ni, cu deosebire mamele care au copii morti, sau f\u00e3r\u00e3 de lum\u00e2nare, nu pot lua nimic in gur\u00e3 \u00eenainte de a \u00eemp\u00e3rti de safletele r\u00e3posatilor ou\u00e3 rosii cu lum\u00e2n\u00e3ri, care au fost aprinse in momental c\u00e2nd s&#8217;a \u00eencunjurat biserica cu Domnul Hristos (Epitaful). Cu aceast\u00e3 ocazie de obiceiu se impart ou\u00e3 rosii pe care e desemnat\u00e3 \u00abpoteca r\u00e3t\u00e3cit\u00e3\u00bb, c\u00e3ci aceast\u00e3 \u00abpotec\u00e3 r\u00e3t\u00e3cit\u00e3\u00bb este simbolul drumului celui r\u00e3t\u00e3cit, pe care orbec\u00e3, pe ceea lume, toti cei ce mor f\u00e3r\u00e3 lum\u00e2nare, ori f\u00e3r\u00e3 lumina botezului <strong>(B\u00e3l\u00e3sel, .Sez., XVII, 21)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In ziua de Pasti e bine s\u00e3 dai pe o ap\u00e3 curg\u00e3toare g\u00e3oci de ou\u00e3 rosii, c\u00e3ci aceste g\u00e3oci vor merge pe ape p\u00e2n\u00e3 vor da in \u00abapele S\u00e2mbetei\u00bb, si de aci apoi vor trece in apele cele de sub p\u00e3m\u00e2nt, unde sunt \u00eenfipte furcile p\u00e3m\u00e2ntului. Iuda roade mereu la aceste furci, cu g\u00e2nd ca s\u00e3 scufunde p\u00e3m\u00e2ntul, dar c\u00e2nd vede venind pe \u00abapele S\u00e2mbetei\u00bb g\u00e3oci de ou\u00e3 rosii, \u00eesi aduce aminte c\u00e3 a sosit Pastele crestinilor si i se taie curajul, st\u00e3 din lucru si furcile in clip\u00e3 cresc la loc. De asemenea cei ce mor nebotezati, f\u00e3r\u00e3 lum\u00e2nare si neispoveduiti si neimp\u00e3rt\u00e3siti, au mare usurare c\u00e2nd v\u00e3d g\u00e3oci de ou\u00e3 rosii venind pe \u00abapa S\u00e2mbetei \u00bb <strong>(B\u00e3l\u00e3sel, Sez., XVII, 21)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ou\u00e3le \u00eencrestite puse sub perna fetelor, in noaptea Invierii, se crede c\u00e3 se vor m\u00e3rita fetele (S\u00e3l\u00e3geni, F\u00e3lciu).<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In ziua de Pasti, toti copiii si toti oamenii trebue s\u00e3 aib\u00e3 \u00een buzunare ori in s\u00e2n, un ou. C\u00e2nd copilul se grijeste cu oul in s\u00e2n, acel ou \u00eel pune mam\u00e3-sa in boabele de s\u00e3m\u00e2nt\u00e3 de porumb, ca s\u00e3 r\u00e3sar\u00e3 toate si s\u00e3 rodeasc\u00e3 (P\u00e3us\u00e3sti-Ot\u00e3r\u00e3u, V\u00e2lcea).<br \/>\nSe opreste, in ziua de Pasti, un ou rosu; se acopere cu o f\u00e3sie de cear\u00e3 pe la mijloc, ca s\u00e3 se poat\u00e3 lega, si apoi se at\u00e2rn\u00e3 in cuiu, in cas\u00e3., si la un an, la celalt Pasti, se sparge. Dac\u00e3 se g\u00e3seste cu viermi, cel ce l-a pus va fi om norocos; dac\u00e3 nu va avea vierrni, va fi f\u00e3r\u00e3 noroc. Altu p\u00e3streaz\u00e3 oul acesta 40 de zile, si dac\u00e3 in acest r\u00e3stimp nu se \u00eemputeste, e semn c\u00e3 cel ce l-a p\u00e3strat, este norocos <strong>(Sez\u00e3toarea, III, 122)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In ziua de Pasti s\u00e3 nu arunci ghiocele ou\u00e3lor rosii afar\u00e3, c\u00e3-ti arunci norocul <strong>(jud. V\u00e2lcea: Gorovei, Credinti, 251)<\/strong>. In Bucovina, in ziua de Pasti, copiii se dau in scr\u00e2nciob cu c\u00e2te un loc, care se fac pe la unele case, si cel ce se d\u00e3 in scr\u00e2nciob, pl\u00e3teste celui de cas\u00e3 c\u00e2te un ou rosu <strong>(Voronca, 345)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In cea dint\u00e2i zi a Pastelor, slujba bisericeasc\u00e3 este sf\u00e2rsit\u00e3 p\u00e2n\u00e3 &#8216;n ziu\u00e3. S\u00e3tenii se duc fiecare pe la casele lor, si in ziua aceea sed toti in cas\u00e3 si nu iau parte la nicio petrecere sgomotoas\u00e3 &#8211; doar \u00eesi rosesc ou\u00e3le \u00eencondeiate mai \u00eenainte <strong>(Codrii-Muscelului: Codin, p. 67)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In satul Cuciur-Menjir, jud. Tighina (Basarabia), in primele zile ale Pastelor, cei c\u00e3s\u00e3toriti se duc cu nevestele s\u00e3 se feliciteze, si-si d\u00e3ruesc colaci si dou\u00e3 ou\u00e3 colorate <strong>(Pr. Gh. Nemtanu)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In satul St\u00e3vuceni, jud. Hotin (Basarabia), este obiceiul c\u00e3 dup\u00e3 ce se feliciteaz\u00e3 zic\u00e2ndu-si \u00abHristos a \u00eenviat\u00bb, si r\u00e3spund \u00abAdev\u00e3rat a \u00eenviat!\u00bb, se s\u00e3rut\u00e3 si-si dau reciproc c\u00e2te dou\u00e3 ou\u00e3 colorate sau \u00eenchistrite. La adun\u00e3rile s\u00e3testi &#8211; hore si jocuri &#8211; vin cu ou\u00e3 si ciocnesc <strong>(S. Kulcitki)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La Pasti fac pasc\u00e3 din f\u00e3in\u00e3 de cas\u00e3, groas\u00e3 &#8216;n doag\u00e3 de un lat de m\u00e2n\u00e3, dar cu foarte putin\u00e3 br\u00e2nz\u00e3, f\u00e3r\u00e3 ou\u00e3, asa c\u00e3, la t\u00e3iat, se risipeste. Cozonacul \u00eel fac numai cei ce tr\u00e3iesc p\u00e3neste (boiereste). Dup\u00e3 slujba dela a doua Inviere, b\u00e3ietanii si fetele r\u00e3m\u00e2n in ograda bisericii, unde se joac\u00e3 \u00bb de-a m\u00e2ta cu soareeele\u00bb, c\u00e2nt\u00e2nd un c\u00e2ntec rusesc si \u00eenv\u00e2rtindu-se mereu. B\u00e3rbatii si femeile se str\u00e2ng in p\u00e2lcuri, in cimitir; unii joac\u00e3 c\u00e3rtile, altii c\u00e2nta, iar altii m\u00e2n\u00e2nc\u00e3 pasc\u00e3 si ou\u00e3 rosii.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A daua zi de Pasti se duc la biseric\u00e3 numai oamenii \u00eensurati si nevestele lor, iar fetele stau acas\u00e3 si asteapt\u00e3 s\u00e3 vie b\u00e3ietii cu \u00abudatul\u00bb: le ud\u00e3 cu un m\u00e3nunchiu de busuioc muiat in cofit\u00e3 si li ureaz\u00e3 s\u00e3n\u00e3tate, noroc. Fetele dau c\u00e2te dou\u00e3 ou\u00e3 ori pasc\u00e3 (satul H\u00e2jd\u00e3u, jud. Hotin (Basarabia), <strong>Sandulescu-Toplita<\/strong>).<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 P\u00e2n\u00e3 la Duminica Tomei, la vizit\u00e3, pe l\u00e2ng\u00e3 dulceat\u00e3 si cafea turceasc\u00e3, se d\u00e3 si c\u00e2te un ou rosu (Macedonia: Licea). Un ou dela Pasti, rosu si \u00eencondeiat, e bine s\u00e3-l p\u00e3strezi si s\u00e3-l pui vara in patul cu g\u00e2ndacii, pentru ca s\u00e3 nu ti se deoache g\u00e2ndacii sau gogosile <strong>(Muscel: Codin, S\u00e3rb., 55)<\/strong>. Primul ou rosu vopsit in joia Mare, se p\u00e3streaz\u00e3 la icoan\u00e3 p\u00e2n\u00e3 la celalalt an <strong>(Macedonia: Christu)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Oul muncit e p\u00e3cat s\u00e3-l dai de poman\u00e3 <strong>(Bucovina : Voronca, Dadne, 422)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In Macedonia este obiceiul ca in timp de furtun\u00e3 s\u00e3 se puie sub stresina casei o pirostie pe dos, iar deasupra un ou rosu din joia Mare, ca s\u00e3 \u00eenceteze furtuna <strong>(Marian, S\u00e3rb., II, 280)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u00e3 se \u00eengroap\u00e3 la hotarele unei mosii un ou \u00eenrosit Miercuri in Sapt\u00e3m\u00e2na Patimilor, nu va bate piatra pe acea mosie <strong>(Vlasca: Marian, S\u00e3rb., II, 280)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In Joia Mare se duc 12 ou\u00e3 rosii \u00eentr&#8217;un servet, la biseric\u00e3, seara la denie, si se las\u00e3 acolo p\u00e2n\u00e3 in ziua de Pasti; in urm\u00e3 se \u00eengroap\u00e3 c\u00e2te un ou din acelea la hotarele mosiei, spre a fi ferite de piatr\u00e3 <strong>(Dr. Elefterescu, \u00een Izvorasul, 1932, p. 113)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Celor ce mor sau se \u00eenmorm\u00e2nteaz\u00e3 in zilele Pastelor, li se pune m\u00e2na cea dreapt\u00e3 in un ou rosu, ca semn ca&#8217; au r\u00e3posat in zilele Invierii, si pe care \u00eel arat\u00e3 dracilor dela v\u00e3mi, iar cestia v\u00e3z\u00e2nd oul rosu, \u00eel las\u00e3 de trece nesup\u00e3rat, oric\u00e2te p\u00e3cate ar fi f\u00e3cut <strong>(B\u00e3l\u00e3sel, Sez., XVIII, 221)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cojile de ou\u00e3, la Pasti, trebue date pe ap\u00e3, ca s\u00e3 ajung\u00e3 la Blajini, si s\u00e3 le duc\u00e3 veste c\u00e3 au sosit Pastele <strong>(Puescu, Sez., VII, 116; Gorovei, Credinti, p. 252; Dan, com. Straja)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceeasi credint\u00e3 in Galitia: G\u00e3ocile ou\u00e3lor rosii se arunc\u00e3 intr&#8217;o sam\u00e3 de comune din Galitia, \u00eenc\u00e3 si ast\u00e3zi, in r\u00e2u, crez\u00e2ndu-se c\u00e3 abia atunci c\u00e2nd ajung aceste g\u00e3oci de ou\u00e3 in tara Rachmanilor, tin ei s\u00e3rb\u00e3toarea lor <strong>(Marian, S\u00e3rb., III, 186)<\/strong>.<br \/>\nNu e bine s\u00e3 tii in cas\u00e3 g\u00e3oci goale de ou\u00e3 rosii, fiindc\u00e3 se ascunde dracul in ele <strong>(Bucovina: Marian, S\u00e3rb., III, 49)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 G\u00e3ocile ou\u00e3lor colorate nu se dau g\u00e3inilor de m\u00e2ncare, c\u00e3 nu mai ou\u00e3 <strong>(Banat: Novacoviciu, III, 16)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In cele trei zile ale Pastelui trebue s\u00e3 ai, la toat\u00e3 masa, ou\u00e3 rosii <strong>(B\u00e3l\u00e3sel, Sez., XVII, 22)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In cele trei zile ale Pastilor se p\u00e3streaz\u00e3 pe mas\u00e3 o scaf\u00e3 (de lemn) &#8211; o farfurie ast\u00e3zi &#8211; cu ou\u00e3 rosii <strong>(Banat: Novacoviciu, III, 19)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La sfintele Pasti m\u00e2n\u00e3nc\u00e3 ou\u00e3 rosii, ca s\u00e3 fii rosu <strong>(Gorovei, Credinti, p. 251; Luncusoara, Bihor; Basarabia: Mateevici)<\/strong>.\u00a0 Ou\u00e3 rosii, sfintite in ziua de Pasti, la biseric\u00e3, se tin p\u00e2n\u00e3 la anul si atunci se sparg ; dac\u00e3 oul e sec, n&#8217;ai nevoie, dac\u00e3 e plin, ai nevoie mult <strong>(Lupescu, Sez., VII, 117)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In cozonaci, colaci, se pune la mijloc c\u00e2te un ou rosu <strong>(Macedonia: Licea)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In Mahala (Bucovina), c\u00e2nd vin oamenii cu pasta unii la altii, se pune pe mas\u00e3 o strachin\u00e3 plin\u00e3 cu ou\u00e3 si ciocnesc, ca s\u00e3 se vad\u00e3 pe ceea lume, iar ou\u00e3le le m\u00e2n\u00e3nc\u00e3 <strong>(Voronca, Datine, 424)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u00e3 p\u00e3rerea unor romance, e tare bine dac\u00e3 la praznice pentru cei r\u00e3posati, pe l\u00e2ng\u00e3 m\u00e2nc\u00e3rile si b\u00e3uturile uzitate la asemenea ocaziuni, se dau de poman\u00e3 si ou\u00e3 rosii <strong>(Cupca, Bucovina : Marian, S\u00e3rb., II, 278)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Copilul, dup\u00e3 ce s&#8217;a grijit, las\u00e3 un ou pentru preot, iar unul \u00eel d\u00e3 unui alt copil, \u00eempreun\u00e3 cu lum\u00e2narea care a tinut-o in m\u00e2n\u00e3, c\u00e2nd s&#8217;a grijit <strong>(P\u00e3us\u00e3sti-Ot\u00e3r\u00e3u, V\u00e2lcea)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In ziua de Sf. Toma, femeile fac coliv\u00e3 cu ou\u00e3 rosii, pentru morti <strong>(Macedonia: Christu)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La Duminica Tomei si la Duminica Mare (s\u00e3rb\u00e3toarea verde), toti oamenii duc la cimitir pasc\u00e3, ou\u00e3 rosii, cozonac, c\u00e3nite cu zaharicale si alune americane cu covrigi, pe care le impart de poman\u00e3, l\u00e2ng\u00e3 morminte. Se face parastas si se pomenesc toti mortii, de c\u00e3tr\u00e3 preot, dup\u00e3 ce s&#8217;a terminat slujba liturghiei <strong>(satul H\u00e2jd\u00e3u, jud. Hotin)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In Bucovina, unele romance scot albusul si g\u00e3lb\u00e3nusul prin o borticic\u00e3, din o sam\u00e3 de ou\u00e3 rosii, sau \u00eempistrite, si p\u00e3streaz\u00e3 g\u00e3ocile p\u00e2n\u00e3 la Pastele viitor, si le \u00eentrebuinteaz\u00e3 la felurite lucrari, precum spre a \u00eenpiestri alte ou\u00e3 de pe d\u00e2nsele, \u00eensir\u00e2ndu-le pe o at\u00e3, si at\u00e2rn\u00e2ndu-le pe la icoane, sau puindu-le in cuie, ca podoabe. Se zice \u00eens\u00e3 c\u00e3 nu e bine de tinut aceste g\u00e3oci goale in cas\u00e3, fiindc\u00e3 se ascunde dracul in ele\u00a0<strong> (Marian, S\u00e3rb., III, 49).<\/strong><br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceste g\u00e3oci se numesc \u00abh\u00e2rzob\u00bb <strong>(Pamfile, Cromatica, 191)<\/strong>.\u00a0<\/p>\n<p>\u00a0 Dac\u00e3 moare cineva in sat, in Joia Pastelor, apoi ou\u00e3le rosii nu ies frumoase <strong>(Bucovina: Gorovei, Credinti, P. 251)<\/strong>.\u00a0<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La Sf\u00e2ntul Gheorghe se impart, de sufletele r\u00e3posatilor, ou\u00e3 rosii cu flori de liliac <strong>(B\u00e3l\u00e3sel, Sez., XVII, 23)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In Lunea Pastilor, prietenii si rudele se viziteaz\u00e3 acas\u00e3 unii pe altii, d\u00e2ndu-si unii altora ou\u00e3 rosii. Asa, copiii se duc pe la p\u00e3rintii lor, finii pe la nasii lor, duc\u00e2ndu-si unii altora basmale cu ou\u00e3 rosii. Apoi se adun\u00e3 cu totii la hor\u00e3 si aci pun mese, ciocnind ou\u00e3 rosii si petrec\u00e2nd unii cu altii p\u00e2n\u00e3 seara <strong>(B\u00e3l\u00e3sel, Sez., XVII, 22)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd preotul iese cu Invierea a doua, femeile (la munte) dau dasc\u00e3lilor cite 1 sau 2 ou\u00e3 <strong>(Lupescu, Sez., VII, 116)<\/strong>.\u00a0<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A doua zi de Pasti, este praznic la bisericele urs\u00e3resti (Sfintii Voevozi), si la biserica din satul T\u00e3lv\u00e3ci (hramul Sf. Neculai), plasa Qt\u00e3r\u00e3u. Dup\u00e3 ce s&#8217;a sculat masa, toat\u00e3 lumea trece la hor\u00e3. Aici se \u00eent\u00e2lnesc oameni din 3-4 comune, in care nu se prea fac petreceri, in aceste zile. Aici, la hor\u00e3, se ciocnesc multe, foarte multe ou\u00e3. Sunt ani in cari mergi pe cojile de ou\u00e3, c\u00e2te o s\u00e3pt\u00e3m\u00e2n\u00e3 in urm\u00e3 <strong>(G. G. Fier\u00e3scu)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In toate p\u00e3rtile rom\u00e2nesti e obiceiul a merge de Pasti cu pasc\u00e3, b\u00e3rbatii cu nevestele lor, la rudele cele mai in v\u00e2rst\u00e3, duc\u00e2nd o pasc\u00e3 si c\u00e2teva ou\u00e3, pentru care in schimb li se d\u00e3 pasc\u00e3 si mai multe ou\u00e3 <strong>(Voronca, Datine, 344)<\/strong>.<br \/>\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Lunea Pastelor e o adev\u00e3rat\u00e3 s\u00e3rb\u00e3toare a ou\u00e3lor rosii. Fiecare crestin duce la biseric\u00e3 c\u00e2te o basma de ou\u00e3 rosii frumos \u00eencondeiate, pe care le pune pe mas\u00e3 in biseric\u00e3. Dup\u00e3 s\u00e3v\u00e2rsirea sfintei leturghii, preotul le blagosloveste si apoi, fiecare lu\u00e2ndu-si leg\u00e3tura sa cu ou\u00e3le, ies afar\u00e3 \u00eenaintea bisericii &#8211; preot si popor. Aici fiecare crestin merge si d\u00e3 lui mos-popa c\u00e2teva, zic\u00e2ndu-i \u00abHristos a \u00eenviat\u00bb. Preotul, primind ou\u00e3le, r\u00e3spunde \u00abAdev\u00e3rat a \u00eenviat\u00bb. In alte localit\u00e3ti apoi se \u00eentinde o mas\u00e3 mare si frumoas\u00e3, care se \u00eencarc\u00e3 cu tot felul de bucate, \u00eentre care si oua rosii, se pun cu totii la mas\u00e3 si osp\u00e3teaz\u00e3 pe iarb\u00e3 verde, \u00eenaintea bisericii, dup\u00e3 ce mai intai preotul a cantat frumoasele psalmodii ale Invierii <strong>(Balasel, Sez. XVII, 229)<\/strong>&#8230;<\/p>\n<p><strong><span style=\"color: #008000;\">Arthur GOROVEI<\/span><\/strong><\/p>\n<p><span style=\"color: #ff0000;\"><em>Fragment &#8211; &#8220;Ou\u00e3le de Pasti&#8221;, Studiu de Folklor, Ed. Acad. Rom\u00e2ne, 1937<\/em><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>In satele din S\u00e3rand (Muntii Apuseni), se adun\u00e3 feciorii de S\u00e2mb\u00e3ta Pastelor, se duc la p\u00e3dure dup\u00e3 butuci, aduc c\u00e2teva care cu butuci si le descarc\u00e3 in cimitir. De cu sear\u00e3, feciorii fac foc in cimitir, care foc nu se st\u00e2nge in cele trei zile ale Pastelor. Toti oamenii stau afar\u00e3, in curtea bisericii, p\u00e2n\u00e3 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"nf_dc_page":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[],"class_list":["post-2492","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-la-ordinea-zilei"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3OdDs-Ec","jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2492","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2492"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2492\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2498,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2492\/revisions\/2498"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2492"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2492"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.miscarea.net\/w\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2492"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}